magiun
Etimologie
Din turcă macun.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului magiun | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | magiun | magiunuri |
| Articulat | magiunul | magiunurile |
| Genitiv-Dativ | magiunului | magiunurilor |
| Vocativ | magiunule | magiunurilor |
- pastă alimentară consistentă obținută prin fierberea și terciuirea prunelor sau, (p.ext.), a altor fructe (fără adaos de zahăr).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online