Tema proiectului de licenţă

Al absolventului Gheorghe Marian

Să se proiecteze o vană fluture cu obturator biplan şi acţionare hidraulică având următorii

parametrii:
- diametrul nominal, Dn = 1200 mm,
- presiunea nominală, Pn = 16 bar,
- viteza maximă în conductă, ϑmax = 3,5 m/s.
Proiectul va cuprinde:
1. Soluţii constructive de vane fluture şi sisteme de acţionare
2. Calculul hidrodinamic şi de rezistenţă al vanei
3. Calculul sistemului de acţionare
4. Calcule tehnico-economice
5. Tehnologia de execuţie a elementului de legătură cu sistemul de acţionare
Vor fi executate planşe pentru ansamblul vanei, ansamblul mecanismului de acţionare şi
pentru principalele repere.

Director de departament Conducător de proiect

Prof. Dr. Ing. Diana Lăcrămioara Robescu Ş.l. dr. Ing. Andrei Dragomirescu
Cuprins
Partea întâi: Descrierea diferitelor tipuri de vane fluture. Caracteristici hidrodinamice.
Sisteme de acţionare .....................................................................................................................3
1. Prezentarea vanelor fluture. Domenii de aplicare…………………………………………4
2. Vane fluture cu obturator lenticular………………………………………………… .........5
3. Vane fluture cu disc plan nesimetric....................................................................................6
4. Vane fluture cu obturator biplan......................................................................………..…..8
5. Cavitaţia la vanele fluture………………………………………………………………..10
6. Sisteme de acţionare a vanelor……………………………………………………...........11
Partea a doua: Studiul pierderilor de putere într-o vană fluture ...............................................13
Partea a treia: Calculul vanei fluture şi al dispozitivului pneumatic şi hidraulic de acţionare 21
1. Calculul vanei fluture…………………………………………………………………….22
2. Calculul reductorului primar……………………………………………………………..27
3. Calculul servomotorului………………………………………………………………….31
Partea a patra: Instrucţiuni privind montajul, transportul şi exploatarea vanelor fluture şi a
dispozitivelor de acţionare hidraulică şi pneumatic…………………………………………...33
Partea a cincea: Măsuri de tehnica securităţii şi protecţia muncii……………………..……..36
Partea a şasea: Prescripţii tehnologice……………………………………………………….38
1. Prescripţii pentru material………………………………………………………………..39
2. Condiţii tehnice de execuţiei……………………………………………………………..39
Partea a şaptea: Prescripţii de verificare şi încercare……..………………………………….41
Partea a opta: Fişe tehnologice………………………………………………………………44
1. Fişa tehnologică a vanei fluture...………………………………………………………..45
2. Fişa tehnologică a servomotorului……………………………………………………….47
Partea a noua: Calcule economice……………………………………………………………49
Bibliografie ...................................................................................................................................51

2
 Partea întâi
Descrierea diferitelor tipuri de vane fluture.
Caracteristici hidridinamice. Sisteme de
acţionare

3
 1. Prezentarea vanelor fluture. Domenii de aplicare

Vanele, ca organe de închidere, respectiv de reglare a debitului conductelor, se

construiesc după mai multe tipuri ca: vane plane, vane ochelar, vane pană, vane sferice, vane
cilindrice, vane fluture.
Vana fluture are organul de închidere şi de reglare a debitului de forma unui disc circular
ce basculează în jurul unui ax transversal scurgerii prin conductă. Axul discului orizontal sau
vertical (depinde de modul de acţionare), poate avea o mică excentricitate e (fig. 1b) faţă de
centrul discului care realizează în poziţia închis un moment de închidere care asigură o etanşare
periferică bună.
În poziţia deschis, discul este paralel cu direcţia de scurgere (fig. 1e), iar în poziţia închis
planul discului are un unghi α = 75° ÷ 90° faţă de axa conductei (fig. 1a,c). Carcasa este un
tronson de conductă cu flanşe la capete, având lungimea L = (0,45 ÷ 0,55)D (sau mai mică) şi
diametrul egal cu cel al conductei (fig. 1d).
Cu 5-6 decenii în urmă, vanele fluture erau caracterizate prin următoarele:
- avantaje: gabarite mici, construcţii simple uşoare, închidere rapidă în curentul apei, investiţii
minime;
- dezavantaje: presiunea limitată la circa 5 atm, etanşeitate slabă în poziţia închis, deformarea
lentilei şi a corpului cilindric.
În consecinţă, vanele fluture erau la început utilizate preponderent ca organe de închidere
rapidă în aval de castelele de apă, iar la turbine sau pompe, ca vane de joasă presiune,
corespunzând indicelui (D*pmax) sub 2000 kgf/cm, D fiind diametrul în centrimetri, iar pmax
presiunea de serviciu maximă, inclusiv lovitura de berbec în kgf/cm2.
Cu timpul, construcţiile au fost perfecţionate sistematic, trecând la valori (D*pmax) din ce
în ce mai mari (tabelul 1). [2]
În prezent indicele (D*pmax) a atins aproape 30000 la conductele forţate, iar vanele
evoluează spre valoarea 10000, domeniile de utilizare extinzându-se la:
- uzine hidroelectrice (ca organe de închidere rapidă în aval de castelele de echilibru);
- staţii de pompare (frecvent la refularea pompelor, ca vană de siguranţă împotriva întoarcerii
apei la oprirea alimentării electrice a electropompelor; mai rar la aspiraţia pompelor);
- instalaţii termice şi pneumatice (ca organe de închidere rapidă, în curent, a aburului sau a
aerului comprimat; ca organ de reglare a debitelor fluidelor gazoase).
În funcţie de rolul şi felul funcţionării precum şi de modul de acţionare, variază şi tipul
constructiv al vanei fluture. Ca tipuri extreme se remarcă: vane cu gabarite foarte mari, D < 9 m
la pmax < 10 atm şi vane cu presiuni mari, D < 4 m la pmax < 25 atm, între ele interpolându-se
numeroase tipuri mijlocii. Cele mai recente construcţii de vane prezintă astăzi următoarele
avantaje: robusteţe, gabarite mici, investiţii reduse şi acţionare rapidă în curentul fluidului. În
acelaşi timp s-a remediat şi deficienţa vanelor vechi de a fi neetanşe, aplicându-se fie garnituri
speciale, fie prelucrări precise la construcţia suficient de rigidă.

4
Tabel 1 Exemple de vane fluture aflate în exploatare, ordonate după mărimea produsului (p*d)
Centrala, barajul Ţara d[cm] p[atm] p*d[kgf/cm]
Dobreşti-Ialomiţa România 180 4,0 720
Châtelot Franţa 300 7,2 2160
Conowigo S.U.A. 820 3,0 2460
Verbano Elveţia 300 9,2 2760
Sedrun Elveţia 280 10,0 2800
Sungari China 530 6,0 3180
Bicaz România 420 8,0 3360
Innertkirchen Elveţia 375 10,0 3750
Kurbegawa Japonia 325 11,8 3835
Kardjali Bulgaria 320 12,0 3840
Prutz-Imst I Austria 350 11,0 3850
Donrogan Correa 400 10,0 4000
Temascal Mexic 480 8,4 4032
Génissiat Franţa 520 8,0 4160
Uzina HX Rusia 530 8,0 4240
Verzasca Elveţia 280 16,0 4480
Argeş–baraj România 400 11,5 4600
Argeş–castel România 400 16,0 6400
Paranápanema Argentina 490 10,0 4900
San Esteban Spania 384 13,0 4992
Prutz–Imst II Austria 330 17,5 5775
Sileru India 370 16,7 6179
Trängslat Suedia 450 14,0 6300
Blava–Dixence Elveţia 300 22,0 6600
Serre–Ponçon Franţa 400 17,5 7000
Louvie–Gr.Dixence Elveţia 300 24,0 7200
Dez Iran 320 24,3 7776
Okutadami Japonia 400 19,7 7880
Flatiron S.U.A. 213 42,0 8946

2. Vane fluture cu obturator lenticular

Se poate spune că studiul experimental al vanelor fluture este unul anevoios şi costisitor,
ţinând cont de dimensiunile mari ale acestora, precum şi de presiunile mari la care ele lucrează
(ceea ce duce la apariţia unor forţe şi momente pe disc foarte mari). Pentru depăşirea acestor
greutăţi în laboratoarele firmei Escher Wyss s-au pus la punct instalaţii pentru studiul vanelor
fluture pe modele reduse folosind ca fluid de lucru aerul.
Rezultatele obţinute cu ajutorul aerului pot fi extrapolate foarte bine şi pentru apă dacă se
ţine cont de faptul că în aceste experienţe pe modele viteza aerului în comparaţie cu viteza
sunetului în aer (numărul Mach) este suficient de mică. În acest caz curgerea aerului poate fi

5
considerată cu aproximaţie bună drept curgere incompresibilă cum este şi curgerea apei.
Influenţa compresibilităţii, adică influenţa variaţiei densităţii datorită mişcării aerului se face
resimţită la viteze de curgere relativ mari.
Pentru a putea extrapola rezultatele experimentale obţinute pe modele şi la vanele fluture
în mărime naturală, trebuie îndeplinite condiţiile similitudinii geometrice, aceasta mai ales pentru
zona din jurul discului obturator (diametrul conductei, curbura lentilei, grosimea ei relativă).
Prin urmare, înlocuirea mediului lichid cu cel gazos aduce o serie de avantaje esenţiale:
- costul experimentărilor se reduce;
- măsurători rapide şi privire de ansamblu asupra vanei datorită modelului unic din lemn;
- mărimea forţelor scade considerabil;
- puterea de antrenare redusă;
- posibilitatea de măsurare a repartiţiei de presiune pe discul obturator prin amplasarea pe aceasta
a unor prize de presiune.
În urma efectuării unui mare număr de experienţe s-au trasat o serie de curbe.
În figura 2 sunt reprezentaţi coeficientul de moment (φ) şi coeficientul de debit (KQ),
calculaţi cu relaţiile:
12 M
φ= (1)
D3 γH
Qef Vef
KQ = = (2)
Qt √2gH
În figura 3 este reprezentat coeficientul de moment pentru:
I – D = 1,99 m
II – D = 0,21 m
III – D = 1,2 m
IV – D =0,203 m
A – D = 0,194 m (disc subţire)
B – D = 0,194 m (d = 0,155D)
C – D = 0,35 m (d = 0,251D)
Măsurătorile pe discurile I, II, III, IV şi C au fost făcute cu apă, iar pe discurile A şi B cu
aer.
În figura 5 sunt reprezentaţi coeficienţii φ’ şi φ’’ cu care se pot calcula momentele pe
semidiscul superior şi semidiscul inferior.
D3
M’ = φ᾽ 12 γ H (3)
D3
M’’ = φ᾽᾽ 12 γ H (4)

3. Vane fluture cu disc plan nesimetric

Pentru conducte cu diametre mari ce lucrează la presiuni mari, cercetătorii sovietici au

pus la punct vane cu disc plan şi ghidaje fixe. Discurile au modul de rezistenţă mare în secţiunea

6
periclitată, iar în poziţia închis pot fi ermetizate sigur cu o etanşare dublă inelară pe toată
suprafaţa laterală. Discul deschis are pierderi de sarcină mici şi un moment hidrodinamic mic la
deschideri parţiale. Neajunsul acestor vane constă în necesitatea punerii ghidajelor fixe în
conductă sau în corpul vanei, pe ambele părţi ale discului. Încercările de îmbunătăţire a acestor
vane au fost axate pe înlăturarea ghidajelor fixe. La proiectarea noilor forme s-a ţinut cont de
rezultatele cercetărilor asupra discurilor plane cu ghidaje fixe. Au fost trase principalele
concluzii:
- ghidajele de intare cu grosimea d şi rotunjite cu raza r = 0,5d sunt cele mai bune;
- forma trapezoidală cu unghiul φ ≥ 20° este optimă pentru ghidajele de ieşire.
Pornind de la acestea, s-a rotunjit muchia de intrare a noilor discuri de formă plană, după
r = 0,5d, iar pentru partea de ieşire s-a adoptat o formă trapezoidală. Discul plan astfel obţinut
este nesimetric. S-au încercat discuri nesimetrice de formele 1; 2; 3 pentru muchia de intare şi
formele A şi B pentru muchia de ieşire (1-A; 2-A; 3-A; 1-B; 2-B; 3-B) la diferite grosimi d ale
discului şi la diferite unghiuri φ ale profilului discului la ieşire. La baza acestor forme a fost luat
discul plan cu grosimea d şi cu o suprafaţă laterală sferică (fig. 9, 10; vedere din E).
Forma 1 s-a obţinut dând o mişcare de translaţie unui semicerc de rază r = 0,5d, când
punctul său de frontieră urmează cercul de diametru D, iar suprafaţa semicercului rămâne
perpendiculară pe axa de rotaţie.
Forma 2 a rezultat prin rotirea semicercului r = 0,5d în jurul axei centrale a discului
perpendiculară pe suprafaţa lui. La această formă punctul de margine al semicercului s-a mişcat
pe cercul de diametru D.
Forma 3 a fost obţinută prin intersecţia suprafeţei de bază sferică de diametru D, cu
suprafaţa unui semicilindru cu raza r = 0,5d, axa căruia trece paralel cu axa de rotaţie a discului
la distanţa 0,5d de la începutul muchiei de intrare.
Prin intersecţia formei de bază a discului plan cu 2 plane având între ele unghiul α şi
formând grosimea minimă a discului la ieşire (δmin = 0,04D) rezultă forma A.
Forma B se formează dând o mişcare de translaţie unui trapez isoscel cu laturile d şi δmin
şi unghiul φ între părţile laterale. Suprafaţa trapezului este perpendiculară pe axa de rotaţie a
discului şi latura lui mică δ se mişcă pe un cerc cu diametrul D.
Pentru formele A şi B ale discului s-au luat unghiuri φ = 30° ÷ 60°. Cele mai multe
încercări s-au făcut cu discuri cu d = 0,25D. S-au încercat şi 0,15D şi 0,35D, de formele 1A şi
1B. De asemenea, s-au încercat montaje cu o trecere confuzorică în aval de vană, cu φ K = 20° ÷
55° şi D/D1 = 1,14 ÷ 2 (fig. 7).
Vanele cu disc plan nesimetric au fost încercate pe aerostand (fig. 8). Coeficientul
pierderii de sarcină s-a calculat pe baza relaţiei:
∆hp −ht ap −at
ζ= = (5)
0,756hc 0,756
în care:
∆hp
ap = ; ∆hp = f (hc ) (6)
hc
ht
at = h ; ht = f (hc ) (7)
c

7
 Pentru calculul sarcinii totale şi a debitului s-au folosit relaţiile:
v2
H = 2g = (1 − ζ) (8)
Q = μ0,25πD2 √2gH (9)
în care:
1
μ= (10)
√1−ζ
Pentru calculul momentului hidrodinamic s-a folosit relaţia:
D3
M=m γH (11)
12
unde:
m – coeficientul de moment;
D – diametrul obturatorului;
γ – greutatea specifică a mediului vehiculat (în cazul acestor experienţe, aerul);
H – sarcina totală la care lucrează vana.
Pentru calculul coeficienţilor de moment s-a determinat valoarea momentului prin
măsurători şi apoi s-a folosit relaţia:
12 M
m= (12)
D3 γ h
cu:
h = hp + hv hp = ∆hp − ht
hv = 0,756hc
În urma experienţelor efectuate s-au trasat o serie de curbe prezentate în fig. 11, 12 şi 13.

4. Vana fluture cu obturator biplan

După cum s-a văzut, pierderile de presiune în organele de închidere-deschidere a

conductelor pot atinge valori considerabile care depind de proiectarea lor şi nu pot fi neglijate în
calculele economice ale instalaţiei. De asemenea, o cerinţă strigentă a acestor organe este
micşorarea pe cât posibil a gabaritului. Faţă de celelalte vane, utilizarea vanelor fluture cu
obturator lenticular a venit în întâmpinarea acestor cerinţe ducând la o diminuare considerabilă a
pierderilor de sarcină şi a gabaritului.
În urma încercărilor pe modele şi a experienţei acumulate de-a lungul anilor, firma
Escher Wyss a pus la punct un nou tip de vană fluture, cu obturator biplan, caracterizată prin
pierderi mici de presiune şi o utilizare optimă a materialului.
În esenţă această constă dintr-un disc circular plat, pe una din feţele căruia se află o placă
de tensiune întinsă peste două nervuri. În secţiune transversală se văd două discuri plate situate
unul deasupra celuilalt, asemănător cu aranjarea aripii biplane la avioane. Astfel se realizează o
maximă utilizare a materialului şi o formă hidrodinamică favorabilă.
Pentru a demonstra avantajele vanei fluture biplane se prezintă în tabelul 2 câteva mărimi
caracteristice ale acesteia raportate la aceleaşi mărimi aparţinând tipurilor clasice de vane fluture.

8
Tabelul 2 Comparaţie între diferite tipuri de vane fluture cu Dn = 3000 mm, Pn = 17 daN/cm2
Disc lenticular Disc lenticular Disc biplan fără Disc biplan cu
Tipul vanei turnat, plin, cu sudat, gol, cu ghidaje de curent ghidaje de curent
ghidaje de curent ghidaje de curent
Greutatea discu-
lui fără ghidaje 1,82 1,09 1,00 1,00
raportată la vana
biplană
Raportul d/D 0,160 0,185 0,080 0,080
Pierderea de
presiune rapor- 1,03 2,00 1,51 1,00
tată la vana
biplană cu
ghidaje de curent

Valorile relative ale greutăţii şi pierderii de presiune pot varia depinzând de diametru şi
presiune. Pentru diametre mari forma biplană este net superioară celei cu disc lenticular.
Pierderile de presiune cauzate de vana fluture pot fi subdivizate în pierderi prin frecare şi
pierderi prin şoc. Pierderile prin frecare pot fi reduse la minim printr-o rugozitate
corespunzătoare a suprafeţelor. Limita de rugozitatea permisă poate fi determinată pe baza
relaţiei:
ϑ
K perm = 100 (13)
v
în care:
ϑ – vâscozitatea cinematică;
v – viteza fluidului.
Pierderile prin şoc pot fi reduse prin adaptarea unor ghidaje de curent atât în amonte cât şi
în aval de discul obturator. În fig. 14 sunt prezentate limitele între care ghidajele pot afecta
pierderile de presiune. Fabricarea acestor ghidaje implică nişte cheltuieli suplimentare care
uneori pot anula parţial câştigul în eficienţă al instalaţiei.
În calculele de rezistenţă, presiunea şi momentul sunt calculate separat. Pentru o
încărcare maximă permisă există o relaţie între forţă şi moment. Aceasta reiese din fig. 19.
În scopul verificării rezultatelor calculului s-au făcut măsurători tensometrice pe un
model cu diametrul de 300 mm. Modelul vană a fost supus la trei tipuri diferite de încărcări
pentru aceste măsurători:
a) torsiune pură, cu un moment constant între lagăre;
b) presiune uniformă aplicată prin 40 de greutăţi distribuite;
c) presiune liniară variabilă în direcţia curgerii aplicată prin greutăţi distribuite.
Prin aceste măsurători a fost posibil să se arate că în poziţiile forţei maxime o combinaţie a
torsiunii pure şi a presiunii uniforme produce aceleaşi efecte datorate încărcării cu presiune
liniară varibilă.

9
 5. Cavitaţia la vanele fluture

Analiza forţelor şi momentelor ce acţionează asupra obturatorului vanei fluture a fost

făcută într-un mod fundamental în urmă cu câteva decenii, rezulatele acestor experienţe
prezentând-ule anterior.
În afară de noutatea şi interesul informaţiilor ce au fost puse la dispoziţia specialiştilor,
acel articol făcea loc, pentru prima dată, înlocuirii în acest gen de cercetări a încercării
hidrodinamice cu încercarea aerodinamică. Această metodă dezvoltată de firma Escher Wyss
aducea mari avantaje printre care şi acela de a nu apărea efectele cavitaţiei. De aceea, aceste
încercări au trebuit să fie completate de numeroase încercări hidraulice pe modele reduse şi au
avut drept scop esenţial pe de o parte, analiza presiunilor şi momentelor hidraulice ce acţionează
asupra unei vane în timpul închiderii, şi, pe de altă parte, studiul influenţei cavitaţiei şi a
numărului Re asupra acestor mărimi.
Prezenţa vanei duce la micşorarea secţiunii trecerii prin conductă, prin urmare şi la
mărirea vitezei locale şi la micşorarea presiunii la ieşirea din vană. Cu cât această presiune scade,
creşte pericolul apariţiei cavitaţiei şi au loc schimbări ale curgerii, în special la unghiuri mici de
deschidere a vanei. Ca urmare se schimbă caracteristicile hidrodinamice ale vanei şi, în primul
rând, cea de moment şi de debit. Pentru determinarea influenţei cavitaţiei asupra funcţionării
vanei s-a stabilit legătura coeficientului de rezistenţă şi de moment cu un parametru specific
cavitaţiei, coeficientul de cavitaţie (σ):
(B−Hz )+ H2
σ= (14)
H
unde:
B – presiunea barometrică;
Hz – presiunea de vaporizare a apei la t°C;
H2 – presiunea statică în spatele vanei;
H – sarcina vanei.
O altă problemă importantă este influenţa pătrunderii aerului în zona de presiune scăzută
asupra vanei. În fig. 20a) se poate observa că micşorarea lui σ datorită micşorării presiunii după
vană la început nu duce la schimbarea lui ζ. Micşorând în continuare pe σ se atinge o valoare
notată cu σiniţial de la care ζ începe să crească. De asemenea, se poate observa că cu creşterea
unghiului α (vana se închide) se produce o scădere a valorii σiniţial.
În fig. 20b) se poate vedea şi influenţa coeficientului de cavitaţie σ asupra coeficientului
de moment m pentru α = ct. La micşorarea lui σ are loc o micşorare a lui m după atingerea unei
valori σiniţial. Valoarea σiniţial la care se modifică coeficientul ζ este aproximativă cu valoarea
σiniţial la care se modifică coeficientul m.
În fig. 21 a),b) se poate observa că introducerea aerului la presiunea atmosferică duce la o
micşorare a coeficienţilor μ şi m.
Aspectul curgerii şi stadiile cavitaţiei. În timpul curgerii fără cavitaţie curentul trece ăn
zona discului fără zgomot. Pe măsura scăderii presiunii se observă o mică desprindere (primul
stadiu al cavitaţiei) care se dezvoltă treptat şi trece într-o mică tulburare (al doilea stadiu al

10
cavitaţiei). Primul stadiu e determinat de σI = 5,6 la α = 0 (scade până la σI = 1,5 la φ = 60°,
fig.22). Al doilea stadiu de cavitaţie este caracterizat de σII = 2,8 la φ = 0 (σII = 2,8 la φ = 60°,
fig.22).
La acelaşi unghi de deschidere a vanei micşorarea presiunii duce la creşterea tulburării
curentului care se răspândeşte în toată secţiunea conductei după vană. De asemenea, are loc
creşterea zgomotului. Astfel se produce al treilea stadiu al cavităţiei caracterizate de σIII = 2,4 la
φ = 0 (σIII = 0,25 la φ = 60°, fig.22). În continuare, cu scăderea presiunii, curentul capătă o
culoare lăptoasă. Începe al patrulea stadiu de cavitaţie în timpul căruia apare un zgomot uşor,
uniform. Acest stadiu se stabileşte la α > 20°.
Comparând mărimea coeficienţilor σI, σII, σIII şi σIV cu coeficientul σiniţial, se poate
observa:
- la toate unghiurile σiniţial, < σII. Se poate trage concluzia că cel de-al doilea stadiu
premerge schimbarea coeficientului ζ;
- σiniţial < σIII => coeficientul ζ se schimbă la o tulbureală intensă a curentului după vană
adică în al treilea stadiu al cavitaţiei.
Toate aceste concluzii su putu fi trase în urma încercărilor pe modele [1]. Rezultatele
obţinute pe modele trebuie însă completate cu măsurători pe vanele aflate în exploatare.
Asemenea măsurători făcute în mod regulat asupra vanelor industriale ar duce pe de o parte la
verificarea calculelor teoretice şi pe de altă parte la îmbogăţirea cunoştiinţelor în acest domeniu.

6. Sisteme de acţionare a vanelor fluture

Acţionarea urmăreşte nu numai închiderea şi deschiderea totală ci şi reglarea debitului

prin bascularea discului cu α variabil faţă de axa conductei. Modul de acţionare depinde de:
diametrul d, presiunea p = γHmax, deci de indicatorul p*d, apoi de felul funcţionării: la comandă
sau automat; amplasamentul vanei; tipul mecanismelor: mecanice, electromecanice,
hidromecanice; de concepţia constructivă.
Cu privire la p*d [kgf/cm], intoducând presiunea p [at] şi d [cm], în tabelul 1 se arată
câteva realizări pentru a ilustra limitele de variaţie a factorilor d şi p.
La p*d ≤ 100 kgf/cm, la baraje, prize, case de vane, acţionarea poate fi manuală cu
multiplicare modestă prin roţi dinţate.
La p*d ≤ 1000 kgf/cm, când nu se pretinde acţionarea automată şi când timpul de
manevră poate fi mare, este economică antrenarea mecanică.
La p*d > 1000 kgf/cm, acelaşi mod de acţionare ca cel precedent, însă antrenarea se face
prin electromotor.
La p*d = 1000.....10000 kgf/cm, la vane cu acţionare comandată sau telecomandată,
antrenarea este hidromecanică.

11
 Vanele fluture cu închidere rapidă şi automată, instalate la capătul amonte al conductelor
forţate sau înaintea turbinelor, sunt acţionate mixt: gravitaţional şi electrohidromecanic. Acestea
se execută în multe variante cosntructive.
Funcţionarea automată se impune datorită rolului de vană de siguranţă la capătul amonte
al conductei forţate. La o avarie a conductei sau a turbinei trebuie să se închidă automat vana
fluture în 1÷ 3 secunde.

12
 Partea a doua
Studiul pierderilor de putere
într-o vană fluture

13
 Experimente și calcul de putere in funcție de debit

O vană fluture reprezintă un obstacol în curgerea apei. Pe de o parte suprafaţa vanei

ocazionează frecări cu atât mai importante cu cât vana este mai rugoasă pentru un debit
determinat. Pe de altă parte transformarea energiei de presiune în energie cinetică şi apoi iar în
energie de presiune (datorită formei confuzorice urmată de forma difuzorică) se face cu o
pierdere de presiune cu atât mai mare cu cât obturatorul este mai gros.
Majoritatea lucrărilor ce tratează problemele vanelor fluture fac referiri mai ales asupra
coeficientului pierderilor de sarcină şi coeficientului momentului hidrodinamic pentru diverse
poziţii ale obturatorului. Desigur că aceşti coeficienţi au o importanţă deosebită pentru calculele
hidraulice şi de rezistenţă. Importanţa lor este mărită şi de faptul că determinarea coeficienţilor
se face experimental.
Determinarea pierderii de putere pentru poziţia complet deschis (α = 0) în care ζ are
valoarea minimă. De fapt, această poziţie este cea mai des întâlnită în funcţionarea unei vane
fluture.
În continuare, de câte ori se va aminti de coeficientul pierderilor de sarcină, vom şti că
acesta se referă la poziţia complet deschis. Pentru aceasta am realizat mai întâi o centralizare a
principalelor tipuri de obturatoare (tabelul 3). În tabelul 4 sunt grupate tipurile de obturatoare
după unghiul φ. Gruparea după raportul d/D (grosimea relativă) s-a făcut în tabelul 5. În tabele 4
şi 5 coeficientul pierderilor de sarcină ζ creşte de sus în jos (ζ15 < ζ6 ).
S-a calculat apoi pierderea de putere în funcţie de debit pentru mai multe tipuri de
obturatoare şi pentru diverse diametre ale conductei (tabele 6 şi 7). Pentru a ne face o idee asupra
mărimii acestor pierderi, pe fiecare grafic am reprezentat şi pierderea de putere printr-o conductă
de oţel, lungă de 1 m şi având diametrul corespunzător diametrului obturatorului (tabelul 8).

Tabelul 3 Principalele tipuri de obturatoare. Mărimi caracteristice

Nr. Crt. Tip φ(°) d/D ζ
1 lenticular - 0,10 0,101
2 lenticular - 0,15 0,186
3 lenticular - 0,20 0,302
4 lenticular - 0,25 0,400
5 lenticular - 0,30 0,529
6 1–A 50 0,15 0,126
7 1–A 50 0,25 0,381
8 1–A 50 0,35 0,935
9 1–A 40 0,15 0,097
10 1–A 40 0,25 0,315
11 1–A 40 0,35 0,802
12 1–A 30 0,15 0,887
13 1–A 30 0,25 0,253
14 1–A 30 0,35 0,860
15 1–B 50 0,15 0,111

14
16 1–B 50 0,25 0,358
17 1–B 50 0,35 1,061
18 1–B 40 0,15 0,101
19 1–B 40 0,25 0,339
20 1–B 40 0,35 0,924
21 1–B 30 0,25 0,314
22 2–A 40 0,25 0,322
23 2–B 40 0,25 0,284
24 3–A 40 0,25 0,364
25 3–A 30 0,25 0,332
26 3–B 30 0,25 0,411

Tabelul 4 Gruparea diferitelor tipuri de obturatoare după unghiul φ

50° 40° 30°
15 9 12
6 18 13
16 23 21
7 10 25
8 22 26
17 19 14
- 24 -
- 11 -
- 20 -

Tabelul 5 Gruparea diferitelor tipuri de obturatoare după raportul d/D

0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35

1 12 3 13 5 11
- 9 - 23 - 14
- 18 - 21 - 20
- 15 - 10 - 8
- 6 - 22 - 17
- 2 - 25 - -
- - - 19 - -
- - - 16 - -
- - - 24 - -
- - - 7 - -
- - - 4 - -
- - - 26 - -

15
Tabelul 6 Pierderea de putere prin vana fluture cu diametrul de 1000 mm având diverse tipuri
de obturatoare
Nr Q 0.565 0.848 1.131 2.262 3.393 4.524 5.655 6.786 7.917 9.048 10.179 11.310
crt ζ v 0.500 0.750 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0.101 0.007 0.024 0.057 0.457 1.542 3.655 7.139 12.337 19.590 29.243 41.636 57.114
2 0.186 0.013 0.044 0.105 0.841 2.840 6.732 13.148 22.719 36.077 53.853 76.677 105.181
3 0.302 0.021 0.072 0.171 1.366 4.611 10.930 21.347 36.888 58.577 87.438 124.497 170.777
4 0.400 0.028 0.095 0.226 1.810 6.107 14.476 28.274 48.858 77.585 115.812 164.896 226.195
5 0.529 0.037 0.126 0.299 2.393 8.077 19.145 37.393 64.615 102.606 153.161 218.075 299.143
6 0.126 0.009 0.030 0.071 0.570 1.924 4.560 8.906 15.390 24.439 36.481 51.942 71.251
7 0.381 0.027 0.091 0.215 1.724 5.817 13.789 26.931 46.537 73.900 110.311 157.064 215.451
8 0.935 0.066 0.223 0.529 4.230 14.276 33.839 66.091 114.206 181.355 270.710 385.445 528.731
9 0.097 0.007 0.023 0.055 0.439 1.481 3.511 6.857 11.848 18.814 28.084 39.987 54.852
10 0.315 0.022 0.075 0.178 1.425 4.809 11.400 22.266 38.476 61.098 91.202 129.856 178.129
11 0.802 0.057 0.191 0.454 3.628 12.245 29.025 56.690 97.961 155.558 232.203 330.617 453.521
12 0.087 0.006 0.021 0.049 0.394 1.328 3.149 6.150 10.627 16.875 25.189 35.865 49.197
13 0.253 0.018 0.060 0.143 1.145 3.863 9.156 17.884 30.903 49.072 73.251 104.297 143.068
14 0.860 0.061 0.205 0.486 3.891 13.131 31.124 60.790 105.045 166.808 248.996 354.527 486.320
15 0.111 0.008 0.026 0.063 0.502 1.695 4.017 7.846 13.558 21.530 32.138 45.759 62.769
16 0.358 0.025 0.085 0.202 1.620 5.466 12.956 25.306 43.728 69.439 103.652 147.582 202.445
17 1.061 0.075 0.253 0.600 4.800 16.200 38.399 74.998 129.596 205.794 307.191 437.387 599.983
18 0.101 0.007 0.024 0.057 0.457 1.542 3.655 7.139 12.337 19.590 29.243 41.636 57.114
19 0.339 0.024 0.081 0.192 1.534 5.176 12.269 23.963 41.407 65.753 98.151 139.750 191.700
20 0.924 0.065 0.220 0.523 4.180 14.108 33.441 65.314 112.862 179.221 267.526 380.910 522.511
21 0.314 0.022 0.075 0.178 1.421 4.794 11.364 22.195 38.354 60.904 90.912 129.444 177.563
22 0.322 0.023 0.077 0.182 1.457 4.916 11.654 22.761 39.331 62.456 93.229 132.742 182.087
23 0.284 0.020 0.068 0.161 1.285 4.336 10.278 20.075 34.689 55.085 82.226 117.076 160.599
24 0.364 0.026 0.087 0.206 1.647 5.558 13.174 25.730 44.461 70.602 105.389 150.056 205.838

16
Tabelul 7 Pierderea de putere prin vane fluture cu diametre diferite pentru primele cinci tipuri de
obturatoare
D=600mm
v 1.0 2.0 3 4 5 6 7 8 9 10
nr crt ζ si Q 0.283 0.565 0.848 1.131 1.414 1.696 1.979 2.262 2.545 2.827
1 0.101 0.010 0.164 0.833 2.632 6.425 13.324 24.684 42.109 67.451 102.805
2 0.186 0.019 0.303 1.534 4.847 11.833 24.537 45.457 77.547 124.216 189.325
3 0.302 0.031 0.492 2.490 7.869 19.212 39.839 73.806 125.910 201.684 307.399
4 0.400 0.041 0.651 3.298 10.423 25.447 52.767 97.757 166.769 267.131 407.150
5 0.529 0.054 0.862 4.361 13.784 33.654 69.784 129.283 220.552 353.281 538.456
D=400mm
v 1.0 2.0 3 4 5 6 7 8 9 10
nr crt ζ si Q 0.126 0.251 0.377 0.503 0.628 0.754 0.880 1.005 1.131 1.257
1 0.101 0.0020 0.0325 0.1645 0.5199 1.2692 2.6318 4.8758 8.3179 13.3236 20.3073
2 0.186 0.0037 0.0598 0.3029 0.9574 2.3373 4.8467 8.9791 15.3180 24.5365 37.3975
3 0.302 0.0061 0.0972 0.4918 1.5544 3.7950 7.8694 14.5790 24.8712 39.8389 60.7207
4 0.400 0.0080 0.1287 0.6514 2.0589 5.0265 10.4231 19.3100 32.9420 52.7667 80.4248
5 0.529 0.0106 0.1702 0.8615 2.7229 6.6476 13.7845 25.5375 43.5658 69.7840 106.3618
D=200mm
v 1.0 2.0 3 4 5 6 7 8 9 10
nr crt ζ si Q 0.031 0.063 0.094 0.126 0.157 0.188 0.220 0.251 0.283 0.314
1 0.101 0.00013 0.00203 0.01028 0.03249 0.0793 0.1645 0.3047 0.520 0.833 1.27
2 0.186 0.00023 0.00374 0.01893 0.05984 0.1461 0.3029 0.5612 0.957 1.534 2.34
3 0.302 0.00038 0.00607 0.03074 0.09715 0.2372 0.4918 0.9112 1.554 2.490 3.80
4 0.400 0.00050 0.00804 0.04072 0.12868 0.3142 0.6514 1.2069 2.059 3.298 5.03
5 0.529 0.00066 0.01064 0.05385 0.17018 0.4155 0.8615 1.5961 2.723 4.361 6.65

17
Tabelul 8 Pierderea de putere pe metru liniar de conducta cu diverse diametre
D=1000mm
v[m/s] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Q[m3/s] 0.785 1.571 2.356 3.142 3.927 4.712 5.498 6.283 7.069 7.854
Δp[mmH2O/m
0.6 2.5 5.7 10.2 15.9 22.9 31.2 40.8 51.6 63.7
]
0.0044
P[kw] 0.0357 0.120 0.285 0.557 0.963 1.530 2.283 3.251 4.460
6
D=600mm
v[m/s] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Q[m3/s] 0.283 0.565 0.848 1.131 1.414 1.696 1.979 2.262 2.545 2.827
Δp[mmH2O/m
1.32 5 12 21 33 48 65 85 107 132
]
0.0033 0.0267 0.0901 0.417 0.7211 1.1452 1.7094 2.4339 3.3388
P[kw] 0.21368
4 1 5 35 8 1 7 9 1
D=400mm
v[m/s] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Q[m3/s] 0.126 0.251 0.377 0.503 0.628 0.754 0.880 1.005 1.131 1.257
Δp[mmH2O/m
2 8 18 33 51 73 100 130 165 204
]
0.0022 0.0182 0.0616 0.285 0.4930 0.7830 1.1688 1.6641 2.2828
P[kw] 0.14610
8 6 4 35 9 1 0 7 1
D=250mm
v[m/s] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Q[m3/s] 0.049 0.098 0.147 0.196 0.245 0.295 0.344 0.393 0.442 0.491
Δp[mmH2O/m
3.7 15 33 59 92 132 180 235 297 367
]
0.0016 0.0128 0.0433 0.200 0.3467 0.5506 0.8220 1.1704 1.6055
P[kw] 0.10275
1 4 5 69 9 9 2 1 0

Pierderea de putere este:

P=γQhv [Kgfm/s];
P=9,8γQhv [W];
P=9,8Qhv [kW]; (15)
unde:
γ – [ kgf/m3];
Q – [m3/s];
hv – [m];
D – [m];
V – [m/s].
Înlocuind:
π D2
Q= v (16)
4
v2 ∆p
hv = ζ = (17)
2g γ

18
 obținem:
P = 0,392D2ζv3 [ kw] (18)
Din relația (16) debitul este:
Q = 0,785D2v [m3/s] (19)
Înlocuind valoarea diametrului in (18) si (19) obtinem:
Pentru D=1000mm => P=0,392ζv3 [kW]
Q=0,785v [m3/s]
Pentru D=600mm => P=0,141ζv3 [kW]
Q=0,282v [m3/s]
Pentru D=400mm => P=0,0625ζv3 [kW]
Q=0,125v [m3/s]
Pentru D=250mm => P=0,0244ζv3 [kW]
Q=0,049v [m3/s]
Calculele au fost făcute în tabelele 6 şi 7. Pentru conductă am obținut pornind de la (15)
și înlocuind în (16) şi (17):
P=0,0077D2v∆𝑝 [kW].
Calculele au fost făcute în tabelul 8. Pentru fiecare diametru am reprezentat P=P(Q) atât
pentru vană (primele cinci tipuri de obturatoare din tabelul 3) cât și pentru metru liniar de
conductă (planșa I şi fig.2,3,4 și 5).
În planșa II fig.11 am reprezentat P=P(Q) pentru diametrul de 1,2 m la tipurile de
obturatoare din tabelul 3.
Se poate observa că în studiu am prins 26 de obturatoare obținute din 7 tipuri
caracteristice (lenticular [2], 1-A, 1-B, 2-A, 2-B, 3-A, 3-B, [1]).Cele 26 de obturatoare s-au
obținut dând 6 valori grosimii relative d/D (0,10; 0,15; 0,20; 0,25; 0,30; 0,35) ţi trei valori
unghiului φ (planşa II fig.9). Pentru toate aceste obturatoare, în lucrările amintite în bibliografie,
sunt dați coeficienții pierderilor de sarcina ζ. Putere pierdută prin diversele tipuri de vane studiate
a fost exprimată în kW.
Țin să subliniez că pentru a realiza o dilatare a zonei vitezelor mici am folosit
reprezentarea în coordonate logaritmice.
Comparând primele 5 obturatoare între ele (planșa I fig.2) se poate trage o conluzie în
legătură cu influența grosimii relative asupra pierderii de putere. Dacă la viteza de 1m/s
obturatorul 1 (d/D=0,10) duce la o pierdere de 0,0395 kW, prin obturatorul 5 se pierd 0,0207 kW
(de peste 5 ori mai mult). Prin obturatorul 5 (d/D=0,30) se pierde o energie de aproximativ 3 ori
mai mare decât prin obturatorul 2 (d/D=0,15) şi de aproximativ 2 ori mai mare față de
obturatorul 3 (d/D=0,20). De aici se poate vedea influența mare pe care o are grosimea relativă
asupra pierderii de putere. Să comparăm în continuare aceste pierderi cu pierderea de putere
printr-o conductă lungă de 1,2m având diametrul corespunzător. Fie diametrul de 1200m. Printr-
un metru liniar de astfel de conductă, la viteza de 1m/s se pierde o putere de 0,0142 kW.
O vană fluture având obturatorul 1 echivalează cu 2,78m dintr-o astfel de conductă
(pentru obturatorul 4 – 11m de conductă; pentru obturatorul 5 – 14,5m de conductă).

19
 Să comparăm în continuare pierderile de putere pentru obturatorul 1 la cele patru
diametre, pentru Q=0,500m3/s.
P1000=0,00130 kW=1,03 W
P600 =0,0795 kW=79,5 W
P400=0,406 kW=406 W
P250=2,680 kW=2680W
Față de diametrul de 1000mm se pierde: de peste 7 ori mai multă putere prin diametrul de
600mm, de aproximativ 40 de ori mai multă prim diametrul de 400mm și aproximativ de 250 de
ori mai multă prin diametrul de 250mm.
În urma celor spuse se pot sustrage o serie de concluzii privind utilizarea vanelor fluture:
1) Vana cu disc nesimetric de formă plană [1] este rațional a se folosi în locul celei cu disc
lenticular, când grosimea relativă depășește valoarea d/D>0,25;
2) Se recomandă utilizarea discurilor nesimetrice la căderi înalte și foarte înalte;
3) Discurile neimetrice urmează a fi alese după tipul 1-A sau 3-A, ultimul fiind mai simplu
pentru execuție, având o caracteristică de rezistentă hidraulică la poziția deschis mai mare;
4) Unghiul φ urmează să fie ales 40° cu mărire pâna la 50° când după disc exista un confuzor și
micșorare până la 30° dacă confuzorul lipsește.

20
 Partea a treia
Calculul vanei fluture și al dispozitivului
pneumatic și hidraulic de acționare

21
 1. Calcului vanei fluture

a) Calculul hidraulic
Dimensiunile obturatorului rezultă din condițiile funcționale:
- grosimea maximă a discului
Hmax = Hc = 100 m coloană de apă
3
b/D ≅ 0,054 √120 = 0,295 (20)
b = 0,295D = 0,295 * 120 = 354,045 mm => bales = 355 mm
- grosimea minimă a discului
δ = 0,04D = 0,04*1200 = 48 mm (21)
δales = 50 mm
- viteza maximă de curgere a apei prin diametrul liber al vanei
Vmax = V0 = 3,5 m/s
- debitul în această situație este
Q = V0 * S0, (22)
πD2
S0 reprezintă secțiunea liberă a vanei, S0 = = 1,131 m2 => Q = 3,96 m3/s (23)
4
- viteza efectivă
2gHc
V = f(α) = √ 2gHc (24)
ε(α)− ε(0)+
V2
0

1962
pentru b = 0,25D și α = 0° : ε(0) = 0,147 => V = √𝜀(𝛼)+ 122,65, unde ε(α) este un coeficient
de rezistență adimensional
- forța hidraulică ce acționează asupra obturatorului la diferite deschideri este dată de
relația Ph = D2*λ(α)*V2 = λ(α)*V2 [daN], (25)
unde λ(α) este un coeficient de formă
- forța hidraulică în poziția închis (α = 90°)
Ph` = S0*p
S0 = 0.785 m2 Ph` = 78500 daN
2
p = 10 daN cm
- momentul hidraulic ce acționează asupra discului la diferite deschideri este
Mh = D3*μ(α)*V2 = μ(α)*V2 [daNm], (26)
unde μ(α) este un coeficient de moment
- momentul hidraulic în poziția închis (α = 90°) este:
πD4
Mh ’ = γ = 49 [daNm] (27)
64
- momentul de frecare în fusurile discului la diferite deschideri este:
Mfr = r*cfr*Ph , unde (28)
raza fusului, r = 0,05 m Mfr = 0,01 daNm
coeficientul de frecare, cfr = 0,2 m

22
 - momentul rezultant maxim este:
Mtot = Mh + Mfr (29)
- momentul maxim de calcul este:
MT = max(Mtot) (30)
În tabelul 9 s-a realizat calculul pentru viteza efectivă, forța hidraulică și momentul hidraulic
ce acționează asupra obturatorului la diferite deschideri, respectiv pentru momentul de frecare în
fusurile discului la diferite deschideri. S-a reprezentat variația momentelor ce acționează asupra
vanei fluture în figura 23.

Tabelul 9
α U.M. 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
ε(α)[b=0,25D] - 0.147 0.36 1.07 3.05 8.22 24 71.5 332 3620 ∞
ε(α)+261,224 - 261.4 261.6 262.3 264.3 269.4 285.2 332.7 593.2 3881.2 ∞
V^2=1962/(ε(α)+122,65) (m/s)^2 7.51 7.50 7.48 7.42 7.28 6.88 5.90 3.31 0.51 0
λ(α) - 1.376 39.8 91.8 211.5 475 1213 3243 13960 146200 ∞
461705.82
Ph=λ(α)*V^2 N 103.290 2985.177 6866.770 15701.970 34587.829 83439.750 191232.272 739056.452
1
μ(α) - 0 6.18 11.5 16 20.8 27.6 37 84.7 615 -
Mh=μ(α)*V^2 N 0 464 860 1188 1515 1899 2182 2801 3109 -
Mfr=0,01*Ph N 10.33 298.52 686.68 1570.20 3458.78 8343.97 19123.23 46170.58 73905.65
Mtot N 10.33 762.05 1546.89 2758.05 4973.37 10242.52 21305.03 48971.91 77014.54

23
 Fig. 23 Variația momentelor ce acționează asupra vanei fluture

b) Calculul de rezistență
Dimensionarea axului vanei. Se consideră presiunea uniform distribuită pe suprafața
obturatorului și astfel se obțin două rezultante P/2 care se transmit arborelui în cele două zone de
contact (fig. 24).
- momentul încovoietor este:
π∗D2 1
Mi = *p*l*2 = 108573 Nm (31)
4
- momentul de torsiune este:
Mt = MT = 10499 Nm (32)
- momentul echivalent este:
Mech = √Mi2 + 0,75Mt2 = 108954 Nm (33)
Pentru dimensionarea arborelui se utilizează relația:
3 32 Mech
d= √π ∗ (34)
σai

σai = 0,8σc (35)

Materialul arborelui este 20 C 130 STAS 3583-64 cu:
32 Mech
σi = (36)
π d3
σr = 620 MPa
σc = 320 Mpa
Deci σai = 256 MPa d = 0,163054884 m și se adoptă d = 0,2 m.
Verificarea obturatorului. Studiem ipoteza blocării discului în carcasă într-o poziţie apropiată
de cea închisă (α<90°):
- În secţiunea A - A (fig.25) apare solicitarea de încovoiere produsă de forţa:
1 πD2
Ph = 2 P = 251327 daN (37)
4
Centrul de greutate al unui semicerc este dat de relaţia:
4R
yG = δ = = 42,44 cm (38)
3π
Momentul încovoietor va fi:
Mi = Ph*δ = 10666666,67 Nm (39)
Modulul de rezistenţă al secţiunii considerate se calculează după cum urmează:
𝐈𝐲
W = Σ𝐳 (40)
𝟏
D, h31 h1 Dh1 h1
Iy = + (z1’ - )h12D,2 + + (z2 - ) h12D,2 = 1,36*1011 mm4 (41)
I2 2 12 2
Efortul unitar în disc este:
Mi
σi = = 0,122 MPa (42)
W
Se poate calcula:

24
 D3
M’ = φ’ 12 p = 23857 daNm (43)
p = 105 daN/m2
φ’max = 1,58
M′
σi = = 0,000269815 daN/cm2 (44)
W
Se aleg următoarele:
Fp = 1809557,368;
V = 904778,6842;
σa = 120 MPa;
b2 = 24 cm;
h2 = 200 mm;
b1 = 720 mm;
h1 = 25 mm;
h’ = 237,5 mm;
D’2/4 = 303593,75 mm2;
D’ = 1101,99 mm;
z1 = 148,86 mm;
z2 = 101,14 mm.
Dimensionarea corpului se face folosind formula pentru cazane, numai pe baza efortului
unitar tangenţial:
D
s = p2σ +c (45)
aφ
unde: p = 16 bar – presiunea de lucru;
D = 1200 mm – diametrul interior al părţii cilindrice;
σa = 300 daN/cm2 – eforzul unitar admisibil pentru materialul carcasei;
φ = 1 – pentru cazul fără suduri;
c = c1 + c2 – coeficient ce ţine cont de toleranţele în minus ale grosimii pereţilor şi de subţierea
lor datorită coroziunii.
Se ia, pentru pereţii turnaţi, c1≥ 0,2 cm; c2= 0,1 ÷ 0,3 cm. c = c1 + c2 = 0,6 cm.
Materialul corpului este Fc25 STAS 568-67 cu următoarele caracteristici:σr = 22
daN/mm2 şi σa = 3 daN/mm2.
Făcând înlocuirile se obţine pentru presiunea de încercare: s = 38 mm şi se adoptă
valoarea s = 60 mm pentru eventualitatea că trebuie micşorat timpul de închidere al vanei fluture
ceea ce ar duce la sporirea suprapresiunii datorate loviturii de berbec.
Verificarea grosimii pereţilor carcasei la efort unitar axial:
pD
σi = = 126 daN/cm2 (46)
4s
Calculul decupării circulare (pentru fusuri) maxime admise fără a fi nevoie de nervuri de
întărire (pentru corpuri cilindrice):
3 ppD
[d] ≤ 3,75 √D[(s − c) − ] (47)
2[σ]−pp

25
unde:
D = 1000 mm – diametrul interior al părţii cilindrice;
s = 60 mm – grosimea peretului;
c = 6 mm – adaos de coroziune;
pp = 16 bar – presiunea de lucru;
[σ] = ησ* - tensiunea admisibilă;
η = 0,9 – coeficient de corecţie (lichide reci, nepericuloase);
σ* = σa = 300 daN/cm2;
Prin urmare [d] = 27 cm2, deci nu este nevoie de nervuri de întărire.
Verificarea flanşei de legătură. Pentru a obţine etanşeitatea, flanşele de racordare trebuie
strânse cu forţa:
Ps = P1 + Pe (48)
P1 = 183984 daN – forţa dezvoltată de presiunea de lucru;
Pe = 10,51 – forţa de etanşare (datorită pe);
πD2gar
Ps = p + πDgar bpe (49)
4
Dgar = 1210 mm – diametrul mediu al garniturii de etanşare;
b = 40 mm – lăţimea de contact a garniturii;
Pe = 199964 daN.
Suprafaţa totală necesară a şuruburilor de îmbinare a flanşelor este:
P
As,nec = σs (50)
a
Pentru OLC 35 STAS 880-60 admitem σa = 1000 daN/cm2 .
As,nec = 181,8 cm2
Pentru şuruburi cu filet M33 avem:
πD2
Aef = = 7,02 cm2 (51)
4
Numărul necesar de şuruburi este:
Nnec = As,nec/ Aef = 26 (52)
S-au folosit 26 de şuruburi, conform standardelor de flanşe.
c) Calculul presiunii de etanşare
Presiunea de etanşare conform [11] este :
c+kp
pe ≥ [daN/cm2] (53)
√2b
în care:
2b = 0,8 cm – lăţimea zonei de etanşare;
c = 3; k = 0,4.
Se obţine pe = 10,51 daN/cm2.
Deformarea minină a manşetei în vederea asigurării presiunii de etanşare este:
1−μ2 y
δ= po b[1-(b)2] [cm] (54)
E
unde:
po – presiunea maximă (pentru y = 0) în axa de simetrie a fâşiei de contact;

26
 b = 0,4 cm – semilăţimea fâşiei de contact;
y = 0,3 cm – diatanţa de la axa de simetrie la un punct din zona de contact;
Pentru cauciuc cu duritatea 60°Shore, coeficientul lui Poisson este μ = 0,5, iar modul de
elasticitate, E = 37 daN/cm2.
Pentru y = 0 se obţine:
1−μ2
δo = po b [cm] (55)
E
Considerăm o repartizare eliptică a presiunii pe zona de etanşare.
4
po = πpe [daN/cm2] (56)
pe – presiunea medie pe suprafaţa de etanşare.
Se obţine:
po = 13 daN/cm2 şi δo = 0,072 cm.
Admiţând o toleranţă de ± 1 mm pe diametru la manşete de cauciuc, deformaţia maximă
va fi:
max δ E 2
Pomax = (1−μ2 )b = 14,8 daN/cm
(57)
Presiunea medie pe suprafaţa de etanşare devine:
πp
pe = omax = 11,62 daN/cm2 (58)
4

2. Calculul reductorului primar

a) Puterea la axul vanei fluture

MT n
Ne = [kW] (59)
914
MT = 1050 daNm – momentul maxim de acţionare a vanei fluture.
Se impune timpul de închidere a vanei, T = 1 min.
1
Rezultă: n = 4T = 0,25 rot/min. (60)
În acelaşi timp, trebuie ca suprapresiunea produsă de lovitura de berbec să nu depăşească
o anumită valoare. Presiunea de lucru fiind de 16 bar, iar presiunea de încercare de 20 bar, vom
limita suprapresiunea datorată loviturii de berbec la 4 daN/cm2.
Conform [15], suprapresiunea este:
29LVo
Δpmax ≤ = 166297,6 bar (61)
T
L = 1638,4 m.
Deci lungimea conductei în amonte de vană trebuie să fie mai mică de 1638,4 m pentru
ca presiunea maximă în conductă să nu depăşească 19 bar. Pentru ca relaţia de calcul a
suprapresiunii Δpmax să fie cea de mai sus, trebuie să fie îndeplinită condiţia:
2L
T> > 2,73 s (62)
a
Condiţia este satisfăcută.
Puterea la axul vanei este:
Ne = 0,275 kW.

27
 b) Puterea motorului de acţionare (în cazul acţionării electrice)
Ne
Nm = η [kW] (63)
1 η2
η1 = 0,4 – randamentul reductorului primar;
η2 = 0,7 – randamentul mecanismului de acţionare electrică.
Nm = 0,98 kW.
c) Caracteristicile mecanismului electric de acţionare
Motorul electric sincron [8]:
- turaţia de sincronism – 750 rot/min;
- turaţia normală – 690 rot/min;
- puterea – 1,5 kW;
- randamentul – 0,74;
- cos φ – 0,67;
- greutatea – 40 daN;
Reductorul intermediar 2CH 335*16-1 [8]:
- turaţia de intrare – 690 rot/min;
- raportul de transmitere – 16;
- puterea maximă pe care o poate transmite – 2 kW;
- mărimea – 335;
- greutatea – 65 daN;
- randamentul – 0,95.
d) Calculul raportului de reducere a turaţiei în reductorul primar:
n
i = ne (64)
ne = 0,25 rot/min – turaţia la ieşirea din reductorul primar;
n = 42rot/min – turaţia la intrarea în reductorul primar;
i = 1:168 – raportul de reducere a turaţiei în reductorul primar.
e) Lungimea cursei piuliţei reductorului primar (în cazul acţionării electrice):
L = np [mm] (65)
p = 8 mm – pasul filetului axului filetat;
L = 336 mm.
f) Forţa axială în şurub (în cazul acţionării electrice):
H = Qtg(βm – φ) (66)
M = η2Mmax = Hrm (67)
Eliminând pe H din cele două relaţii de mai sus, se obţine:
2πη2 M
Q= max
ηs = 962,11 daN (68)
p
în care:
ηs = 0,35 – randamentul şurubului;
Mmax = 5000 daN.
g) Variaţia forţei ce trebuie dezvoltată de servomotor:
90 – α + 2α’ + φ = 180° → 2α’ + φ – α = 90° (69)

28
 2Rcosα’ = R/cos(α – α’) → cosα’cos(α – α’) = 1/2 (70)
F = MT/R; MT = MT(α) → F = F(α) (71)
Fb = F/sin2α’ → Fb = MT/Rsin2α’ (72)
Fax = Fbcosφ (73)
Fn = Fbsinφ (74)
Pentru a determina relaţia între unghiurile α, φ şi α’, pornim de la relaţiile (69) şi (70), în
final obţinând:
φ = arcsin(1 – cosα). (75)
2α’ = 90° + α – φ (76)
Fax,nec = Fax + μFn (77)
μ = 0,2 (bronz – fontă puţin unse).
Calculele s-au făcut în tabelul 10.

Tabelul 10. Variaţia forţei ce trebuie dezvoltată pe servomot

α (°) - 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
φ - 0 48' 3°20' 7°35' 13°25' 20°50' 30° 41° 55°30' 90°
2α' - 90° 99°12' 106°40' 112°25' 116°35' 119°10' 120° 119° 114°30' 90°
Mt daNm 22 105 198 283 384 533 702 970 1091 834
Fb daN 1,22 591 1150 1700 2390 3400 4500 6240 6740 4600
cos φ - 1 0,999 0,993 0,991 0,973 0,934 0,866 0,754 0,566 0
sin φ - 0 0,014 0,058 0,132 0,232 0,356 0,5 0,657 0,826 1
Fax daN 1,22 590 1140 1690 2330 3170 3900 4600 3810 0
Fn daN 0 8,3 66,6 224 565 0,811 225 4100 5560 4600
sin 2α' - 1 0,985 0,957 0,923 0,893 0,866 0,874 0,9 1
μFn daN - - - - - - 450 820 1112 920
Fnec daN - - - - - - 4350 5420 4922 920
cos γ - 0 0,174 0,292 0,39 0,454 0,5 0,5 0,5 0,42 0
sin γ - 1 0,985 0,956 0,92 0,89 0,865 0,865 0,865 0,9 1
Fb cos γ - 0 103 340 660 1090 1700 2250 3100 2830 0
Fb sin γ - 1,22 580 1100 1560 2130 2940 3900 5400 6050 4600

h) Calculul manivelei. Solicitările din manivelă sunt:

- compresiunea (dată de Fbcosγ);
- încovoierea (dată de Fbsinγ).
γ = 180° - 2α’ (78)
σtot = σc – σi ≤ σa (79)
Fb cosγ Fb sinγ∗L
σtot = + (80)
A W
σItot1 = 338 daN/cm2 < σa
σItot2 = 360 daN/cm2 < σa
σIItot1 = 1032 daN/cm2 < σa

29
 σIItot2 = 1136 daN/cm2 < σa
Materialul manivelei este OT45 STAS 600-74 cu următoarele caracteristici:
σr = 45 daN/mm2 ;
σc = 24 daN/mm2 ;
σa = 12 daN/mm2 .
i) Calculul bielei. Solicitarea bielei – compresiunea
Fbmax
σt = (81)
Abielă
Ab.min = 750 mm2
σt = 9 daN/mm2 < σa – condiţie îndeplinită.
j) Calcului bolţului – OLC45
Încovoierea
bFbmax

σi = 8
πD3
= 15,85 daN/mm2 < σa (82)
32
Presiunea de contact
Fbmax
p= = 4,5 daN/mm2 (83)
db
Fbmax
p’ = = 9 daN/mm2 (84)
2da
p’ < pa = 16 daNmm2
k) Calculul tijei filetate. Materialul tijei este 20C 130 STAS 3583-64 cu următoarele
caracteristici:
σr = 66 daN/mm2;
σc = 45 daN/mm2.
Diametrul minim al tijei este:
4∗1,3Q
d1 = √ (85)
πσat

Se adoptă filetul Tr44x8 STAS 2113-66:

d = 44 mm;
d1 = 35 mm;
d2 = 40 mm;
p = 8 mm;
H1 = 0,5p = 4 mm;
2a = 1 mm.
πd21
Rezultă: As1 = = 962,11 mm2 (86)
4
Verificarea şurubului la tracţiune:
σ = Q/As1 = 10,03 daN/mm2 < σa (87)
Pentru verificarea şurubului la flambaj, se consideră lungimea de flambaj Lf = L = 435
mm. Coeficientul de zvelteţe este:
λ = Lf/imin = 49,71 (88)

30
 Pentru materialul şurubului: λo = 100, deci λ < λo şi verificare se face cu formula
Tetmayer-Iasinscky.
σf = a + bλ (89)
a = 5890; b = 38,2. Rezultă σf = 7789 daN/cm . 2

Deoarece σf > σc, se limitează σf la valoare σc.

Coeficientul de siguranţă va fi:
c = σf/σ = 4,48 (90)
Numărul necesar de spire este (din presiunea de contact):
Q
Z≥π = 17 paşi (91)
(d2 −d21 )p∗a
4
pa’ = 100 daN/cm2.
Înălţimea piuliţei este:
B = Zp = 136 mm (92)
Verificarea la încovoiere pentru spirele piuliţei se face cu relaţia:
Q H2
Mi ( + a)
σi = = Z 2
πd1 h2
≤ σai (93)
W
6
H2 ≈ H1 = 0,5p = 4 mm; a = 0,5 mm; h = 0,85p = 6,8 mm.
σi = 1,67 daN/mm2 < σai = 2,1 daN/mm2
Verificare autofrânării:
p
tg pm = πd = 0,063 → βm = 3°49’ (94)
2
Condiţia de autofrânare este îndeplinită ( βm < φ = 6°).
Randamentul şurubului este:
tgβm
ηs = = 0,37 (95)
tg(βm +φ )

3. Calculul servomotorului

a) Cilindrul
Materialul cilindrului este OLT35 STAS 8183-68 cu următoarele caracteristici σr = 35
daN/mm2.
Grosimea peretelui cilindrului se calculează cu formula:
Dint
s=p (96)
2σa φ
φ = 1; p = 16 daN/cm2; Dint = 25 cm.
Se adoptă pentru grosimea peretelui valoare s = 6 mm.
Solicitarea în peretele cilindrului este:
pinc Dint
σ= = 375 daN/cm2 (97)
2s
σr
cr = = 99,3 (98)
σ
plucru = 16 bar;
pîncercare = 20 bar.

31
 b) Tija pistonului. Materialul tijei este OLC35 îmbunătăţit STAS 880-66 cu următorele
caracteristici:
σr = 55 daN/mm2;
σc = 33 daN/mm2;
σat = 17 daN/mm2;
σai = 19 daN/mm2.
Solicitarea la întindere:
Fmax
σt = πd2
(99)
1
4
d1 = 34 mm.
πD2 πd2
Ap = - = 432 cm2 (100)
4 4
Fmax = Appinc = 0,864 N (101)
σt = 952 < σat = 1700
Verificarea la flambaj:
Lf = L = 360 mm – cursa pistonului;
Lf
λ=L = 28,8 < λo (102)
min
σf = a + bλ (103)
a = 5890; b = 38,2; c = 3.
σf = 6990 > σc. (103)
Verificarea filetului:
H
6Fmax ( 2 + a)
σi = 2
= 18,2 < σai (104)
πZd1 h2
H2 ≈ H1 = 0,54p = 0,81 (105)
H
a = 16 = 0,081 (106)
B
Z = p = 10
h = 0,85p = 1,27 (107)
Presiunea specifică pe umărul tijei este:
Fmax
psp = = 806 daN/cm2 (108)
A
Pentru Fc20 (materialul pistonului) avem:
psp < pa = 900 daN/cm2
c) Tiranţii
Forţa maximă de întindere a tiranţilor este:
Ft = pincA = 9833N (109)
Ft
F1 = = 2458N (110)
4
Solicitarea în tirant este:
F1
σt = = 7825N < σat = 12000N (111)
A
Alungirea tiranţilor la solicitarea maximă este:

32
 σ
ε = E = 373 (112)
∆L = εLo = 0,23 mm.

Partea a patra
Instrucțiuni pentru montajul,
transportul și exploatarea vanelor
fluture și a dispozitivelor de
acționare hidraulică și pneumatică

33
 1. Instrucțiuni pentru montaj

Înainte de montaj toate piesele vor fi curățate (spălate în , suflate cu aer).

Următoarele piese vor fi unse cu unsoare pe bază de bisulfură de molibden: granitura
profilată, inele ‘’O’’, manșetă ‘’U’’, axul robinetului în lagăre, piulița pe axul filetat, lagărele
bielei, arborele robinetului în bucșa reductorului primar, rulmentul în lagărul oscilant, manșetele
pistonului.
Restul obturatorului în corp se asigură prin distanțiere, iar reglarea etanșării garniturii
profilate se realizează cu segmenții de strângere și reglare din corpul vanei.
Montarea vanei se face completă, împreună cu reductorul primar.
Montarea reductorului primar pe corpul robinetului se face prin intermediul flanșelor cu
șuruburi și piulițe; asamblarea dintre ax și manivelă cu ajutorul penelor.
După montare se va face o manevră in gol. Dacă această manevră necesită un efort
deosebit se va revizui montajul.
Poziția de mntaj a vanei este indiferentă cu preferință pentru poziția orizontală a axului
primar, și la mecanismul de acționare.
Montarea vanelor fluture se face pe conductele instalațiilor stațiilor de pompare și
distribuție a apei (în scopuri industriale, hidroameliorații) prin intermediul corpului, etanșeitatea
asigurându-se cu garnituri de clingherit.
Pozitia de montaj a dispozitivului de acționare hidraulică și pneumatică este cu axa
servomotorului perpendiculară pe axa de curgere a fluidului prin vană. Maneta de acționare
manuală trebuie să fie accesibilă, iar cursa tijei filetate în exterior să nu fie împiedicată de nici un
obstacol.
Demontarea dispozitivului de acționare hidraulică și pneumatică se va face numai cu
robinetul în poziția ânchis pentru a preveni închiderea bruscă a robinetului sub acțiunea fluidului
din conductă. Înainte de a începe demontarea se va închide alimentarea cu agent de lucru.
La montaj trebuie să se țină seama de normele de tehnica securității și de măsurile de
protecția muncii pentru instalația deservită cât si pentru vana fluture propriu-zisă.

2. Instrucțiuni pentru transport

Transportul vanelor fluture se va face în starea montată cu reductorul primar și

dispozitivul de acționare hidraulică și pneumatica, luându-se măsuri de ambalare
corespunzătoare.
Cu încărcare și descărcare se vor utiliza mijloace de ridicat adecvate.
Transportul, depozitarea și montajul vanei fluture în conductă se vor face cu obtruratorul
parțial deschis.

3. Instrucțiuni pentru exploatare

34
 Orificiile din capacele cilindrilor se vor racorda la sistemul pneumatic sau hidraulic de
acționare care trebuie să fie prevăzut cu rezistențe de tip drosel pentru a prelungi durata de
umplere a cilindrilor.
După terminarea acționării manuale se va verifica dacă tija filetată a intrat complet în
lăcașul din carcasă, iar maneta de cuplare este în poziția ‘’decuplat’’.
În funcție de agentul de lucru și condițiile de exploatare se va stabili perioada după care
dispozitivele vor fi demontate, curățate și unse. Reductorul primar va fi uns din abundență cu
unsoare consistentă.
Fluidul ideal pentru acționare este aerul filtrat, uscat și lubrificat care asigură ungerea
permanentă a cilindrilor. Utilizarea uleiului filtrat este la fel de avantajoasă. În cazul utilizării ca
agent de lucru a unor fluide care dizovă unsoarea, perioadele după care se vor face demontarea și
ungerea vor fi mai scurte.
În timpul funcționării se va urmări dacă dispozitivul de acționare hidraulică și pneumatică
executa cursa completă fără înțepeniri. Dacă apar înțepeniri se va face demontarea, curățirea și
ungere dispozitivului de acționare hidraulică și pneumatică.
În cazul în care condițiile de exploatare nu impun efectuarea unor manevre dese, cel puțin
la o lună de zile se va efectua o manevră de verificare a stării vanei.

35
 Partea a cincea
Măsuri de tehnica securității
și de protecția muncii

36
 Proiectarea vanelor fluture și a dispozitivelor pneumatice și hidraulice s-a făcut ținând
cont de măsurile de tehnica securitații și de protecția muncii.
Pentru dispozitivele pneumatice și hidraulice soluțiile constructive au fost alese astfel ca
acestea să funcționeze sigur și să nu producă accidente :
- reductorul a fost închis în carcasă etanșă;
- dispozitivul a fost prevăzut cu acționare manuală de siguranță;
- asamblările cu filete au fost asigurate;
- suprafețele supuse coroziunii au fost acoperite.
La montaj și în timpul exploatării se vor lua următoarele măsuri:
- se vor respecta instrucțiunile de montaj, transport și exploatare;
- dispozitivele for fi menținute în perfectă stare de funcționare;
- cuplarea acționarii manulae se va face numai în caz de întrerupere accidentală a
afentului de lucru, după manevră de acționare manuală va fi decuplată pentru ca
dispozitivul să poată fi automat după înlăturarea avariei;
- în cazul folosirii ca agent de lucru a unor fluide inflamabile sau toxice se va da o
deosebită atenție etanșărilor;
- demontarea dispozitivului se va face numai după decuplarea sursei de presiune.
Pentru vana fluture s-au prevăzut:
- probe și încercări de rezistență și etanșeitate;
- materiale corespunzătoare perfomanțelor tehnia prevăzute în proiect.
La montaj și în timpul exploatării se vor respecta următoarele măsuri de tehnica
securitații și de protecția muncii:
- alegerea robinetului se va face după scoaterea instalației din regimul de lucru;
- metodologia de montaj indicată:
- montajul se va face cu scule afecvate;
- în timpul exploatării parametrii funcționali nu trebuie să depășească valorile nominale
prescrise;
- demontarea vanei se face numai după izolarea acesteia și egalizarea presiunii din
interior cu presiunea atmosferică;
- se interzice executarea de reglări, reparații sau revizii ale pieselor în timpul
funcționării;
- verificarea strângerii șuruburilor de asamblare se va face periodic;
- periodic la intervale mai mare se face revizia suprafețelor de etanșare ;
- se vor respecta măsurile de tehnica securitații și de protecția muncii prevăzute în
normele în vigoare pentru instalațiile deservite.

37
 Partea a şasea
Prescripții tehnologice

38
 1. Prescripții pentru materiale

Principalele materiale utilizate pentru construcția standard a vanelor fluture sunt :

- fontă calitate Fc125 STAS 568-67 pentru corpul vanei fluture;
- fontă de calitate Fc20 STAS 568-67 pentru segmenții de presiune și reglare, capac
crapodină, bucșă de presiune, prelungitor;
- fontă calitatea Fgn 45-5 STAS 6071-64 pentru obturatorul vanei;
- oțel calitatea OL 37 STAS 500-68 pentru stifturi;
- bronz calitate Bz 5 ZnT STAS 197-68 pentru inel presare, inel sprijin lagăr;
- oțel anticoroziv 20C 130 STAS 3586-64 pentru ax, bolț;
- oțel calitatea OLC45 STAS 880-60 pentru piulița specială;
- cauciuc No 60 , No 70 , No 80 STAS 7277-65 pentru garnitura profilată, inelele
‘’O’’, manșetele ‘’U’’.
Principalele materiale utilizate pentru construcția reductorului sunt :
- fontă calitatea Fc20 STAS 568 – 67 pentru carcase, capace;
- oțel calitatea OL37 STAS 500 – 68 pentru manetă;
- oțel calitatea OL50 STAS 500 – 68 pentru bielă, braț;
- oțel calitatea OLC 35 STAS 880 – 60 pentru bucșa filetată, cuplaj;
- oțel calitatea OLLC45 STAS 880 – 60 pentru bucșa de rotire, bolțuri, legătură piston,
pana semidisc;
- oțel anticoroziv 20C 130 STAS 3583 – 64 pentru tija filetată;
- bronz calitatea Bz5ZnT STAS 197 – 68 pentru pistonul de ghidare, bucșă;
- oțel turnat calitatea OT45 STAS 600 – 74 pentru manivelă;
- cauciuc No60 STAS 7277 – 65 pentru inelele ‘’O’’.
Principalele materiale utilizate la construcția servomotoarelor sunt :
- fontă calitatea Fc20 STAS 568 – 67 pentru piston, capace, prelungitor;
- oțel calitatea OL50 STAS 500 – 68 pentru tiranți;
- oțel calitatea OLC35 STAS 8183 – 68 pentru cilindru;
- bronz calitatea Bz5ZnT STAS 197 – 68 pentru ghidaj;
- cauciuc Po80 STAS 7275 – 68 pentru manșetă piston, manșete și inele ‘’O’’.

2. Condiții tehnice de execuție

Pentru piesele turnate:

- piesele tunate nu vor avea defecte (goluri, crăpături, fisuri, stratificări, incluziuni
nemetalice) care să influențeze rezistența, etanșeitatea și siguranța în exploatarea
armăturii. Toate suprafețele interioare și exterioare ale pieselor vor fi debavurate și
curățite;
- nu este permisă înlăturarea defectelor prin ciocănire, îndesare de material, chituire;

39
- pe suprafețele ce urmează a fi prelucrate mecanic se admit fără remedieri defecte care
pot fi îndepărtate în urma prelucrării dacă adâncimea defectului nu depăsșește 2/3 din
grosimea adaosului de prelucrare;
- abateriile limită și adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din fontă și oțel vor
fi conform STAS 1592 – 66 cl a III a de precizie;
- defetele de turnare admise pentru repararea prin polizare se încadreaza în grupele 1 și
2 STAS 782 – 64.
Grupa 1
- DT13 bavură;
- DT14 umplutură.
Grupa 2
- DT23 crustă;
- DT24 excresență;
- DT25 creastă;
- DT26 picătură.
- după curăţare piesele turnate se vor grundui.
Pentru piese prelucrate mecanic:
- piesele prelucrate mecanic se vor executa la dimensiunile, toleranțele și rugozitățile
indicate în desenele de execuție. Pentru dimensiunile fără toleranțe indicate pe desen
abaterile se vor menține în limitele prescrise în STAS 2300 – 65 ‘’execuție
mijlocie’’;
- suprafețele de etanșare ale corpului vanei trebuie să fie paralele între ele și
perpendiculare pe axa longitudinală a vanei;
- abaterile limită de la lungimile între suprafețele de etanșare ale corpului vanei vor fi
de ± 1,0 mm;
- filetele pieselor vor fi cu profil contiunuu fără bavuri, rupturi, urme de strivire sau
lovire;
- suprafețele interioare ale cilindrilor trebuie să prezinte luciu de oglindă. Nu se admit
rizuri sau urme de prelucrare pe aceste suprafețe.

40
 Partea a şaptea
Prescripții de verificare și încercare

41
 1. Verificarea aspectului: se face cu ochiul liber;
2. Verificare dimensiunilor: se face cu aparate universale de măsurat, cu șabloane și
calibre;
3. Verificare materialelor: se face conform standardelor de materiale;
4. Încercarea de rezistență la presiune a vanei fluture:
- la încercarea de rezistență la o presiune se verifică rezistența şi compactitatea;
- încercarea se face înainte de vopsirea armăturii;
- încercarea se face cu apă rece;
- presiune de încercare pentru presiunea nominală de 16 bar este de 20 bar.
Operațiile ce trebuie executate în vederea probării sunt următoarele:
- se racordează vana fluture la două conducte blindate care să permită deschiderea
obturatorului;
- se rotește obturatorul în poziția deschis;
- se racordează instalația la sursa de apă pentru încercarea de presiune;
- se șterge corespunzător exteriorul vanei fluture pentru a nu rămâne urme de udătură;
- după stabilirea presiunii la valoarea de încercare, aceasta se menţine 8 minute.
În timpul încercării de rezistență și după terminarea ei nu trebuie să apară:
- deformații permanente;
- fisuri sau scăpări de lichid nici sub formă de picături fine sau de abureală.
Lichidul rămas în armătură după încercare trebuie îndepărtat.
5. Încercarea de etanșeitate la presiune a vanei fluture. În cadrul aceste încercări se
verifică:
- etanșeitatea garniturilor;
- etanșeitatea între obturator și garnitura din corp.
Încercarea se face cu apă rece (temperatura sub 40° C).
Presiunea de încercare este de 20 bar. Încercarea etanșeitații garniturilor se face cu o
armătură parțial sau complet deschisă. Durata încercării este de 4 minute .
La încercarea de etanșeitate a garniturilor de pe ax se face o deschidere și o închidere
completă a obturatorului. Nu se permite trecerea fluidului de încercare prin garniturile de pe ax.
La încercarea de etanșeitate a obturatorului presiunea se exercită succesiv în ambele părți
ale vanei fluture.
Succesiunea operațiilor în vederea efectuării încercărilor de etanșeitate este :
- rotirea obturatorului în poziția închis;
- demontarea flanșei oarbe de pe conducta de ieșire;
- racordarea vanei fluture la masa fluidului de încercare;
- se ridică presiunea trepta , fără șocuri, până la presiunea de încercare (20 bar).
După stabilirea presiunii la valoarea de încercare, aceasta se menține un timp suficient
pentru examinarea minuţioasă a robinetului dar nu mai puțin de 4 minute. La fiecare încercare
obturatorul se închide și se deschide de două ori.

42
 Pe timpul probei și după efectuarea ei se va urmări să nu apară scrugeri de lichid între
obturator și manșetă.
Se admit pierderi de lichide de maximum 10 cm3/min.
6. Încercarea de funcționare a vanei fluture:
- se face conform STAS 7076 – 64;
- se constată prin deschiderea și închiderea parțială sau totală a veani dacă sistemul de
închidere functioneaza corespunzător si dacă nu gripează la presiunea de încercare;
- fluidul de încercare este apă rece;
- presiunea de încercare este de 16 bar.
7. Încercarea la presiune a servomotrorului. În cadrul acestei încercări se verifică:
- rezistența și compactitatea cilindrului și a capacelor;
- etanșarea îmbinărilor fixe și mobile.
Încercarea se va face asupra servomotorului complet asamblat folosind petrol lampant.
Temperatura fluidului de lucru este de maximum 40° C. Presiunea de încercare este de 20 bar.
Încercare se face prin racordarea servomotrorului la o sursă de presiune prin intermediul
unui distribuitor cu evacuarea la presiunea atmosferică. Intrarea fluidului în cilindru se face prin
intermediul unei rezistențe hidraulice pentru a asigura o deplasare fără șocuri a pistonului Se
umple cilindrul cu un fluid de lucru prin manevrarea de câteva ori a distribuitorului până la
evacuarea completă a aerului avându-se grijă de ștergerea prealabilă a sevomotorului la exterior.
Durata de încercare la presiune este de 6 minute.
Lichidul rămas în servomotor după încercare trebuie îndepărtat.
În timpul încercării și după terminare nu trebuie să apară deformații premanente ale
cilindrilor, ale tiranților de fixare, a capacelor, fisuri sau scăpari de lichid prin metal sub formă
de scurgeri, picături fine sau transpirații, scăpări de lichid prin îmbinările mobile sau fixe cu
inele Oring.
Încercarea se face pentru ambele poziții limită ale pistonului.
8. Încercarea de funcționare a servomotorului se face :
- asupra dispozitivului complet asamblat împreuna cu vana fluture acționată;
- prin închiderea și deschiderea completă a vanei fluture.
Fluidul de acționare este aer comprimat cu temperatura de maximum 40°C și presiunea
de încercare de 24 bar.
În timpul încercării se va observa funcționarea corespunzatoare a dispozitivului, fără
gripări sau blocări , fără vibrații sau șocuri.
Se va verifica modul de funcționare și în cazul acționării manuale.

43
 Partea a opta
Fișe tehnologice

44
1. Fișa tehnologică a vanei fluture
Corpul vanei poziția 1:
- strunjire frontală I, strunjire interioară, șanfrenarea rizuri;
- strunjire frontală II, șanfenarea rizuri;
- trasat linie de ax pe două fețe și găuri;
- frezat flanșe pătrate;
- frezat butonii inel șurub;
- stunjit găuri ax, șanfrenat, alezat;
- găuri flanșă de racordare;
- găuri filetate pentru racordare;
- găuri filetate flanșe pătrate;
- găuri filetate butoni;
- ajustat.
Obturatorul vanei poziția 2:
- detensionare;
- frezare culeuri;
- frezat butorni tehnologici și suprafețele găurilor bolțurilor;
- găuri butoni;
- strunjire de finisare exterioară și suprafață sferică;
- trasat poziția găurilor axului;
- strunjit și alezat găurile axului;
- șanfrenat la 28° și la 45°;
- trasat poziția găurilor bolțurilor;
- găurit, alezat și lamat;
- decupat prin frezare butoni tehnologici;
- ajutat;
Inel segment de presiune:
- strunjire interioară, exterioară, frontală I, la 40°, la 90° și debitat din bucșă;
- strunjire frontală II și la 30°;
- trasarea segmenților din inel.
Segment presiune poziția 4:
- decupat;
- ajutat.
Inel segment de reglare poziția 5:
- strunjire interioară, exterioară, frontală, debitat la 30°;
- trasarea segmenților din inel.
Segment de reglare:
- decupat;
- trasat pentru găurire;

45
- găurit;
- lamat;
- ajutat.
Bucșa de presiunea la poziția 10:
- strunjire exterioară;
- strunjire frontală, interioară și canal;
- presat lagăr;
- strunjire frontală, interioară, șanfrenat la 30° și finisat;
- strunjire exterioară și canal Oring;
- găurit;
- ajutat.
Lagăr poziția 11:
- strunjire frontală, eboșare exterioară și debitare;
- strunjire interioară și frontală;
- strunjire de finisare exterioară.
AX poziția 12:
- debitat;
- tratament termic;
- amborat;
- strunjire de eboșare exterioară;
- strunjire de finisare exterioară;
- trasat poziția pătratului și a ferestrelor;
- frezat 4 ferestre;
- frezat pătrat;
- rectificat;
- ajutat.
Asamblare:
a) Pregătirea corpului:
- verificarea aspectului general și în special la interior să nu prezinte lovituri;
- ajustarea și polizarea supreafețelor proeminente și a bavurilor planurilor de separație;
- suflarea perfectă cu aer în special în zona canalelor.
b) Pregătirea obturatorului:
- ajustarea și polizarea suprafetelor proeminente și a bavurilor din planul de separație.
c) Pregătirea garniturilor:
- se ajustează bavurile planurilor de separație.
d) Asamblarea propriu-zisă:
- presare lagărelor în bucșele de presiune;
- montarea inelelor O pe bucșele de presiune;
- presarea bucșelor de presiune în cele două alezaje ale corpului;
- introducerea garniturilor axului în bucșele de presare;

46
 - introducerea garniturilor profilate în canalul de corp;
- introducerea șuruburilor de reglare în canalul corpului, montarea segmenților de
presiune și a celor de reglare;
- montarea obturatorului în corp și introducerea axului prin corp și oburator;
- presarea între az și bucșa de presiune a celor manșete U;
- asambarea flanșelor pentru strângerea garniturilor U și presarea știfturilor;
- fixarea obturatorului pe ax prin presarea bolțurilor;
- montarea prelungitorului;
După operația de montarea urmeaza încercările de rezistență și etanșeitate și apoi dacă
rezultatele sunt bune urmează vopsirea vanei fluture
2. Fişa tehnologică a servomotorului
Cilindrul poziția 1:
- debitat;
- filetat capăt tehnologic;
- stunjit interior și conic:
- strunjit exterior, șanfrenat;
- honuit;
- cromat interior.
Piston poziția 2:
- strunjirea de eboșare exterioară și frontală;
- găurire, strunjire frontală;
- strunjire de finisare frontală interioară și conică șa 45°;
- alezare;
- ajustare;
- strunjire de finisare exterioară;
- șlefuire exterioară.
Tijă poziția 4:
- debitat;
- amborat;
- strunjire de eboșare exterioară;
- strunjire de finisare exterioară;
- filetat capete;
- frezat două laturi;
- tratament termic;
- rectificat;
- ajustat și cromat.
Asamblare generală:
- ajustat repere;
- păsuit repere;
- asamblat complet;

47
- probă funcțională;
- probă hidraulică;
- montare dispozitiv pneumatic și hidraulic pe vana fluture.

48
 Partea a noua
Calcule economice

49
 Conform indicatiilor, o vană fluture cu diametrul de 1,2 m și care lucrează sub o presiune
de 16 bar are o greutate de circa 20000÷25000 N.
Datorită studiilor făcute în ultimii ani, s-a realizat o micșorare a acestei greutăți,
ajungându-se în ultimul timp la valori cuprinse între 12000 şi 28000 de N, pentru diametre între
1000 şi 1500 mm.
Făcând un calcul aporximativ s-a obținut pentru vana fluture proiectată o greutate de
circa 150000N.
Considerând costul pe kilogram de material de 35 RON, se obține pentru vană prețul :
Pv = 52500 RON.
Adăugand prețul reductorului primar:
Pr = 4550 RON
Pentru mecanismul electric de acționare prețul informativ este :
- pentru reductorul intermediar
P1 = 2275 RON
- pentru motorul electric puterea va fi 1,5 kW iar turaţia de sincronism 750 rot/min
P2 = 2300 RON
Însumand, se obține pentru vana fluture împreuna cu instalația de acționare electrică,
prețul aproximativ de:
Ptot = Pv + Pr + P1 + P2 = 61625 RON.

50
Bibliografie
[1] B.I. Iansin, Caracteristicile hidrodinamice ale vanelor şi elementelor de conducte, (lb. rusă);
[2] D. Pavel (1963), Studiul hidrodinamic al vanelor fluture, Hidrotehnica, nr. 10;
[3] A.A. Morozov (1958), Turbinoe oborndovanie ghidroelectrostanţii, (lb. rusă);
[4] N. Meystre (1963), Vannes papillon de sécurité, Bulletin Escher Wyss, nr.1;
[5] B. Barp, H. Grein (1968), The Biplanr butterfly valve, Water power, nr. 9;.
[6] C. Keller, F. Salzmann (1936), Luft-model-lversuche an Drosselklapper, Wyss Mitteilungen,
nr. 1;
[7] J. Csemniczky, Hydraulic investigations of the check valves and butterfly valves, Proceedings
of the Fourth Conference on Fluid Machinery;
[8] Prospectele firmelor: Batley Valve Co. Ltd., Tuflin, Raphael, Întreprinderea de maşini
electrice Bucureşti, Întreprinderea Neptun Câmpina, Ateliers J. Hanrez, cockburn Rockwell,
Eurostip 16;
[9] N.N. Drăghici, (1927) Conducte pentru transportul fluidelor, Bucureşti, Editura Tehnică;
[10] Manualul inginerului, vol. 1 şi 2, (1966), Bucureşti, Editura Tehnică;

[11] F. Alexandrescu (1963), Conducte şi armături, Bucureşti, Editura Tehnică;

[12] Gh. Manea (1970), Organe de maşini, vol. 1, Bucureşti, Editura Tehnică;
[13] V. Bunescu (1965), Raţionalizarea calculelor de proiectare, Bucureşti, Editura Tehnică;
[14] Gh. Buzdugan (1964), Rezistenţa materialelor, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
[15] C. Mateescu (1961), Hidraulica, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

51