1

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

SITUATII FINANCIARE CONSOLIDATE (IFRS 10)
Program de pregatire profesionala anul 2014



Autor: IORDACHE ELENA
Membru al Consiliului CAFR

2
Procesul consolidarii implica mai multe standarde si anume:
- IFRS 3 Combinari de intreprinderi
- IFRS 10 Situatii financiare consolidate
- IFRS 11 Angajamente comune
- IFRS 12 Prezentarea intereselor existente in alte enitati
- IAS 27 Situatii financiare individuale
- IAS 28 Investitii in entitati asociate si asocieri in participatiune
- IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare



3
Intrebari:
- De ce consolidare?
o Grupul = entitate unica
- Cine formeaza grupul?
o Mama si filialele sale
- Cine este entitatea mama?
o Entitatea care controleaza una sau mai multe entitati
- Ce alte entitati mai sunt incluse in situatiile financiare consolidate?
o Entitatile asociate si aranjamentele comune
- Care sunt metodele utilizate in consolidare
o Utilizate in functie de entitatea consolidata: filiala, angajamente comune,
entitati asociate
- Cine consolideaza si stabileste regulile de consolidare?
o Entitatea mama
4
Perimetrul consolidarii:
Entitatea mama

Filiale entitati asociate aranjamente comune

Participari (investitii) :
o Directe (societatea A investeste direct in B)
detine 80%

o Indirecte (societatea A investeste direct in B si indirect in C)
- detine 80% detine 70%

A detine in C 56%
Entitatea
mama A
Entitatea B
(filiala)
Entitatea
mama A
Entitatea B
(filiala)
Societatea C
(filiala)

5
Standardul Internaional de Raportare Financiar 10 Situaii financiare consolidate
Istoric

IFRS 10 Situaii financiare consolidate a fost elaborat de IASB in mai 2011, inlocuind IAS 27.
IFRS 10 nlocuiete IAS 27 Situaii financiare consolidate i individuale i SIC-12 Consolidare - Entiti cu scop
special i intr n vigoare pentru exercitiile financiare care ncep la 1 ianuarie 2012 sau ulterior acestei
date.

IFRS 12 Prezentarea intereselor existente n alte entiti, emis odata cu IFRS 10 si a nlocuit dispoziiile de
prezentare de informaii din IAS 27.
Ulterior in iunie 2012, IFRS 11 ngajamente comunea fost modificat prin documentul Situaii financiare
consolidate, angajamente comune i prezentarea intereselor existente n alte entiti: ndrumri de tranziie,
totodata se aduc modificari si la IFRS 10 si IFRS 12.

Alte standarde relevante in consolidare:

IFRS 3 Combinari de intreprinderi

IAS 27 Situaii financiare individuale
IAS 28 Investiii n entitile asociate i n asocierile n participaie

6
Principalele motive privind elaborarea standardului:

divergentele aparute in practica privind aplicarea lui IAS 27 i SIC-12.
o De exemplu, anumite entiti au aplicat diferit conceptul de control, n situatia n care, o entitate
raportoare controleaz o alt entitate, dar deine mai puin de o jumtate din drepturile de vot ale
entitii i n circumstane n care a fost implicat relaia de reprezentare

aplicare inconsecvent a conceptului de control.
o IAS 27 prevedea consolidarea entitilor care sunt controlate de o entitate raportoare i definea
controlul ca fiind autoritatea de a guverna politicile financiare i de exploatare ale unei entiti
pentru a obine beneficii din activitile sale. SIC-12, care a interpretat dispoziiile din IAS 27 n
contextul entitilor cu scop special, a accentuat mai mult riscurile i beneficiile.

Existenta unei lipse de transparen privind riscurile la care erau expui investitorii
o In special in cazul vehiculele scoase n afara bilanului (cum ar fi vehiculele de titlurizare), inclusiv
cele pe care le-au constituit sau le-au sponsorizat. Drept rezultat, liderii G20, Consiliul pentru
stabilitate financiar i alte persoane au solicitat Consiliului s revizuiasc dispoziiile privind
contabilizarea i prezentarea informaiilor pentru astfel de vehicule scoase n afara bilanului.






7
Principalele asemanari si deosebiri dintre IFRS 10 - IAS 27 i SIC - 12 :


Aspect contabil IAS 27 si SIC 12 IFRS 10
Scop IAS 27 se aplic la toate evalurile de
control, dar este interpretat de SIC-12
pentru entiti cu scop special (ESS)
IAS 27 se aplic att in situatiile
financiare consolidate cat i individuale

IFRS 10 este singura surs de ndrumare la
consolidare pentru toate investitiile inclusiv
cele la care se aplica SIC-12
IFRS 10 se aplic numai n situaiile
financiare consolidate.
Cerine privind ntocmirea situaiilor financiare
separate sunt pstrate n IAS 27
Consolidare IAS 27 prevede o derogare pentru un
printe care este si filial i ndeplinete
condiii stricte

Fara modificari in ifrs 10
Exceptii Sub IAS 27 controlul este puterea de a
guverna politicile de exploatare i
financiare ale unei alte entiti, astfel
nct s se obin beneficii din activitile
acesteia
Nou definiie IFRS 10 de control este legat de
o "putere + beneficii" dar se concentreaz
asupra capacitii de a conduce activitile
care genereaza beneficiile

Proceduri de
consolidare


stabilete proceduri, cum ar fi
eliminarea soldurilor din interiorul
grupului

cuprinde dispoziii privind
modificrile de proprietate i pierderea
controlului
Fara modificari in IFRS 10

8
Control prin
drept de vot
/de facto
control
IAS 27 include o prezumie c detinerea
unui procent mai mare de 50% din
puterea de vot la o entitate d dreptul de
control
IAS 27 nu are nici o orientare explicit
cu privire la controlul printr-o minoritate
mai larga ("control de facto")
Conform IFRS 10 controlul este conferit de
mai mult de 50% din drepturile de vot, iar
activitile sunt conduse de drepturile de vot
- IFRS 10 include ndrumare explicit c o
minoritate mai larga poate conferi control n
cazul n care alte participaii sunt dispersate
Entitati
Speciale (SPE)
SIC-12 definete SPE i ofer ndrumare
specifica
Indicatori de control din SIC-12 includ
"riscuri i recompense" i
"Pilot automat"
- SPE nu sunt definite n IFRS 10
principiile generale dinIFRS 10 se aplic si
entitilor acoperite de SIC-12
IFRS 10 include ndrumri cu privire la
situaiile n care votul sau drepturile similare
nu sunt factorul dominant n a decide cine
controleaz investitia
Drepturi de vot
potentiale
(PVR)
n conformitate cu IAS 27 PVR pot
transmite sau contribui la control, dac
sunt exercitabile
IAS 27 ofera orientare ce este foarte
restrictiva cand PVR sunt lipsite de
substan (de exemplu, atunci cnd
preul de exercitare exclude conversia n
orice scenariu posibil)
n conformitate cu IFRS 10 PVR pot transmite
controlul sau contribui la control, dac
sunt substantiale.
IFRS 10 prezinta o gam mai larg de
indicatori pentru a evalua dac drepturile de
vot potentiale sunt substantiale
Control
delegat

Nu are prevederi IFRS 10 include orientri detaliate dac un
investitor este un decident sau un agent.
Un investitor angajat sa acioneze n numele
altor persoane (de exemplu, un agent) nu
controleaza investitia.

9
Obiectivul de baza
Stabilirea principiilor de prezentare i de ntocmire a situaiilor financiare consolidate atunci cnd o entitate
controleaz una sau mai multe alte entiti.
ndeplinirea obiectivului presupune:
o `ca obligativitate pentru o entitate (societate-mam) care controleaz una sau mai multe entiti
diferite (filiale) s prezinte situaii financiare consolidate.
o definirea principiului de control i stabilirea controluli drept baz pentru consolidare;
o stabilirea modului de aplicare a principiului controlului pentru a identifica dac un investitor
controleaz o entitate n care s-a investit i, prin urmare, trebuie s consolideze entitatea n care s-
a investit;
o stabilirea dispoziiilor contabile pentru ntocmirea situaiilor financiare consolidate; si
o stabilirea unei excepii de la consolidarea anumitor filiale ale unei entiti de investiii.

Standarul trateaza in principal aspecte legate de stabilirea controlului, celelate aspecte privind
combinarile de intreprinderi si efectul acestora asupra consolidrii, inclusiv fondurile comerciale realizate
rezultate n urma unei combinri de ntreprinderi sunt cuprinse in IFRS 3 Combinri de ntreprinderi).





10
Termeni si definiii adecvate procesului de consolidare
situaii
financiare
consolidate
Situaiile financiare ale unui grup n cadrul cruia activele, datoriile, capitalurile proprii,
veniturile, cheltuielile i fluxurile de trezorerie ale societii mam i ale filialelor sale sunt
prezentate ca aparinnd unei entiti economice unice.

control asupra
unei entiti n
care s-a investit
Un investitor controleaz o entitate n care a investit atunci cnd este expus sau are
drepturi la venituri variabile pe baza participrii sale n entitatea n care a investit i are
capacitatea de a influena acele venituri prin autoritatea sa asupra entitii n care s-a
investit.

factor decizional O entitate cu drepturi decizionale care este fie un mandant, fie un reprezentant al altor
pri.

Grup O societate-mam i filialele sale.

Entitate de
investiii
O entitate care:
(a) obine fonduri de la unul sau mai muli investitori, n scopul de a furniza acelor
investitori servicii de gestionare a investiiilor;
(b) se angajeaz n faa investitorilor si de a investi fonduri fie pentru crestrea ctigurilor
de capital, fie pentru obtinerea veniturilor din investiii sau ambele; i
(c) cuantific i evalueaz performana majoritii investiiilor sale pe baza valorii juste.

11
interese care nu
controleaz
Capitalurile proprii ntr-o filial care nu se pot atribui, direct sau indirect, unei societi-
mam.

societate-mam O entitate care controleaz una sau mai multe entiti.

autoritate Drepturi existente care confer capacitatea societatii mama de a coordona activitile
relevante.

drepturi de
protecie
Drepturi concepute pentru a proteja interesele prii care deine drepturile respective, fr a
conferi acelei pri autoritate asupra entitii n cadrul creia deine drepturile respective.

activiti
relevante
activitile ce influeneaza semnificativ veniturile curente ale entitii n care s-a investit.

drepturi de
demitere
Acele drepturi detinute de o entitate prin care factorului decizional i se poate retrage
autoritatea sa decizional.

Filial O entitate controlat de alt entitate.





12
Alti termeni definii n alte standarde, precum IFRS 3, IFRS 11, IFRS 12, IAS 28 sau IAS 24 utilizai mpreuna
cu termeni din IFRS 10 si au urmatoarele semnificatii:
entitate asociat

interes deinut
n alt entitate








asociere in
participatiune

personal cheie din
conducere


O entitate asupra careia investitorul exercita o influenta semnificativa.

un interes deinut ntr-o alt entitate se refer la:
implicarea contractual i necontractual, care expune o entitate la variabilitatea
rezultatelor din performana celeilalte entiti.
deinerea de capitaluri proprii sau instrumente de datorie, precum i alte forme de
participare,
furnizarea de fonduri, sprijinul cu lichiditi, ameliorarea condiiilor de credit i
garanii. Aici sunt incluse mijloacele prin care o entitate deine controlul sau controlul
n comun ori o influen semnificativ asupra unei alte entiti. O entitate nu deine,
n mod necesar, un interes ntr-o alt entitate numai datorit unei relaii tipice client-
furnizor.

Este un angajament comun in cadrul caruia partile care detin controlul comun asupra
angajamentului au drepturi la activele nete ale angajamentului

Reprezinta acele persoane care au autoritatea si responsabilitatea de a planifica, conduce
si controla activitatile entitatii, in mod direct sau indirect, incluzand orice director (executiv
sau nu) al entitatii



13
entitate
dobndit
ntreprinderea sau ntreprinderile asupra crora dobnditorul obine controlul ntr-o combinare
de ntreprinderi.

dobnditor Entitatea care obine controlul asupra entitii dobndite.

data achiziiei Data la care dobnditorul obine controlul asupra entitii dobndite.

fond comercial




metoda punerii n
echivalen
Reprezinta acel activ recunoscut ca urmare a beneficiilor economice viitoare rezultate
din alte active dobndite ntr-o combinare de ntreprinderi si care nu pot fi identificate
individual i recunoscute separat.

O metod de contabilizare prin care investiia este iniial recunoscut la cost i ajustat
ulterior n funcie de modificrile post-achiziie n cota investitorului din activele nete ale
entitii n care a investit. Profitul sau pierderea investitorului include cota sa din profitul
sau pierderea entitii n care a investit, iar alte elemente ale rezultatului global includ
cota investitorului din celelalte elemente ale rezultatului global al entitii n care a
investit


combinare de
ntreprinderi
O tranzacie sau un alt eveniment prin care un dobnditor obine controlul asupra
uneia sau mai multor ntreprinderi. Tranzaciile numite uneori fuziuni reale sau
fuziuni ntre entiti egale sunt, de asemenea, combinri de ntreprinderi, conform
utilizrii acestui termen n IFRS.


14
Domeniu de aplicare
Regula generala:
O entitate care este o societate-mam trebuie s prezinte situaii financiare consolidate.
Exceptii:
IFRS 10 se aplic tuturor entitilor, cu urmtoarele exceptii:
(a) o societate-mam care ndeplineste n totalitate urmatoarele condiii:
este o filial deinut total sau parial de o alt entitate, iar toi proprietarii, inclusiv cei fara
drept de vot, au fost ntiinai i au fost de acord (fara obiecii) ca societatea mam s nu
prezinte situaii financiare consolidate;
instrumentele de datorie i de capitaluri proprii ale acesteia nu sunt tranzacionate pe o pia
public (o burs de valori naional sau strin sau o pia nereglementat, inclusiv piee
locale i regionale);
nu i-a depus i nici nu este pe cale s-i depun situaiile financiare la o comisie pentru
valori mobiliare sau la alt organism de reglementare n scopul emiterii oricrei clase de
instrumente pe o pia public; i
societatea-mam final sau oricare dintre cele intermediare ntocmete situaii financiare
consolidate disponibile pentru uzul public i conforme cu IFRS-urile.
(b) planurilor de beneficii post-angajare sau altor planuri de beneficii ale angajailor pe termen lung, la
care se aplic IAS 19 Beneficiile angajailor.
(c) nu este necesar ca o entitate de investiii s prezinte situaii financiare consolidate n cazul n
care i se impune, n conformitate cu punctul 31 din IFRS 10, s-i evalueze toate filiale la
valoarea just prin profit sau pierdere.

15
Control
Cum se stabileste controlul?

Un investitor controleaz o entitate n care a investit dac i numai dac acesta deine n totalitate
urmtoarele:
1) autoritatea asupra entitatii in care s-a investit
2) expunere sau drepturi la veniturile variabile pe baza participrii sale n entitatea n care s-a
investit (participarea la beneficii)
3) capacitatea de a-i utiliza autoritatea asupra entitii n care s-a investit pentru a influena
valoarea veniturilor investitorului (abilitatea de utilizare a autoritatii)

investeste (80%)

controleaza







CONTROL
Entitatea A
Entitatea B

Autoritate Participare
beneficii
Utilizeaza
autoritatea

16
Descrierea conditiilor care definesc controlul:
1) Autoritatea asupra unei entitati
Cum se demonstreaza autoritatea?
Autoritatea trebuie sa derive din drepturi = investitorul are drepturi care i confer capacitatea
curent de a coordona activitile relevante in veniturile entitatii in care s-a investit
De exemplu:
autoritate obtinuta direct ca urmare a drepturilor de vot atribuite pe baza instrumentelor de
capital propriu, cum ar fi aciunile (evaluarea autoritatii se face prin analizarea drepturilor de vot
obinute n urma acelor participaii)
autoritatea rezult n urma unuia sau mai multor angajamente contractuale (evaluarea va fi mai
complex i va necesita analizarea mai multor factori)
Dac doi sau mai muli investitori au, fiecare, drepturi existente care le ofer capacitatea
unilateral de a coordona activiti relevante diferite, investitorul care are capacitatea curent
de a coordona activitile ce influeneaz cel mai mult veniturile entitii n care s-a investit
are autoritate asupra entitii n care s-a investit.
investitorul care are numai drepturi de protecie nu are autoritate asupra entitii n care s-a
investit si prin urmare, nu controleaz entitatea.
Ce reprezinta drepturile de protectie?
drepturile de protecie = au scopul de a proteja interesele deintorului fr a-i conferi
acestuia autoritate asupra entitii n care s-a investit, aferent drepturilor respective, un
investitor care deine doar drepturi de protecie nu poate avea autoritate sau nu poate
mpiedica o alt parte s dein autoritate asupra unei entiti n care s-a investit,

17
o exemplu de drept de protectie este dreptul unui creditor de a sechestra
activele unui debitor, n cazul n care debitorul nu reuete s ntruneasc
condiiile prevzute de rambursare a mprumutului.
Analiza Drepturilor de vot
Un investitor care deine peste jumtate din drepturile de vot ale unei entiti n care s-a investit
are autoritate n urmtoarele situaii:
(a) activitile relevante sunt coordonate prin votul deintorului majoritii drepturilor de vot, sau
(b) majoritatea membrilor organului de conducere care coordoneaz activitile relevante sunt
desemnai prin votul deintorului majoritii drepturilor de vot.

Relatia: autoritate-drept de vot:
- Deinerea majoritii drepturilor de vot, dar nu i a autoritii
Un investitor care deine peste jumtate din drepturile de vot ale unei entiti n care s-a investit pentru a
avea autoritate trebuie ca drepturile de vot s fie drepturi reale, astfel incat s i ofere investitorului
capacitatea curent de a coordona activiti relevante care, de cele mai multe ori, se va realiza prin
stabilirea politicilor de funcionare i de finanare.
De exemplu, un investitor care deine peste jumtate din drepturile de vot ale unei entiti n care s-a
investit nu poate avea autoritate dac activitile relevante sunt coordonate de un guvern, o instan,
un administrator, un administrator judiciar, un lichidator sau o autoritate de reglementare.

18
- Autoritate fr deinerea majoritii drepturilor de vot
Un investitor poate avea autoritate chiar dac nu deine majoritatea drepturilor de vot ntr-o entitate n
care s-a investit. Astfel de situatii apar atunci cand exista:

(a) un angajament contractual ntre investitor i ali deintori de drepturi de vot (ex. Un contract
care sa-i permit s ia decizii cu privire la activitile relevante).
(b) drepturi care decurg din alte angajamente contractuale (De exemplu, drepturile prevzute ntr-un
angajament contractual mpreun cu drepturile de vot pot fi suficiente pentru a-i oferi
investitorului capacitatea curent de a coordona procesele de producie ale unei entiti n care s-
a investit sau de a coordona activitile de funcionare i de finanare ale unei entiti n care s-a
investit i care influeneaz semnificativ rezultatele entitii n care s-a investit)
(c) drepturile de vot ale investitorului (are capacitatea practic de a coordona unilateral activitile
relevante).
(d) drepturi de vot poteniale;sau
(e) o combinaie ntre punctele (a)(d).

A doua conditie a controlului
2) Participarea la rezultatele entitatii
Ce inseamna aceasta conditei pentru entitatea care analizeaza controlul?
Investitorul realizeaza care este gradul lui de expunere sau care este volum de drepturi
detinute la veniturile variabile ale entitatii n care s-a investit. Acest aspect inseamna ca in
urma expunerii, investitorul are drepturi la performanta unei entitatii, adica decide si participa
la rezultatele financiare ale entitatii in care s-a investit

19
Rezultatele investitorului pot fi exclusiv pozitive, exclusiv negative sau att pozitive ct i negative.
Numai un singur investitor poate controla o entitate n care s-a investit, iar rezultatele entitii n
care s-a investit pot fi mprite ntre mai multe pri.
o De exemplu, deintorii de interese care nu controleaz pot avea dreptul la profitul sau
distribuirile unei entiti n care s-a investit

A treia conditie a controlului
3) Legatura dintre autoritate si rezultate

3.1. Cum se demonstreaza?
Prin capacitatea investitorului de a-i utiliza autoritatea asupra entitii n care s-a investit pentru a
influena valoarea veniturilor investitorului

3.2 Exista mai multe tipuri de autoritati
In functie de relationarea dintre:
investitor entitate gestionata alte parti implicate

De exemplu autoritatea delegata presupune ca un investitor cu drepturi decizionale s stabileasc dac
este un mandant sau un reprezentant.




20
3.3 Ce inseamna un reprezentant?
o Un investitor care este un reprezentant nu controleaz o entitate n care s-a investit atunci
cnd i exercit drepturile decizionale care i-au fost mandatate
o Identificarea factorilor*) prin care se determina daca un decident este un reprezentant:
a) Evaluarea domeniului de aplicare al investitorului (F1)
b) Drepturile detinute de alte parti (F2)
c) Remuneratiile acordate factorului decizional (F3)
d) Expunerea factorului decizional la variabilitatea veniturilor in baza altor interese (F4)
*) Nota:
- Fiecare factor se evalueaza si i se atribuie ponderi diferite in functie circumstantele
specifice.
- In functie de rezultatele obtinute se constata daca investitorul este un reprezentant
sau nu.
Descrierea modelului prin care se evalueaza un reprezentant:
a) Evaluarea domeniul de aplicare al autoritii sale decizionale asupra entitii n care s-a investit
(F1), avand in vedere:
activitile permise n conformitate cu acordul(rile) decizionale i cu prevederile legislative, i
libertatea de aciune de care dispune factorul decizional n luarea deciziilor.
analizarea entitatii in care s-a investit urmarind scopul, structura cat si riscurile la care se
expune investitorul.



21
b) Drepturile deinute de alte pri (F2)
pot influena capacitatea factorului decizional de a coordona activitile relevante ale unei
entiti n care s-a investit
existenta si detinere a dreptului de demitere
De exemplu:
atunci cnd o singur parte deine dreptul real de demitere i poate demite n
mod nentemeiat factorul decizional, acest fapt este suficient pentru a concluziona
c factorul decizional este un reprezentant
Daca mai multe pri dein drepturi de demitere (i niciuna dintre pri nu poate
demite factorul decizional fr acordul celorlalte pri), drepturile respective,
considerate separat, nu sunt decisive pentru a stabili dac un factor decizional
acioneaz n principal n numele i n beneficiul altora.
Constatare: cu ct este mai mare numrul prilor care trebuie s acioneze n comun pentru
a-i exercita drepturile de demitere a unui factor decizional i cu ct este mai mare
amploarea i variabilitatea asociate intereselor economice ale factorului
decizional (adic remuneraia i alte interese), cu att acest factor va avea o
pondere mai mic
Analiza in paralel atat a drepturilor reale detinute de alte parti care limiteaza libertatea factorului
decizional, cat si a drepturilor de demitere.
o n evaluarea autoritii, un investitor va analiza doar drepturile reale aferente unei
entiti n care s-a investit (deinute de investitor sau de alte pri). Pentru ca un drept s
fie real, deintorul trebuie s dein capacitatea practic de a-i exercita dreptul
respectiv.

22
o Pentru a stabili dac drepturile sunt reale, sunt necesare raionamente i analizarea
tuturor situaiilor i circumstanelor.
De exemplu, un factor decizional care, pentru a aciona, trebuie s obin acordul unui numr
mai mic de alte pri este, n general, un reprezentant.
Analiza drepturilor ce pot fi exercitate de consiliul director al unei entiti n care s-a investit (sau
de alt organ de conducere) i influena acestora asupra autoritii factorului decizional

c) Remuneratiile acordate factorului decizional (F3)
Cu ct este mai mare valoarea i variabilitatea remuneraiei factorului decizional n comparaie cu
veniturile estimate din activitile entitii n care s-a investit, cu att este mai probabil ca factorul
decizional s fie un mandant.
Pentru a stabili dac este un mandant sau un reprezentant, factorul decizional trebuie, de
asemenea, s verifice dac exist si se ntrunesc urmtoarele condiii:
(a) Remuneraia factorului decizional este proporional cu serviciile furnizate.
(b) Acordul de remunerare cuprinde numai termeni, condiii sau valori prezente de regul n
angajamentele pentru servicii i un nivel de competene similare, negociate n condiii
obiective.
d) Expunerea factorului decizional la variabilitatea veniturilor in baza altor interese (F4)
Deinerea altor interese ntr-o entitate n care s-a investit sugereaz c factorul decizional poate fi un
mandant.
Pentru a-i evalua expunerea la variabilitatea rentabilitii intereselor deinute n entitatea n care s-a
investit, un factor decizional trebuie s in cont de urmtoarele:

23
1) cu ct este mai mare valoarea i variabilitatea asociate intereselor economice ale acestuia, avnd
n vedere n mod agregat remuneraia i alte interese ale acestuia, cu att este mai probabil ca
factorul decizional s fie un mandant.
2) dac expunerea la variabilitatea rentabilitii difer de cea a altor investitori i, n acest caz, dac
acest fapt i influeneaz aciunile. De exemplu, o astfel de situaie este posibil atunci cnd un
factor decizional deine interese secundare sau furnizeaz unei entiti n care s-a investit alte
forme de mbuntire a condiiilor de credit.
Factorul decizional trebuie s i evalueze expunerea n comparaie cu variabilitatea rentabilitii totale
a entitii n care s-a investit. Aceast evaluare se va efectua n principal pe baza veniturilor estimate din
activitile entitii n care s-a investit, dar nu trebuie s exclud expunerea maxim a factorului decizional
la variabilitatea rentabilitii entitii n care s-a investit n urma altor interese deinute de factorul decizional.

Exemplul Analiza si evaluarea controlului factorului decizional
O societate (factor decizional) nfiineaz, lanseaz i gestioneaz un fond de investitii care ofer
oportuniti mai multor investitori.
Ce se cunoaste despre relatia: factor decizional - fond?
- Respectiva societate este si gestionarul fondului si trebuie s decid n interesul tuturor
investitorilor, conform contractelor de administrare ale fondului. Se cunoaste ca gestionarul fondului
are o libertate de decizie extins.
- Gestionarul fondului a investit n fond n proporie de 20%, dar nu are obligaia de a finana
pierderile care depesc investiia sa de 20%.
- Fondul are un consiliu de administraie, iar toii membrii consiliului sunt independeni de
gestionarul fondului i sunt desemnai de ceilali investitori. Consiliul de administraie numete
anual un gestionar al fondului sau reinoieste pe cel xistent. n cazul n care consiliul decide s

24
nu mai rennoiasc contractul gestionarului fondului, serviciile efectuate de gestionarul fondului ar
putea fi efectuate de ali gestionari din sectorul de activitate.
- Pentru serviciile sale, gestionarul fondului primete un comision determinat:
n funcie de pia - echivalent cu 1% din activele aflate n gestiune; i
20% din profitul total al fondului, n cazul n care se atinge un prag al profitului,
stabilit in contract.
Comisioanele sunt proporionale cu serviciile furnizate.
Analiza controlului:
Constatam ca desi trebuie s decid n interesul tuturor investitorilor, gestionarul fondului:
are autoritate decizional extins in coordonarea activitilor relevante ale fondului.
este remunerat prin comisioane fixe sau n funcie de performane, proporionale cu serviciile
furnizate.
combinaia dintre investiia de 20% a gestionarului fondului i remuneraia acestuia creeaz o
expunere la variabilitatea rentabilitii din activitile fondului, care este att de semnificativ, nct
indic faptul c gestionarul fondului este un mandant. Cu toate acestea, investitorii au drepturi reale
de a demite gestionarul fondului - consiliul de administraie furnizeaz un mecanism prin care se
asigur c investitorii l pot demite pe gestionarul fondului, dac iau o decizie n acest sens.

Urmare analizei, gestionarul fondului ajunge la urmatoarea concluzie:

25
Gestionarul fondului va acorda o importan mai mare drepturilor reale de demitere n cadrul analizei.
Prin urmare, dei gestionarul fondului are autoritate decizional extins i expunere la variabilitatea
rentabilitii fondului (n urma remuneraiei i a investiiei proprii), totusi drepturile reale deinute de
ceilali investitori indic faptul c gestionarul fondului este un reprezentant.Prin urmare, gestionarul
fondului concluzioneaz c nu deine controlul fondului.


Concluzii
finale:
- la evaluarea controlului, investitorul trebuie s analizeze toate datele i circumstanele si sa
revizuiasca periodic cele trei elemente de control, in cazul n care datele i circumstanele indic faptul
c au survenit modificri;
- in situatia in care doi sau mai muli investitori controleaz n comun o entitate si niciun investitor nu
controleaz individual entitatea n care s-a investit, deoarece nu poate coordona activitile fr
colaborarea celorlali, atunci fiecare investitor va contabiliza interesele deinute n entitatea n care
s-a investit n conformitate cu IFRS-urile relevante, cum ar fi IFRS 11 Angajamente comune, IAS
28 Investiii n entitile asociate i n asocierile n participaie sau IFRS 9 Instrumente financiare.
Tehnici contabile
Intrebari frecvente:

1. Ce fel de politici contabile se utilizeaza la consolidare?

26
O societate-mam trebuie s ntocmeasc situaii financiare consolidate utiliznd politici
contabile uniforme pentru tranzacii i evenimente asemntoare n circumstane
similare.

2. Cand incepe consolidarea?
La data la care investitorul a obinut controlul

3. Cand inceteaza consolidarea?
La data la care investitorul pierde controlul entitii n care s-a investit.

Indrumri privind ntocmirea situaiilor financiare consolidate.

1. Politici si tehnici contabile utilizate in consolidare
Se utilizeaza politici contabile uniforme = dac un membru al grupului utilizeaz alte politici
contabile dect cele adoptate n situaiile financiare consolidate pentru tranzacii i evenimente
asemntoare n circumstane similare, trebuie fcute ajustri adecvate la situaiile financiare atunci
cnd aceste situaii sunt folosite la ntocmirea situaiilor financiare consolidate
Se combin elementele similare de active, datorii, capitaluri proprii, venituri, cheltuieli i fluxuri de
trezorerie ale societii-mam cu cele ale filialelor;
Se compenseaz (elimin) valoarea contabil a investiiei fcute de societatea-mam n fiecare filial i
partea societii-mam din capitalul propriu al fiecrei filiale (IFRS 3 ofer explicaii privind modul de
contabilizare pentru orice fond comercial aferent);
Se elimin n totalitate activele i datoriile, capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile i fluxurile de
trezorerie din interiorul grupului care sunt aferente tranzaciilor ntre entitile grupului (profitul sau
pierderile rezultate din tranzaciile n interiorul grupului, care sunt recunoscute n active, precum stocurile

27
i activele imobilizate, sunt eliminate n totalitate). Pierderile n interiorul grupului pot indica o depreciere
care impune recunoaterea n situaiile financiare consolidate. IAS 12 Impozitul pe profit se aplic
diferenelor temporare care apar din eliminarea profiturilor i pierderilor rezultate din tranzacii n interiorul
grupului.
2. Data evaluarii
O entitate include n situaiile financiare consolidate veniturile i cheltuielile unei filiale ncepnd de la data
la care a obinut controlul i pn la data la care entitatea nceteaz s mai controleze filiala.
Veniturile i cheltuielile filialei se bazeaz pe valorile activelor i datoriilor recunoscute n situaiile
financiare consolidate ale societii-mam la data achiziiei.
De exemplu: cheltuielile cu amortizarea recunoscute n situaia consolidat a rezultatului global dup data
achiziiei se bazeaz pe valorile juste ale activelor depreciabile aferente, recunoscute n
situaiile financiare consolidate de la data achiziiei.
3. Stabilirea drepturilor de vot poteniale
Atat partea de profit sau pierdere, cat i modificrile capitalurilor proprii alocate societii-mam i
intereselor care nu controleaz aferente drepturilor de vot potentiale se vor stabili numai pe baza
participaiilor existente n capitalurile proprii i nu reflect posibila exercitare sau conversie a
drepturilor de vot poteniale.
4. Data de raportare
Situaiile financiare ale societii-mam i ale filialelor sale utilizate la ntocmirea situaiilor financiare
consolidate trebuie s aib aceeai dat de raportare.
Cnd finalul perioadei de raportare pentru societatea-mam difer de cel al unei filiale, filiala va ntocmi,
n scopul consolidrii, informaii financiare suplimentare pentru aceeai dat ca situaiile financiare ale

28
societii-mam, pentru a permite societii mam s consolideze informaiile financiare ale filialei, cu
excepia cazului n care este imposibil s se procedeze astfel.
Daca este imposibil utilizarea aceleasi date, atunci societatea-mam trebuie s consolideze informaiile
financiare ale filialei utiliznd situaiile financiare cele mai recente ale filialei, ajustate pentru efectele
celor mai semnificative tranzacii sau evenimente care au loc ntre data situaiilor financiare respective i
data situaiilor financiare consolidate.
Diferena dintre data situaiilor financiare ale filialei i data situaiilor financiare consolidate nu trebuie s
fie mai mare de trei luni, iar durata perioadelor de raportare i orice diferen ntre datele situaiilor
financiare trebuie s fie aceleai de la o perioad la alta.
5. Interese care nu controleaz
Societatea-mam trebuie s prezinte interesele care nu controleaz n situaia poziiei financiare
consolidat, n cadrul capitalurilor proprii, separat de capitalurile proprii ale proprietarilor societii-
mam.
O entitate trebuie s atribuie profitul sau pierderea i fiecare component a altor elemente ale
rezultatului global proprietarilor societii-mam i intereselor care nu controleaz. Entitatea trebuie,
de asemenea, s atribuie rezultatul global total proprietarilor societii-mam i intereselor care nu
controleaz chiar dac aceasta are drept urmare un sold deficitar al intereselor care nu controleaz.
La modificarea cotei detinute de interesele care nu consolideaza o entitate trebuie s
ajusteze valorile contabile ale intereselor care controleaz i ale celor care nu controleaz pentru a
reflecta modificarea participaiilor aferente acestora n filial. Entitatea trebuie s recunoasc direct
n capitalurile proprii orice diferen dintre valoarea pe baza creia sunt ajustate interesele care nu
controleaz i valoarea just a contravalorii pltite sau primite i s o atribuie proprietarilor
societii-mam.


29
6.Pierderea controlului
Daca se pierde controlul asupra unei filiale, atunci societatea-mam trebuie sa:
(a) derecunoasc:
(i) activele (inclusiv orice fond comercial) i datoriile filialei la valorile lor contabile de la data
pierderii controlului; i
(ii) valoarea contabil a oricror interese care nu controleaz deinute n fosta filial la data
pierderii controlului (inclusiv orice componente ale altor elemente de rezultat global care li se
pot atribui);
b) recunoasc:
(i) valoarea just a contravalorii primite, dac aceasta exist, din tranzacia, evenimentul sau
circumstana care a avut drept rezultat pierderea controlului;
(ii) dac tranzacia, evenimentul sau mprejurarea care a avut drept rezultat pierderea controlului
implic o distribuire a aciunilor filialei ctre proprietari, n calitatea lor de proprietari, acea
distribuire; i
(iii) orice investiie nerepartizat n fosta filial, la valoarea sa just, la data pierderii
controlului;
(c) reclasifice la profit sau pierdere sau s transfere direct la rezultate reportate, dac acest lucru
este impus de alte IFRS-uri, valorile recunoscute n alte elemente de rezultat global (diferente de
curs valutar recunoscute in conturi de rezultatea reportate)
(d) recunoasc orice diferen care rezult drept ctig sau pierdere n profitul sau pierderea care se
poate atribui societii-mam.

30
Determinarea msurii n care o entitate reprezint o entitate de investiii
Definitie
O societate-mam trebuie s determine dac este o entitate de investiii. O entitate este una de
investitii, daca:
(a) obine fonduri de la unul sau mai muli investitori, n scopul de a furniza acelor investitori
servicii de gestionare a investiiilor;
(b) se angajeaz n faa investitorilor si c scopul activitii sale este de a investi fonduri
numai pentru ctiguri din creterea valorii capitalului, veniturile din investiii sau ambele;
i
(c) cuantific i evalueaz performana majoritii investiiilor sale pe baza valorii juste.
Recunoasterea entitatii de investitii
O entitate de investiii este recunoscuta daca prezinta urmatoarele caracteristici:
(a) deine mai mult de o investiie
(b) are mai mult de un investitor ;
(c) are investitori care nu sunt pri afiliate ale entitii; i
(d) are participaii n capitalurile proprii sub form de capitaluri proprii sau interese similare
Absena oricreia dintre aceste caracteristici tipice nu descalific neaprat o entitate de la clasificarea
drept entitate de investiii
Reevaluarea
Dac faptele i circumstanele indic faptul c exist modificri la unul sau mai mult de trei dintre
elementele care compun definiia sau caracteristicile, atunci societatea-mam trebuie s reevalueze
msura n care reprezint o entitate de investiii.


31
O societate-mam care fie nceteaz s fie o entitate de investiii, fie devine o entitate de investiii trebuie
s contabilizeze modificarea statutului su prospectiv, de la data la care a avut loc modificarea statutului
Entiti de investiii: excepie de la consolidare
O entitate de investiii nu trebuie s i consolideze filialele sau s aplice IFRS 3 atunci cnd
obine controlul asupra unei alte entiti. n schimb, o entitate de investiii trebuie s evalueze o
investiie ntr-o filial la valoarea just prin profit sau pierdere n conformitate cu IFRS 9.

Mecanismele detaliate ale procesului de consolidare variaz de la un grup la altul, n funcie de:
structura grupului,
istorie
sisteme de raportare financiar.

Etapele-cheie ntr-un proces tipic de consolidare

Pasul 1 obtinerea situaiilor financiare pentru fiecare din entitatile ce intra in grup
Politici contabile uniforme (metode de evaluare si prezentare, durate de viata)
Aceeasi data de raportare sau apropiata

Identificarea tuturor filialelor si conversia situatiilor financiare la moneda de raportare

Revizuirea perimetrului de consolidare

Pasul 2 - Eliminarea tranzaciilor si a soldurilor din interiorul grupului

Eliminarea profiturilor si a pierderilor din interiorul grupului

Eliminarea tranzactiilor incrucisate (vanzari de stocuri, mijloace fixe, prestari servicii,

imprumuturi, solduri intra-grup, inchirieri de imobile, etc)

32

Recalcularea efectelor fiscale

Reincadrarea sau recunoasterea elementelor din interiorul grupului (pierderea controlului,

achizitii succesive)

Pasul 3 - Eliminarea investiiilor ale societatii-mam n fiecare filiala si recunoasterea fondului comercial

Ajustri aferente combinrilor de ntreprinderi

deprecierea fondului comercial

Pasul 4 - alocarea elementelor de capital i a elementelor de rezultat global atat pentru interesele care
controleaza cat si pentru cele care nu controleaza

determinarea elementelor de capital propriu consolidate aferente grupului

alocarea elementelor de capital propriu aferente intereselor care nu controleaza


La consolidarea elementelor patrimoniale la nivel de grup se utiizeaza diverse tehnici de lucru, in
functie de pozitia pe care o detine in grup entitatea in care s-a investit.

I. Pentru consolidarea filialelor IFRS3 sugereaza tehnica achizitiei

Etapele metodei achizitiei

- identificarea dobnditorului conform IFRS 3(societatea mama )
- stabilirea datei achizitiei (data la care dobanditorul obtine controlul)
- recunoasterea si evaluarea activelor identificabile dobndite, a datoriilor asumate si a oricaror interese
care nu controleaza in entitatea dobndita
- identificarea corecta a tuturor activelor dobandite si a datoriilor asumate la nivel de grup, precum si
separarea capitalurilor proprii ale grupului de cele ale intereselor minoritare

33
- recunoasterea si evaluarea fondului comercial sau a unui cstig in urma unei cumparari in conditii
avantajoase


Recunoasterea fondului comercial conform IFRS 3
Valoarea cu care suma de la litera (a) depaseste suma de la litera (b) de
mai jos:
(a) valoarea agregata a:
(i)contraprestatiei transferate
(ii)valorii oricaror interese care nu controleaza in entitatea dobndita,
(iii)intr-o combinare de intreprinderi realizata in etape, a valorii juste de la data achizitiei a
participatiei in capitalurile proprii detinute anterior de dobnditor in entitatea dobndita.

(b) valorile nete de la data achizitiei ale activelor identificabile dobndite si ale datoriilor asumate.
(IFRS 3 art 32)

Interese care nu controleaza
=reprezinta acele capitaluri proprii dintr-o filiala care nu se pot atribui, direct sau indirect unei societati mame

Se pot aplica 2 tehnici de determinare si evaluare a intereselor care nu controleaza la data combinarii
initiale, si anume:
1. Evaluarea interesului minoritar la valoarea justa de la data achizitiei
- se utilizeaza preturile de pe piata activa pentru actiunile care nu sunt detinute de
dobanditor
- daca nu este o piata activa se utilizeaza alta tehnica de evaluare
- fondul comercial are in vedere numai partea minoritara aferenta

34
2. Evaluarea proportionala a intersului minoritar
- reprezinta proportia detinuta de actionarii minoritari in activele nete dobandite
- fondul comercial are in vedere partea dobanditorului

Exemplu: Calcul fond comercial in functie de interesul care nu controleaza
Se cunoaste:
- Societatea A detine actiuni in societatea B in procent de 70%, cost de achizitie de 400 u.m.
- la data achizitiei, la societatea B, valoarea justa a activelor nete este de 500 u.m., iar
valoarea justa a intereselor care nu controleaza(INC) este de 200 u.m.
Se cere:
Determinarea fondului comercial prin cele doua metode de cunoastere a INC
Denumire indicator Metoda valorii juste Metoda proportionala
Valoare agregata a :
1. contraprestatiei achizitiei (+)
2. valoarea justa a INC ( -)
3. valoarea justa a activelor nete
(=) Fond comercial

400
200
500
100

400
---
350 (500*70%)
50

INC = 150 (500*30%)

Rezulta diferente de calcul pentru: fondul comercial si INC, dar implicit si petru deprecierea
fondului comercial

35

II. Tehnici de consolidarea a aranjamentelor comune, ce presupun control comun

Un angajament comun= doua sau mai multe parti detin controlul in comun. Acesta este fie o exploatare
in participare, fie o asociere in participare.

Controlul comun = controlul partajat al unei activitati economice convenit prin contract si exista numai atunci
cnd deciziile strategice financiare si de exploatare legate de activitate impun consensul unanim al partilor ce
impart controlul(asociatii).

Un operator intr-o exploatare in participatie trebuie sa recunoasca, pe langa elementele sale patrimoniale si
activele, datoriile, veniturile si heltuielile ca parte detinuta in comun.

O asociere in participatie = un angajament contractual prin care doua sau mai multe parti intreprind o
activitate economica supusa controlului comun.

Un asociat al unei asoceri in participare recunoaste participatia sa prin metoda punerii in echivalenta

Excluderi

daca un interes in asocierea in participatie este dobndit si pastrat in vederea cedarii sale in urmatoarele
douasprezece luni de la achizitie, IFRS nu prevede aplicarea metodei consolidarii proportionale sau a metodei
punerii in echivalenta
intereselor asociatilor in entitati controlate in comun detinute de:
(a) organizatii cu capital de risc, sau

36
(b) fonduri mutuale, fonduri de investitii si entitati similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componenta
de investitii care sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere in conformitate cu IFRS 9
Instrumente financiare



III. Tehnica punerii in echivalenta

Este o metoda de contabilizare prin care investitia este initial recunoscuta la cost si ajustata ulterior n functie
de modificarile postachizitionare n cota investitorului din activele nete ale entitatii n care a investit.

Cota investitorului din profitul sau pierderea entitatii n care s-a investit este recunoscuta n profitul sau
pierderea investitorului.
Influenta semnificativa este capacitatea de a participa la luarea deciziilor privind politicile financiare si de
exploatare ale entitatii n care s-a investit, fara a exercita un control asupra politicilor respective.
Caracteristicile influentei semnificative
Influenta semnificativa = daca se detine, direct sau indirect, 20% sau mai mult din drepturile de vot ale
entitatii n care a investit, cu exceptia cazului n care se poate demonstra clar ca nu este cazul influentei.
Existenta influentei semnificative exercitate de un investitor este de obicei reflectata prin unul sau mai
multe dintre urmatoarele moduri:
(a) reprezentarea n consiliul de administratie sau n organul de conducere echivalent al entitatii n care
s-a investit;

37
(b) participarea la procesul de elaborare a politicilor, inclusiv participarea la luarea deciziilor cu privire
la dividende si alte distribuiri;
(c) tranzactii semnificative ntre investitor si entitatea n care acesta a investit;
(d) interschimbarea personalului de conducere; sau
(e) furnizarea de informatii tehnice esentiale.

Distribuirile primite de la entitatea n care s-a investit reduc valoarea contabila a investitiei.
Intreruperea metodei punerii in echivalenta

Metoda se intrerupe de la data la care nu se mai exercita o influenta semnificativa asupra entitatii asociate. n
continuare se contabilizeaza investitia n conformitate cu IFRS 9, cu conditia ca entitatea asociata sa nu
devina o filiala sau o asociere n participatie.
La pierderea influentei semnificative, entitatea trebuie sa evalueze la valoarea justa investitia pastrata n fosta
entitate asociata si trebuie sa recunoasca n profit sau pierdere diferenta dintre:
(a) valoarea justa a investitiei pastrate si ncasarile din cedarea participatiei n entitatea asociata; si
(b) valoarea contabila a investitiei la data la care influenta semnificativa este pierduta.








38
Exemple:

E.1 - conceptul de entitate economic unic

O filial cumpr un activ de la o ter parte pentru 100 um.
Ulterior, filiala vinde activul mamei pentru 130 UM. Urmare vanzarii, fiecare entitate in situaiile financiare individuale, va
inregistra: filiala nregistreaz un profit de 30 um i mama nregistreaz un activ de 130 um.
n cazul n care societatea-mam i filiala sunt privite ca fiind o singur entitate, tot ceea ce s- a ntmplat este c aceast
entitate unic detine un activ cumprat la un pret de 100 um de la o ter parte.
Aceasta este ceea ce trebuie prezentat n situatia financiara consolidata a societii-mam si nu tranzactiile intragrup.


E.2 - alinierea politicii de contabilitate
Societatea-mam P conduce un grup de investiii imobiliare, care include filiale S1 i S2 .
Politica contabila a societatii mama (P) pentru investiii imobiliare este de a aplica modelul valorii juste, n conformitate cu
IAS 40 " Investiii imobiliare ".
In situaiile financiare individuale ale filialelor, investitiile imobiliare sunt tratate diferit, si anume: filiala S1, aplic ca si
mama modelul valorii juste, dar filiala S2 utilizeaz modelul bazat pe cost.
Att S1 cat i S2 folosesc swap pe rata dobnzii la gestionarea riscului de rat a dobnzii la mprumuturile cu rat variabil
. Cu toate acestea , S1 aplic contabilitatea de acoperire, iar S2 nu aplica aceasta contabilitate.

Ce ajustari trebuie efectuate la consolidare?
Analiza :
Referitor la metoda de valoare justa utilizata pentru investitii imobiliare este necesar a se ajusta imobilizarile de la S2 prin
trecerea lor de la cost la valoarea just (cu excepia cazului n care in circumstane excepionale este imposibil de a evalua fiabil
valoarea just a proprietilor ) .
Nu este nevoie sa se faca ajustri pentru a elimina efectele contabilitatii de acoperire pentru S1 , sau de a aplica
contabilitatea de acoperire pentru S2.
IAS 39 " Instrumente financiare : recunoatere i evaluare " permite , dar nu cere aplicarea contabilitatii de acoperire, de
la caz la caz , dac sunt ndeplinite condiiile aplicabile.


39
Datele de raportare
Cerina de baz n IFRS 10 este ca situaiile financiare ale fiecarei entitati din grup sa fie ntocmite la aceeai data pentru
raportarea de consolidare.
n cazul n care datele de raportare difer, sunt pregatite informaii financiare suplimentare pentru consolidare , cu excepia
cazului n care nu este practic [ IFRS 10.B92 ] .
IFRS 10 permite o anumit flexibilitate n cazul n care nu este posibil sa se obina informaii suplimentare, si anume: situaiile
financiare ale filialei pot fi utilizate n scopuri de consolidare, cu ajustri pentru tranzaciile sau evenimentele semnificative care
au loc n afara perioadei acoperite de situatia financiara consolidat.
n aceast situaie :
diferena dintre data de raportare a filialei i data de raportare a societatii mama nu poate depi trei luni
durata perioadei de raportare a filialei i diferena de date trebuie s fie aceleai de la o perioad la alta .


E.3 Data de raportare nu este la sfritul anului
Societatea-mam P ntocmeste situatii financiare consolidate la 31 martie 2014.
n acest scop, folosete situatii financiare bazate pe IFRS pentru Filiala S.
S are sfrit de an data de 31 decembrie 2013 .
n februarie 2014, Filiala S a vndut o imbilizare corporala evidentiata la cost, realizand un profit destul de mare, fiind
semnificativ pentru situaiile financiare consolidate .

La ce data se face consolidarea?

Analiza:
P ar trebui s obin informaii suplimentare de la S, cum ar fi un pachet de raportare sau de gestionare pregtit n mod
corespunztor, care sa acope:
perioada de 3 luni de la 1 ianuarie 2014 la data de 31 martie 2014
perioada comparativa de 3 luni de la 1 ianuarie 2013 la data de 31 martie 2013 .
Situaiile financiare individuale ale filialei S trebuie ajustate n scopul consolidrii, prin adugarea la rezultatele sale curente a
rezultatelor aferente unei perioade de 3 luni i prin scderea rezultatelor celor pentru perioada comparativa.
n cazul n care acest lucru este imposibil, atunci situaiile financiare ale lui S pot fi utilizate fr a include aceste informatii
suplimentare.

40
Cu toate acestea, ar trebui s fie fcute ajustrile de situaie aferente vnzarii proprietatii din februarie 2014 (precum i pentru
orice alte tranzaciilor sau evenimente semnificative ale Filialei S ce au loc n perioada anuala a societatii mam P , dar n afara
perioadei anuale a lui S) .

Filiale straine
Situaiile financiare ale filialelor strine trebuie s fie convertite n moneda de prezentare a grupului (care este de multe ori , dar
nu ntotdeauna , moneda funcional a societii-mam ) . Cerinele relevante sunt n IAS 21 " Efectele variaiei cursurilor de
schimb valutar " .


E.4 - Eliminarea pierderii intragrup
Societatea-mam P a achizitionat o imobilizare corporala la un cost de 200 um, n urm cu opt ani. Pentru acest activ, P
estimeaza o durata de via util de 20 de ani i valoare rezidual zero. Pana in prezent, P a inregistrat o amortizare acumulat
de 80 UM, si la 1 Ianuarie 20X1 prezinta o valoare contabil de 120 UM .
La 1 ianuarie 20X1, P vinde imobilizarea la Filiala S cu 100 um si suporta o pierdere de 20 UM . Urmare vanzarii, filiala S
inregistreaza proprietatea la un cost de 100 um .
Filiala S nregistreaza pn la 31 decembrie 20X1 o amortizare de 8.3 um, rezultnd o valoare contabil de 91.7 um.

Analiza :

Pentru consolidarea la 31 decembrie 20X1 urmtoarele ajustri sunt necesare pentru a ajusta valoarea contabil i cheltuielile cu
amortizarea pentru sumele care ar fi fost n cazul n care vnzarea n cauz nu ar fi avut loc (ignornd taxele):

debit um credit um
Imobilizare corporala ( 110.0-91.7 ) 18,3
Cheltuieli cu amortizarea ( 10.0 - 8.3 ) 1.7
Pierderea din vnzarea imobilizarii 20.0

Deoarece din vnzarea intragrup a rezultat o pierdere, societatea mam P ar trebui s ia n considerare dac valoarea
contabil ajustat de 110 u.m. depete valoarea recuperabil a activului .



41
Tratamentul impozitului amanat la consolidare
Impozitul amanat, la consolidare necesit mare atentie. IFRS 10 specifica c IAS 12 " Impozitul pe profit " se aplic la
diferenele temporare care apar din eliminarea profiturilor i pierderilor rezultate din tranzacii intragrup.
Baza de impozitare aplicabila i rata de impozitare n acest scop sunt determinate n funcie de entitatea care deine
activul ( dobnditorul ). Cu toate acestea, o eliminare din interiorul grupului modific valoarea contabil a activului n situaiile
financiare consolidate . Acest lucru creeaz sau modific valoarea diferenei temporare .Aceste modificari trebuie s fie "
afectate de impozit amanat" , dup cum se arat n Exemplul E.5 :

E.5 Efectul fiscal al unei eliminari intragrup
Datele de baz sunt aceleai ca n Exemplul E.4 de mai sus.

n plus se mai cunoaste:
atunci cnd S cumpr imobilizarea pentru 100 um, la 1 ianuarie 20X1, baza de impozitare pentru S este egala cu costul (
de exemplu, 100 um )
n cele 12 luni, pana la data de 31 decembrie 20X1, S primete scutire fiscala de 20 UM , ceea ce conduce la reducerea
bazei de impozitare la 80 UM
rata de impozitare la filiala S este de 25% .


Analiza :
n situaii financiare individuale S are o diferen temporar impozabil de 11.7 um (91.7 - 80 UM ) . Filiala S ar trebui s
recunoasca deja o datorie cu impozitul amnat de 2.9 um (11.7 um X 25 % ), n situatiile financiare individuale.

Pentru consolidare valoarea contabil a activului trebuie majorat cu 18.3 um, de 91,7 um la 110 um, rezultnd o diferen
temporara impozabila de 30 um, diferenta intre baza contabila si baza fiscala (110-80).
Din aceast sum 20 UM se refer la vnzarea intragrup original.
Sunt necesare urmtoarele ajustari ale efectului fiscal, si anume suplimentarea datoriei cu impozitul amanat
Debit um credit um
Cheltuiala cu impozitul 4.6 *
Datoria cu impozitul amnat 4.6 *
* Diferenta temporara in consolidare este de 30 um (110-80), iar impozitul amanat este 7,5 um (30*25%), la consolidare se
inregistreaza numai diferenta de 4,6 um fata de impozitul amanat inregistrat de filiala de (7,5-2,9 um)

42


Un alt aspect fiscal care de multe ori cauzeaza confuzie n practic, este necesitatea de a recunoate impozitul amnat pe
unele diferenele temporare aferente investiiilor n filiale ( eveniment , dei investiia este eliminata) .
Ar trebui remarcat faptul c ctigurile de schimb sau pierderi din credite intragrup i soldurile denominate ntr-o valut (din
perspectiva uneia sau mai multor dintre entitile grupului implicate) nu se elimin pe consolidare:

E.6 - mprumut ntre entiti cu monede funcionale diferite
Societatea-mam P are moned funcional GBP i Filiala S are moned funcional USD.
In cursul anului, societatea mama P ia un mprumut de la S de 60.000 USD, la un curs valutar de 1GBP = 1,5 USD.
La sfritul anului rata este 1GBP = 1,6 USD .
n situaiile financiare individuale ale mamei P se reevalueaza imprumutul - ncasat de la valoarea contabil iniial de 40.000
GBP ( 60.000/1,5 ) la 37.500 GBP (60.000 / 1,6 ).
Prin urmare, P nregistreaz o pierdere de 2.500 GBP.
Filiala S nu recunoate nici o diferen de schimb valutar deoarece mprumutul este exprimat n propria sa moneda funcional.


Analiza:
La consolidare activele i pasivele filialei S sunt convertite n GBP la cursul de la sfritul anului, data bilantului, acesta fiind de
1,6 .
Datoria intragrup de 37.500 GBP a lui P este eliminat cu creanta corespunztoare de ncasat intragrup.
Pierderea din schimb valuatar a lui P de 2.500 GBP nu este eliminata la consolidare i, prin urmare, este inclusa n contul de
profit i pierderi consolidat .
n cazul n care mprumutul este parte a investiiei nete a mamei P n Filiala S (daca de exemplu, data de decontare nu este nici
planificat, nici probabil n viitorul previzibil - IAS 21.15 ), cu toate acestea , ea este recunoscut n alte elemente ale rezultatului
global n consolidare n conformitate cu IAS 21.32 .

n plus fa de cerinele de eliminare, o serie de acorduri (contracte) intragrup pot determina ca anumite tranzacii i acorduri s
fie clasificate i msurate n mod diferit la consolidare .




43
In tabelul de mai jos sunt prezentate unele dintre cele mai frecvente exemple :
Exemplu Detalii
Investitia in imobilizari n cazul n care o entitate din grup deine o proprietate care este nchiriat
unei alte entitati din grup, aceast proprietate este considerata ca
investiie imobiliara n situaiile financiare individuale ale titularului, dar va
fi considerata ocupata de proprietari, pentru activitatea proprie, la nivel de
grup (a se vedea IAS 40 "Investiii imobiliare")
Clasificarea datoriilor-capitalurilor si a
garantiilor societatii mame
Atunci cnd o filial emite aciuni sau alte instrumente financiare i un
printe sau alt entitate din grup convine asupra unor condiii
suplimentare direct cu deintorii (de exemplu, o garanie), acest lucru
poate necesita o reclasificare a instrumentelor de capitaluri proprii la
datorii pentru consolidare (a se vedea punctul AG29 din IAS 32 "Financial
Instrumente: Prezentare ")
Scheme de plati pe baza de actiuni O filial care intr ntr-un sistem de plat pe baz de aciuni care cere ca
pentru a deconta obligaia sa furnizeze aciuni ale societatii-mam va
clasifica schema ca fiind platita n numerar stabilit n situaiile financiare
individuale. La consolidare sistemul va fi tratat ca decontat n aciuni (a se
vedea punctele 43A - 43D, de IFRS 2 "Plata pe baz de aciuni")


Formule de calcul utilizate la consolidare privind fondul comercial si intereselul minoritar (interese care nu cotroleaza)

- Formula clasica de calcul a fondului comercial

Fond comercial= Cost de achizitie - % detinut de societatea mama in valoarea justa a activelor nete ale filialei de la data achizitiei


- Formula pentru interesul minoritar

Interesul minoritar = % detinut de interesul minoritar in activele nete ale filialei la data bilantului



44
E.7 participatii directe si indirecte in capitalurile altor entitati

Societatea mama P controleaz dou filiale, S1 i S2, n urmtoarea structur de grup.






90% 30%
66%=
30+36(90*40)
40%





Ambele filiale au fost infiintate de P, inca de la constituire. n consecin, nu exist fond comercial, rezultatul reportat fiind
generat n timp ce P a avut control:
Actvele nete din pozitia financiara ale celor 3 entitati individual si centralizat se prezinta astfel:

P S1 S2 TOTAL
Investitie in S1 810 810
Investitie in S2 150 200 350
Alte active 340 1310 750 2400
TOTAL 1300 1510 750 3560*)
Capital social 1000 900 500 2400
Profit reportat 300 610 250 1160
*) o simpla centralizare a activelor nete si a elementelor de capital nu reprezinta o pozitie financiara consolidata
Societatea P
Filiala S1 Filiala S2

45

Analiz:
- Se elimina investitiile detinute de P in cele doua filiale si se determina activele nete detinute in cele 2 filiale, atat de
interesele care consolideaza, cat si de cele care nu controleza.
- Filiala S1 elimina investitia detinuta in S2 de 200 um, ceea ce inseamna ca activele nete intrate in consolidare sunt de
1310 um. Acestea trebuie alocate pe cele 2 categorii de entitati (control, non control), astfel:

Structura Cap Social
pt S1 (%)
Active nete S1 Structura Cap
Social pt S2 (%)
Active nete S2
Interese care
controleaza
90 1.179 66 495
Interese care nu
controleaza
10 131 34 255
Total 100 1.310 100 750

46
Capitaluri consolidate 2.400
- Capital social numai de la societatea mama 1.000
- Profit consolidat (300+ 610*90%+ 250*66%) 1.014
- Interese care nu controleaza 386
o In filiala S1 131
o In filiala S2 255
Activele nete consolidate 2.400
- Activele nete ale societatii mama (fara investitii) 340
- Activele nete ale filialei S1 1.310
- Activele nete ale filialei S2 750


E.8 - Eliminarea investiiei efectuate de societatea mam

n urm cu civa ani, societatea mam P a achiziionat la un cost de 5.000 lei, 80 % din capitalul social emis de Filiala
S.La acea vreme activele nete ale lui S au fost de 4.000 UM.
Ca urmare a evaluarii activelor nete ale filialei, cu ocazia consolidarii au fost efectuate ajustari ale valorii n valoare total de 800
um.
Societatea P decide s recunoasc interesele minoritarilor folosind partea proporional din activul net, mai degrab dect la
valoarea just ( a se vedea punctul 19 din IFRS 3 " Combinri de ntreprinderi " ) .




47
Extras din bilanul lui S, referitor la evaluarea la valoarea justa a activelor nete se prezinta astfel:
Situatii financiare
individuale
Ajustarea de
valoare justa
Total
Activ net 4000 800 4800
Capital social 2500
Alte rezerve 1500
4.000
Analiza :
Calcule
Fond comercial( 5.000 - 80 % * 4.800).
Fondul comercial pozitiv se recunoaste in activele consolidate.
Interesele minoritare sunt de 960( 20 % * 4800 )
Dup ce s-au grupat bilanurile individuale ale lui S si ale lui P, pentru eliminarea investitiei in filiala se fac corectii si ajustari si se
recunoaste fondul comercial.

In contabilitatea consolidata eliminarea investitiei de la societatea mama si a capitalului socil de la filiala produce urmatoarele
influente in situatiile consolidate:
Debit Credit
Capitalul social 2500
Alte rezerve 1500
Fond comercial( 5.000 - 80
% * 4.800 )
1160
Activ net 800
Investiii P n S 5000
Intereselor non control ( 20
% * 4800 )
960

n perioadele ulterioare, eliminrile i ajustrile de consolidare sunt actualizate pentru a reflecta:
efectele asupra contului de profit si pierdere din ajustrile valorii juste
orice depreciere a fondului comercial identificat n cadrul combinrii de ntreprinderi trebuie s fie testat anual pentru
depreciere, prin aplicarea cerinelor "Deprecierea activelor", IAS 36)
schimbri n proprietate, fr pierderea controlului

48

E.10 - Actualizarea elementelor intrate in consolidare pentru a reflecta ajustrile efectuate la valoarea justa

Continund exemplul de mai sus presupunem c :
achiziia a avut loc la nceputul perioadei anuale a lui P
ajustarea valorii juste de 800 um este aferenta unei imobilizari corporale care la data achizitiei are o valoare contabil de 2.500
i in urma reevaluarii ajunge la o valoare just de 3.300 de um
durata de via util rmas dup aceast dat este de 10 ani
n evidenta contabila a lui S cheltuiala anual de amortizare este de 250 um .

Analiza :
La consolidare cheltuielile cu amortizarea ar trebui s fie majorate cu 80 um (de la 250 la 330). Din aceast amortizare, 20%
trebuie alocat interesului care nu controleaz (80*20%=16 um). n consecin, in consolidare se fac urmatoarele inregistrari, care
influenteaza atat contul de profit si pierdere cat si pozitia financiara:
Debit Credit
Finele primului an post achizitie
Cheltuieli cu amortizarea 80
Amortizare 80
Interes care nu controleaz (cap propriu) 16
Profit reportat 16
Finele celui de al doilea an post achizitie
Cheltuieli cu amortizarea 80
Amortizare 160
Profit reportat 64(80-16)
Interes care nu controleaz 16
Interes care nu controleaz (cap propriu) 16
Profit reportat cap propriu 16






49

E11 - drepturi de vot diferite i interese economice
Societatea-mam P detine 100 de actiuni de tip A intr-o filiala. Un alt investitor detine tot 100 de actiuni in aceeasi societate, dar
de tip B.Cele dou tipuri de aciuni au drepturi egale la dividende i la activele disponibile la o lichidare. Cu toate acestea, fiecare
actiune A are dou voturi i fiecare actiune B doar un singur vot.
Analiza:
Societatea mama P detine doua treimi din drepturile de vot (i, prin urmare, are un control), dar are dreptul numai la jumtate din
dividendele i drepturile la active nete. n consecin, interesul su economic este de 50%.
Capitalul propriu i rezultatul global vor fi repartizat la interesul care nu controleaz pe baza de 50%.


E 12 calculul fondului comercial intr-o combinare de intreprinderi

Societatea X a preluat controlul asupra societatii Y in urma achizitionarii a 70% din actiunile societatii Ypentru
suma de 14.000 u.m.La momentul achizitiei, valoarea justa a activului net al societatii Y este de 17.000 u.m.
in timp ce valoarea justa a intereselor care nu exercita controlul este de 5.000 u.m.

1. Determinarea fondului comercial in situatia in care interesele care nu exercita controlul sunt
evaluate la valoarea justa
Potrivit IFRS 3, dobanditorul (entitatea X) trebuie sa evalueze fondul comercial ca diferenta intre:
- totalul dintre contravaloarea transferata, valoarea oricaror interese care nu controleaza in entitatea
dobandita si valoarea justa de la data achizitiei a interesului in capitalurile proprii detinute anterior de
dobanditor in entitatea dobandita
si
- valorile nete de la data achizitiei ale activelor identificabile dobandite si ale datoriilor asumate


50
Contravaloarea transferata 14.000 lei
+ Interesul care nu controleaza evaluat la valoare justa 5.000 lei
+ Interesul detinut anterior in entitatea dobandita 0 lei
- Activul net identificabil al entitatii achizitionate la
valoarea justa
17.000 lei
= Fond comercial pozitiv recunoscut in situatiile
financiare consolidate
2.000 lei

2. Determinarea fondului comercial in situatia in care interesele care nu exercita controlul sunt
evaluate proportional cu interesul acestora in activul net identificabil al entitatii achizitionate

Contravaloarea transferata 14.000 lei
+ Interesul care nu controleaza evaluat proportional 5.100 (17.000x30%) lei
+ Interesul detinut anterior in entitatea dobandita 0 lei
- Activul net identificabil al entitatii achizitionate la
valoarea justa
17.000 lei
= Fond comercial pozitiv recunoscut in situatiile
financiare consolidate
2.100 lei

In cazul 1, fondul comercial complet cuprinde atat fondul comercial care revine entitatii cat si partea de fond
comercial care revine intereselor care nu exercita controlul;
In cazul 2, fondul comercial cuprinde numai partea de fond comercial achizitionat de societatea X.




51
E 13 - cumparare in conditii avantajoase

Societatea ALFA a achizitionat 70% din actiunile ordinare ale societatii BETA pentru suma de 700.000 lei
in data de 01 ianuarie 2010.
Bilantul in mii lei, forma prescurtata a celor doua companii la data achizitiei se prezenta astfel:
Elemente ALFA BETA
Active identificabile 8.000 2.000
Participatia la BETA 700
Capital propriu 6.000 1.200
Datorii identificabile 2.700 800

Valoarea justa a activelor identificabile ale societatii BETA se ridica la 2.800 mii lei iar valoarea justa a
datoriilor este de 800 mii lei.
Mii lei
ALFA
Valoarea justa a activelor minus datorii 2.000
Interese care nu exercita controlul 600
Valoarea justa a achizitiei nete 1.400
Costul achizitiei 700
Castig 700

Bilantul consolidat in forma prescurtata la data achizitiei:
Active 10.800 (8.000+2.800)
Datorii 3.500 (2.700+800)
Capital propriu 6.700 (6.000+700 )

Interese care nu exercita controlul 600

52
Suma de 700 reprezinta castigul inclus in contul de profit si pierdere

E14 Ajustari in consolidare

O societate mama A detine o filiala B in proportie de 80%.
In tabelul de mai jos se descrie metoda si ajustarile necesare pentru intocmirea situatiilor financiare
consolidate

Elemente Sit financiara a
soc mama
Sit financiara a
filialei
Ajustari Consolidare
Imobilizari corporale 1000 500 - 1.500
Investitii
-In alte entitati 800 40 840
- In filiale 360 (360) -
Stocuri 600 100 - 700
Creante
- De la alte entitati 320 20 - 340
- De la filiale 30 - (30) -
Total active 3.160 780 (390) 3.550
Datorii
- Catre alte entitati 250 100 350
- Catre societatea mama 30 (30) -
Datorii pe termen lung 1.350 200 - 1.550
Interese care nu controleaza 90 90
Capital subscris si varsat 1.560 450 (450) 1.560
Total datorii si capital 3.160 780 (390) 3.550


53
Interesele care nu controleaza = 20%xactivele nete identificabile la valoare justa ale filialei= 20%x(780-
100-30-200)= 90 lei

Fondul comercial =contraprestatia transferata+valoarea intereselor care nu controleaza - activul net
identificabil al filialei=360+90-450=0 lei
Intocmirea contului de profit si pierdere consolidat
Elemente Societatea mama filiala ajustari consolidat
Vanzari catre entitati din afara
grupului
2.800 1.000 - 3.800
-Vanzari catre filiala 500 - (500) -
Costul bunurilor vandute 1.800 400 2.200
Alte cheltuieli 200 50 250
Cheltuieli de la societatea mama 500 (500) -
Venit inainte de impozitare 1.300 50 (10) 1.340
Interese care nu controleaza* 10 10
Cheltuiala cu impozitul (30%) 390 15 (3) 402
Venit din operatiuni 910 35 (7) 938
Venit net din filiale neconsolidate 28 (28)
Venit net 938 35 (35) 938

*partea pro forma a venitului inainte de impozitare al filialei, care nu se aduna la cel al societatii mama
este raportat ca si cheltuiala cu interesele care nu controleaza in contul de profit si pierdere consolidat