Calafat

Calafat se află în Oltenia, România.

De știut

Istorie

Zorii istoriei în spațiul geografic care conturează municipiul Calafat și satele componente – Basarabi, Golenți și Ciupercenii Vechi - au evidențiat existența unei populații statornice așezată în vatra susmenționată din cele mai vechi timpuri, o populație cu cultură materială și spirituală proprie. Cercetările arheologice confirmă diferențierea socială în sec. III-I î. Hr. și în sec. I d. Hr., ca și legăturile tot mai active cu romanitatea balcanică, inclusiv prin punctul de trecere a Dunării din dreptul Calafatului. Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat, datează din 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV-XVI devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.

B. P. Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hasdeu, a susținut că genovezii „par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, așa numit San Giorgio, patronul Genovei și Calafatului, de la calafatare – a unge corăbiile cu duhot”. Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii tratatului de la Nymphaion, dintre Genova și Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261.

Originea bizantină a numelui așezării este susținută de mai mulți istorici, printre care Nicolae Iorga, care afirmă că denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit în Bizanț.

C.C. Giurescu, după ce menționează existența Calafatului „înainte de Basarab întemeietorul”, deci sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIV-lea, arată că denumirea de Calafat „redă exact grecescul Kalafatis, care înseamnă cel ce smolește vasele”. În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost o „escală, o schelă… unde se încărcau grânele Olteniei și se călăfătuiau vasele”. Faptul că denumirea Calafat vine de la activitatea de călăfătuire a navelor este confirmat și de existența unei așezări în Spania cu numele de Calafat, unde se știe cu precizie că în trecut a existat un atelier de călăfătuire (și în spaniolă există verbul calafatear însemnând a călăfătui).

Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040–1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei sale, ar fi înființat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

Municipiul Calafat s-a plămădit și dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezența apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată așezarea, având o suprafata de 103,59 kmp.

Localizare

Calafatul, orașul rozelor, al castanilor și stejarilor seculari, al holdelor aurii, și industriei moderne, dar și al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud–vestică a județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileștilor, acolo unde fluviul începe să-și adâncească cel de-al doilea meandru, respectiv la 43˚, 58΄ și 14˝ latitudine nordică și 22˚, 56΄ și 40˝ longitudine estică. În prezent, Calafatul include în componența sa administrativă și satele Ciupercenii Vechi, Basarabi și Golenți.

La sud și sud-vest, peste Dunăre, se află Bulgaria. Spre sud–est, la o depărtare de 14 km, se găsește comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari așezări rurale din țară, cu care comunică, atât prin calea ferată Calafat-Golenți, cât și prin moderna șosea asfaltată 55A. La sud și sud–est, orașul se învecinează cu localitățile Smârdan și Ciupercenii Noi, ambele înființate la sfârșitul secolului trecut și care în prezent alcătuiesc o singură comună - Ciupercenii Noi.

Din punct de vedere fizico–geografic, orașul se găsește situat într-o regiune de șes, respectiv în Câmpia Română și anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileștilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stângă a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpați și Podișul Moldovei.

Cartiere

Cartierul Centru
Cartierul Mogador
Cartierul Traian
Cartierul Chirimbec

Venire/Plecare

Cu avionul

Când faceți rezervare aveți grijă unde merge zborul dumneavoastră. Verificați codul IATA de trei litere în timp ce faceți rezervare.

Cu mașina

Din vestul țării pe DN56A. De la Craiova pe DN66 (DE79), iar pe malul Dunării pe DN55A.

Cu autobuzul

Există microbuz sau autobuz care trece zilnic în Bulgaria și merge la Calafat, Craiova, București, Drobeta-Turnu Severin etc..

Cu trenul

Din Gara Craiova pe linia Calafat-Craiova. Din Gara Vidin pe linia care traversează podul Calafat-Vidin.

Mobilitate

În Calafat se poate merge pe jos și se poate traversa municipiul în câteva ore. Există și taxi.

Atracții turistice

Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Calafat, care a fost ridicată între 1864-1874
Biserica „Sf. Nicolae” din Calafat sau Catedrala Independenței
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Calafat
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (curtea Spitalului Municipal Calafat)
Palatul Marincu
Casa de Cultură din Calafat
Biblioteca Municipală George St. Marincu Calafat
Centrul Vechi
Monumentul Independenței
Monumentul lui Tudor Vladimirescu
Statuia Mariței
Obelisc Serg Popescu Constantin
Monumentul NATO
Monumentul Eroilor Sovietici
Situl Arheologic de la Golenți - Sat Golenți - Municipiul Calafat
Muzeul de Artă și Etnografie în Palatul Marincu
Centrul Cultural Bulgar
Monumentul Eroilor Calafeteni
Bust Ștefan Marincu
Monumentul Bateria Carol (marchează bombardarea Vidinului în 1877)
Obeliscul Bateria Perseverența
Obeliscul Bateria Mircea
Monumentul comemorativ al Războiului
Obeliscul Obuz
Monumentul Independenței României
Numele celor zece baterii de artilerie care au fost amplasate la Calafat în timpul Războiului pentru Independență sunt: Carol, Elisabeta, Mircea, Ștefan cel Mare, Mihai Bravu, Renașterea, Independența I, Independența II, Perseverența și Basarabia.
Podul Calafat-Vidin
Piața Calafatului
Bust Sima Pasaretz
Bust Ștefan Iordache
Calafat - Ciuperceni - Dunăre - zonă protejată

Cazare

Gastronomie

Cumpărături

Activități

Festivalul Zilele Municipiului Calafat
Plaja Debarcader (unde există cafenele, bar sau discotecă și se pot practica sporturi pe plajă sau în apă, plimbări cu barca sau șalupa) și Plaja Bașcov (unde există cafenele, bar sau discotecă și se pot practica sporturi pe plajă sau în apă, plimbări cu barca sau șalupa)
Festivalul Roadele Toamnei
Festivalul Internațional de Poezie și Muzică Folk
Festivalul Berii
Se poate merge cu bicicleta electrică închiriată în Vidin trecând podul sau plimbare prin Calafat pe Faleza Dunării.

Link-uri

Acest articol este în mare parte încă un ciot și are nevoie de mai multă atenție. Dacă știi ceva despre această temă, fii îndrăzneț și editează-l, pentru a face din el un articol mai bun.