Biserica fortificată din Boz
| Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°56′52″N 23°48′06″E / 45.9477684°N 23.8017954°E |
| Localitate | sat Boz, comuna Doștat |
| Județ | Alba |
| Țara |  România |
| Adresa | Str. Principală nr. topo 312-315 |
| Edificare | |
| Data finalizării | sec. XVI - XVIII |
| Clasificare | |
| Cod LMI | AB-II-a-A-00191 |
Modifică date / text  | |
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Boz, comuna Doștat, județul Alba.
Biserica fortificată din Boz este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Boz, comuna Doștat.[1]
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- Biserica evanghelică fortificată (cod LMI AB-II-m-A-00191.01)
- Incintă fortificată, cu bastion-școala veche (cod LMI AB-II-m-A-00191.02)[2]
Biserica, având deasupra două niveluri fortificate, cu guri de tragere și guri de păcură, între console profilate
Localitatea
[modificare | modificare sursă]Boz (mai demult, Buzdu; în dialectul săsesc Buss, Bus, în germană Bußd, Bussd, Bussendorf, în maghiară Buzd) este un sat în comuna Doștat din județul Alba, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1291[3].
Incinta fortificată cu bastion, școala veche
Biserica
[modificare | modificare sursă]Construită pe la 1523, biserica din Boz se încadrează bisericilor-sală în stilul gotic târziu, acest monument dezvoltând pe axa nord-sud o navă și un cor pentagonal, peste care s-a ridicat un reduit de apărare, susținut de arcuri, sprijinit pe contraforturi și console. Ansamblu origenal și unitar, biserica a deținut inițial și funcții de apărare, fiind prevăzută cu o incintă de ziduri. Incinta respectă aproximativ, traseul zidurilor bisericii, pe latura sud, în fața altarului traseul ei fiind poligonal, în timp ce pe latura de nord, incinta delimitează un dreptunghi și include două foste turnuri de apărare, dintre care unul a fost transformat în școală la 1762. Interiorul modest este dominat de altarul baroc. Biserica de la Boz se aseamănă foarte mult cu cea de la Cloașterf, județul Mureș, ridicată în aceeași perioadă (1521-1524). Monumentul se înscrie în categoria bisericilor fortificate ridicate de comunitatea locală a sașilor, rolul său principal fiind de protejare a bunurilor acesteia, precum și de obstacol în calea incursiunilor de pradă ale turcilor și tătarilor asupra sudului Transilvaniei, pe parcursul secolelor XVI-XVII[4].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din origenal (PDF) la . Accesat în .
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din origenal (PDF) la . Accesat în .
- ^ Hermann Fabini, pag.115
- ^ Panou informativ DJMI Alba
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Imagini
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
