Masacrele din Transilvania din 1848-1849

Masacrele din Transilvania în perioada 1848-1849 se referă la masacrele comise în Transilvania în timpul Revoluțiilor de la 1848 (Revoluția Română din 1848 și Revoluția Maghiară din 1848).

Masacre împotriva românilor

Acțiunile antiromânești ale ungurilor s-au intensificat după Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848.

Ioan Novac din satul Alzen de lângă Nocrich, a fost ucis la 1 mai 1848.^[1]

Trei români au fost uciși la Buba în mai 1848.^[1]

Conflictul de la Mihalț, primul conflict armat în teritoriul Transilvaniei în timpul Revoluțiilor de la 1848 la 2 iunie 1848 s-a finalizat cu uciderea a 12 de țărani români înarmați de către trupele imperiale din Ținutul Secuiesc conduse de Anton von Puchner, comandant șef al trupelor austriece din Transilvania^[2] și rănirea a altor 50.^[3] Acest eveniment a atras atenția după ce a fost prezentat în ziarele Gazeta și Der Siebenbürger Bote.^[4] ^{[necesită citare]}

După ocuparea orașului Blaj la 18 ianuarie 1849, ungurii au ucis mulți civili români, inclusiv bătrâni și oameni fără adăpost.^[4] ^{[nefuncțională]} ^{[necesită citare]}

În luna mai 1849, Petru Dobra a fost acuzat că ar fi fost implicat în purificarea etnică a orașului Zlatna unde au fost masacrați 700 de civili maghiari. El a fost ulterior închis și torturat în Școala Reformată din Abrud și apoi împușcat de santinela ungară.^[5]

Data	Locația actuală	Victime ale maghiarilor	Note
2 iunie 1848	Mihalț, jud. Alba	12 români înarmați ^[6]	Ciocnire armată cu regimentul imperial de limbă maghiară al lui Anton von Puchner.
10 septembrie 1848	Nădab, jud. Arad	3 ^[7] ^[8]	Uciși întrucât s-au împotrivit recrutării.
12 septembrie 1848	Luna, jud. Cluj	30 ^[9] ^[10]	Foc deschis asupra mulțimii adunate care a refuzat încorporarea în armată.
?	Buteni, jud. Arad	8 ^[11] ^[12]	Civili masacrați fiindcă au opus rezistență trupelor maghiare dedate jafului.

Potrivit listelor oficiale (făcute publice în ziarul "Wiener Zeitung"), 4.425 bărbați, 340 femei și 69 copii au fost omorâți fără să fi fost judecați de tribunalele militare maghiare din Ardeal, mai puțin aceia care au pierit când s-a deschis focul asupra lor pe stradă. 4.425 din victime se pare c-au fost români, 165 maghiari, 252 sași și 72 evrei și țigani. ^[13]

Masacre împotriva maghiarilor

Monumentul victimelor maghiare din localitatea Presaca Ampoiului, de lângă Zlatna (județul Alba)

În 1848 și 1849, ungurii din Transilvania au devenit expuși represiunilor săvârșite de români și de sașii transilvăneni.^[14]. O serie de masacre au fost comise în principal de cei care sprijineau eforturile austriecilor de a înăbuși Revoluția Maghiară din 1848.

La 18 octombrie 1848, românii au atacat și ucis locuitorii satului Sângătin de lângă Sibiu.^[14]^[15]

La 24 octombrie 1848, trupe conduse de Petru Dobra au ajuns la intrarea orașului și au încercat să dezarmeze orașul Zlatna. Situația era extrem de tensionată cu acțiuni provocatoare repetate de la cea mai radicală ramură a trupelor românești, cei din satul Almașu Mare^[16], care nu mai au vrut să aștepte răspunsul oficial din partea comandantului-șef din Sibiu (Anton von Puchner), permițându-le să preia orașul. Apariția unui steag negru pe turnul bisericii catolice maghiare și câteva focuri de armă din tabăra românească au dus la escaladarea conflictului și a gărzile maghiare au omorât 8 țărani români din satul Almașu Mare.^[16] A început jefuirea și incendierea orașului, și toți locuitorii maghiari au fugit spre spre cetatea orașului Alba Iulia unde sperau să găsească protecție. Totuși, noaptea cei 700 de civili maghiari neînarmați, bătrâni, femei și copii - practic întreaga populație maghiară din orașul Zlatna^[16] - au fost masacrați pe câmpia din Presaca Ampoiului.^[17]^[18]

Un alt eveniment a fost masacrul de la Aiud din 8-9 ianuarie 1849, când românii sub comanda lui Axente Sever și Simion Prodan, au ucis aproximativ 600-1000 de locuitori ai orașului.^[19] Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat fiind că ar fi participat la masacru, dar a fost găsit nevinovat la proces.^[20] La fel preotul greco-catolic Simion Prodan a fost găsit nevinovat de către autoritățile imperiale.^[21]^[22]

Țărani și revoluționari români au ucis civili maghiari la: Sângătin^[23], Geoagiu, Bucerdea Vinoasă, Stremț, Alba Iulia, Lunca Mureșului, Hațeg, Ocna Mureș, Micăsasa, Zlatna, Bochia, Unirea, Iara, Baia de Criș,^[24] Grindeni,^[25] Abrud, Aiud, Buceș,^[26], Criscior, Brad, Vața, Hălmagiu Mare^[23], Vințu de Sus, Benic, Heria, Cricău, Lunca Mureșului, Ighiu,^[27] Glodeni, Apalina.^[28]

Vezi și

Note

^ ^a ^b Transilvania, Foaia Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, nr. 20, anul III, 15 octombrie 1870, Brașov, pag. 244
^ Banská Štiavnica 1779.–Viena 1852. General (feldmareșal) austriac din Transilvania între anii 1846-1848.
^ Administratorul Ferentz Janos din Aiud susține 50 morți și 70 de răniți. Vezi Gelu Neamțu, op. cit. 1997
^ ^a ^b Gelu Neamțu, „Revoluția democratică de la 1848-1849 din Transilvania.” În Istoria României. Transilvania. vol. I, Editura „George Barițiu”, Cluj-Napoca, 1997, pp. 805-986.
^ Valentin Borda, Viorica Dutcă, Traian Rus, Avram Iancu și prefecții săi, Casa de editură Petru Maior, Târgu Mureș, 1997. ISBN: 973-97703-7-1
^ Gracza, György (1894, Budapesta). History of the 1848-49 Hungarian War of Independence, vol. II. p. 424. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Cosma, Ela. Cronologia anilor 1848/1849. Institutul de Istorie „George Barițiu", Cluj-Napoca.
^ Ela Cosma. „Cronologia anilor 1848/1849” (PDF). Accesat în (link mort). Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
^ Gelu Neamțu. „Maghiari alături de Revoluția Română de la 1848–1849 din Transilvania”. Accesat în (link mort). Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
^ Neamțu, Gelu. Maghiari alături de Revoluția Română de la 1848–1849 din Transilvania. Institutul de Istorie "George Barițiu", Cluj-Napoca.
^ Dumitru Suciu. „Soldați fără uniformă ai Landsturm-ului românesc și starea protopopiatelor ortodoxe din Transilvania după Războiul Național din 1848–1849” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 2 februarie 2014. Accesat în 21 septembrie 2020.
^ Suciu, Dumitru (2011). Soldați fără uniformă ai Landsturm-ului românesc și starea protopopiatelor ortodoxe din Transilvania după Războiul Național din 1848–1849. Argonaut, Cluj-Napoca. p. 11-12.
^ Robert William Seton-Watson. „A History of the Roumanians: From Roman Times to the Completion of Unity”. Accesat în 21 septembrie 2020.
^ ^a ^b Wenkstern (1859), pp. 156-159
^ The British Quarterly review, February and May, 1851 VOL.XIII, p. 27
^ ^a ^b ^c Dr Ignatz Reinbold. „Amintirile lui dr. Ignatz Reinbold medic din orașul Zlatna în anul 1848”. Accesat în 18 iunie 2020.
^ Silviu Dragomir, Avram Iancu, Editura Științifică, București, 1988
^ Florin Dudaș, Avram Iancu în tradiția românilor, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura de Vest, Timișoara, 1998
^ Gerő, Patterson (1995), p. 102
^ Ion Rusu Abrudeanu, Moții - Calvarul unui popor eroic dar nedreptățit. Ed. Cartea Românească, București, 1928
^ Topliceanu Iulian; Ucrain, Constantin, Oastea lui Avram Iancu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989
^ Pascu, T. Adrian, Ioan Axente Sever (1821-1906), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985
^ ^a ^b Marius Diaconescu, Cine falsifică istoria lui Avram Iancu, d-le prof. Bolovan? Arhivat în 29 august 2011, la Wayback Machine., iunie 2011, historia.ro/
^ Berend, History Derailed: Central and Eastern Europe in the ‘Long’ 19th Century, Berkeley-Los Angeles; University of California Press, 2003, p. 112
^ Balázs Orbán, Törökországról. Oradea, 1884. vezi
^ Berend, op. cit., p. 113
^ Pál Péter Domokos: Rendületlenül, Editura Eötvös, Budapesta, 1989.
^ Marius Diaconescu, Avram Iancu și (contra)revoluția românească din Transilvania în 1848-1849 Arhivat în 13 august 2012, la Wayback Machine., mai 2011, historia.ro/

Legături externe

Monumentul martirilor români din cartierul Lipoveni - Alba Iulia, uciși în timpul Revoluției Române din Transilvania - 1848/1849^{[nefuncțională]}

Bibliografie

hu Gábor Kemény: Nagyenyednek és vidékének veszedelme
hu Mihály Horváth: Magyarország függetlenségi harcának története 1848-49-ben
hu László Kőváry: Erdély története 1848-49-ben
hu Pál Kalonday: Válasz a román nemzeti komiténak
hu Benedek Jancsó: A román nemzetiségi törekvések története és jelenlegi állapota. Budapesta, 1896-99
hu Elek Jakab: Szabadságharcunk
hu György Gracza: Az 1848-49-es magyar szabadságharc története
ro Silviu Dragomir: Avram Iancu, Editura Științifică, București, 1988
ro Florin Dudaș: Avram Iancu în tradiția românilor, ed. a II-a, revizuită și adăugită, Ed. de Vest, Timișoara, 1998
ro Ion Rusu Abrudeanu: Moții- Calvarul unui popor eroic dar nedreptățit Ed. Cartea Românească, București, 1928
ro Topliceanu Iulian, Ucrain, Constantin: Oastea lui Avram Iancu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989
ro Pascu, T. Adrian: Ioan Axente Sever (1821-1906), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985

[Transilvania-1] Transilvania, Foaia Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, nr. 20, anul III, 15 octombrie 1870, Brașov, pag. 244

[2] Banská Štiavnica 1779.–Viena 1852. General (feldmareșal) austriac din Transilvania între anii 1846-1848.

[3] Administratorul Ferentz Janos din Aiud susține 50 morți și 70 de răniți. Vezi Gelu Neamțu, op. cit. 1997

[histtrans-4] Gelu Neamțu, „Revoluția democratică de la 1848-1849 din Transilvania.” În Istoria României. Transilvania. vol. I, Editura „George Barițiu”, Cluj-Napoca, 1997, pp. 805-986.

[Borda-5] Valentin Borda, Viorica Dutcă, Traian Rus, Avram Iancu și prefecții săi, Casa de editură Petru Maior, Târgu Mureș, 1997. ISBN: 973-97703-7-1

[6] Gracza, György (1894, Budapesta). History of the 1848-49 Hungarian War of Independence, vol. II. p. 424. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[7] Cosma, Ela. Cronologia anilor 1848/1849. Institutul de Istorie „George Barițiu", Cluj-Napoca.

[8] Ela Cosma. „Cronologia anilor 1848/1849” (PDF). Accesat în (link mort). Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[9] Gelu Neamțu. „Maghiari alături de Revoluția Română de la 1848–1849 din Transilvania”. Accesat în (link mort). Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[10] Neamțu, Gelu. Maghiari alături de Revoluția Română de la 1848–1849 din Transilvania. Institutul de Istorie "George Barițiu", Cluj-Napoca.

[11] Dumitru Suciu. „Soldați fără uniformă ai Landsturm-ului românesc și starea protopopiatelor ortodoxe din Transilvania după Războiul Național din 1848–1849” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 2 februarie 2014. Accesat în 21 septembrie 2020.

[12] Suciu, Dumitru (2011). Soldați fără uniformă ai Landsturm-ului românesc și starea protopopiatelor ortodoxe din Transilvania după Războiul Național din 1848–1849. Argonaut, Cluj-Napoca. p. 11-12.

[13] Robert William Seton-Watson. „A History of the Roumanians: From Roman Times to the Completion of Unity”. Accesat în 21 septembrie 2020.

[Wenkstern-14] Wenkstern (1859), pp. 156-159

[15] The British Quarterly review, February and May, 1851 VOL.XIII, p. 27

[:0-16] Dr Ignatz Reinbold. „Amintirile lui dr. Ignatz Reinbold medic din orașul Zlatna în anul 1848”. Accesat în 18 iunie 2020.

[Dragomir-17] Silviu Dragomir, Avram Iancu, Editura Științifică, București, 1988

[18] Florin Dudaș, Avram Iancu în tradiția românilor, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura de Vest, Timișoara, 1998

[19] Gerő, Patterson (1995), p. 102

[20] Ion Rusu Abrudeanu, Moții - Calvarul unui popor eroic dar nedreptățit. Ed. Cartea Românească, București, 1928

[21] Topliceanu Iulian; Ucrain, Constantin, Oastea lui Avram Iancu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989

[22] Pascu, T. Adrian, Ioan Axente Sever (1821-1906), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985

[Marius_Diaconescu_2-23] Marius Diaconescu, Cine falsifică istoria lui Avram Iancu, d-le prof. Bolovan? Arhivat în 29 august 2011, la Wayback Machine., iunie 2011, historia.ro/

[24] Berend, History Derailed: Central and Eastern Europe in the ‘Long’ 19th Century, Berkeley-Los Angeles; University of California Press, 2003, p. 112

[25] Balázs Orbán, Törökországról. Oradea, 1884. vezi

[26] Berend, op. cit., p. 113

[27] Pál Péter Domokos: Rendületlenül, Editura Eötvös, Budapesta, 1989.

[Marius_Diaconescu_1-28] Marius Diaconescu, Avram Iancu și (contra)revoluția românească din Transilvania în 1848-1849 Arhivat în 13 august 2012, la Wayback Machine., mai 2011, historia.ro/

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]