Universitatea de Stat din Moldova

Departamentul de Biologie i ecologie

Lucrare individual la Botanic

Tema lucrrii:
,,Algele roii

Studenta gr E11 f/r: Drutac A

Profesor: Grabnic N

Chisinau 2014

Cuprins:
-Caracteristica
general
-Clasificarea
-Reprezentani
-Rolul algelor
-Ecologia algelor
-Importana
economic,utilizarea n
diferite domenii
Algele roii sunt plante inferioare marine,pluricelulare,de dimensiuni mai mici ca algele
brune,puine specii atingnd lungimea de 2 m.Ele grupeaz aproximativ 6000 de specii,a cror
caracteristic comuna este prezena pigmentului rou,numit ficoeritrin.
Algele rosii se gasesc in general la adancimi mult mai mari decat cele verzi sau brune, pentru ca
pigmentul pe care-l folosesc pentru fotosinteza, ficoeritrina, absoarbe lumina albastra.
Algele rosii prezinta un tal variat:unicelular,plasmodial,filamentos,parenchimatos.
Peretele celular este alcatuit din pectin i celuloz (celulozo-pectic). De asemenea n structura
peretelui se gsete xilan, iar n spaiile intercelulare se gsesc polizaharide mucilaginoase,
coloidale cu structur complex, precum agarul sau caragenul. Unele specii sunt epifite sau
parazite nmulirea cunoscut este de tip vegetativ, asexuat i sexuat.Ele nu prezinta reticul
endoplasmatic cloroplastian.Algele rosii contin clorofila de tip a.De asemenea ei mai contin
ficobiliprotein: ficoeritrin, ficocianin i aloficocianin, ce se gsesc n corpusculi,
numii ficobelizomi. Teoretic algele plutesc la suprafa (pn la o adncime de 100 m ), n
stratul de plancton , sau triesc n partea de jos n bentos
nmulirea vegetativ se realizeaz prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea
talului la algele pluricelulare.
nmulirea asexuat se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili i aplanospori,
neflagelai, imobili. Foarte des se ntlnete nmulirea prin zoospori care se formeaz ntr-o
celul transformat n zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se nconjoar cu citoplasm, devin
flagelai, cad pe fundul apei, aici regenernd o nou plant.

nmulirea sexuat se face prin contopirea a doi gamei (celule sexuale cu potene diferite)
haploizi din care rezult un ou zigot diploid. nmulirea sexuat poate fi izogam sau
izogamie (gameii sunt egali ca mrime, dar de sexe diferite), anizogam sau anizogamie,
heterogamie (cu gamei diferii ca mrime i sex, dei au aceeai form, cei mai mari numindu-
se macrogamei, iar cei mai mici microgamei) i oogomie (cnd exist un gamet mare, imobil,
numit oosfer, format ntr-un organ feminin al plantei - oogon - i un gamet mic, mobil, numit
anterozoid, format ntr-un organ masculin al plantei - anteridie).
n afar de cele artate, la algele mai exist i conjugarea, cand celulele sexuale nu sunt celule
specializate, dar care prin contopire dau natere la un zigot.
Clasificarea
Algele rosii se clasifica in 2 clase:
-Bangiophyceae-include atit specii monocelulare cit si pluricelulare,cocoide cu structura
lamelara
-Florideophyceae-include specii pluricelulare cu tal filamentos sau lamelar

Clasa Florideophyceae:
Specia Acrochaetium savianum
Este o alga rosie cu tal simplu, cu aspect de tufa, de tip heterotrih. Carpogonul fara pedicele,
se dezvolta prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor,
cu unul sau mai multi pirenoizi. Are lungimea de cativa milimetri. Traieste epifita pe alge,
uneori si endofita in ape curate.
Specia Callithamnion corymbosum

Este o alga rosie cu tal filamentos, cu ramificatie pseudodihotomica. Celulele talului sunt
plurinucleate. Are aspect delicat, cu tufe rotunjite, rosii-roz. Atinge lungimea de 10-15 cm. Se
fixeaza pe substrat dur, primavara si toamna.
Specia Ceramium diaphanum
Este o alga rosie cu un tal cilindric, filamentos, cu ramificatie dihotomica, cu aspect margelat
datorita celulelor cu cromatofori care acopera in special articulatiile. Fiecare ramificatie se
termina cu niste brate scurte cu aspect de cleste. Lungimea celulelor de la baza talului este de 4-5
ori mai mare decat latimea lor. Filamentele sunt fine, cu interstitii hialine. Atinge lungimea de 6-
15 cm. Traieste pe pietre sau epifita pe Cystoseira, primavara si toamna.

Specia Ceramium virgatum

Este o alga rosie. Stratul cortical acopera toata suprafata talului. Celulele stratului cortical
sunt mici, dispuse fara nici o ordine. Organele de reproducere se dezvolta numai pe partile
superioare ale talului. Lungimea celulelor de la partea bazala a talului este de doua ori mai mare
ca latimea lor. Creste pe pietrele din apa si este mai numeroasa primavara.
Specia Coccotylus brodiei
Talul este multiaxial, lamelar, ramificat, in structura caruia exista o zona mediana cu celule
dispuse in siruri compacte si o zona corticala din celule mici, dispuse radial. De pe tulpinita
principala scurta se desfac ramuri laterale late care au la capete mai multe lame mici, plane sau
ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Se reproduce intre lunile iunie si noiembrie. Habitatul
tipic este Campul lui Zernov, o arie din nord-vestul Marii Negre, la adancimea de 43-48 m,
care masura odata 11000 km patrati. Acum aceasta arie s-a redus foarte mult datorita eutrofizarii.

Specia Phyllophora crispa

Este o alga rosie cu tal multiaxial, lamelar, ramificat, adesea dihotomic, in a carui structura
exista o zona mediana cu celule dispuse in siruri compacte si o zona corticala din celule mici
dispuse radial. Marginile ramificatiilor sunt incretite, iar median au un fel de nervura. Atinge
lungimea de pana la 50 cm. Traieste fixata pe stanci la adancimi de 15-50 m.

Specia Phyllophora pseudoceranoides

Este o alga rosie la care de pe discul adeziv porneste o tulpinita scurta, de pe care se desfac
ramuri laterale, cuneiforme, care au la capat mai multe lame mici plane sau ondulate. atinge
lungimea de 20-30 cm. Traieste libera, nefixata, in zona sublitorala.

Specia Polysiphonia denudata

Este o alga rosie cu tal filamentos, ramificat in multiple planuri (are aspect de tufa). Axul
talului este format din celule centrale, care sunt inconjurate de siruri de celule pericentrale (5-8 la
varf). In sectiune transversala are aspect multiaxial. Atinge lungimea de 10-20 cm. Se intalneste
la adancimi de 5-6 m.
Clasa Bangiophyceae

Specia Pyropia leucosticta

Este o alga rosie cu tal lamelar, foliaceu, monostromatic care se ingusteaza spre baza. Celulele
talului nu sunt legate intre ele prin plasmodesme, sunt uninucleate si au un cromatofor stelat.
Celulele de la baza talului se impletesc formand o calozitate pentru fixare. Atinge lungimea de
pana la 30 cm. Se intalneste in sezonul rece, pana in luna iunie, de la malul apei pana la adancimi
de 4-5 m, fixate pe substrat dur.
Importana algelor roii
Algele au un rol important atit in natura cit si pentru om.
Algele sintetizeaz substane organice . Unii cercettori susin c unele diatomee sintetiza 50 %
din materie organic produs n lume. Algele sunt consumate de animale acvatice mici, peti i
animale marine mari, pn la balen. Folosirea practic a algelor roii e foarte variat. O specie
care triete n Marea Nordului - hondrus - este folosit ca un remediu pentru boli ale tractului
respirator . Alge roii sunt utilizate pentru obinerea de legume folosite n industria produselor de
patiserie i microbiologie. Resursele naturale de alge de mare n ara noastr sunt
nesemnificative sunt rspndite n Marea Neagr
Importana algelor n natur i n viaa omului este enorm , deoarece acestea creeaz mai multe
biomas dect plantele terestre .
Ele mai sunt folosite pe larg in alimentatia omului s industrie.Din ele se prepara
salate,supe,garniture la mincarurile din carne ,peste.Cea mai cunoscuta alga rosie este
porfira,cultivata pe larg in Japonia.In industrie din algele rosii (anfelcia,filofora) se etxrage
agarul si agaroidul,glucide larg folosite in industria microbiologica,in medicina si alimentative.
Chondrus Crispus este o specie de alge cu proprietati benefice pentru organism. Aceasta se
gaseste in mod natural pe coasta Americii de Nord, a Europei si Atlanticului, avand efect
expectorant, emolient si antiinflamator.
Este culeasa de pe tarmurile oceanului, fiind specifica in
special Irlandei, statului Massachussets si Marii Britanii. Pe tarmurile Americii, algele rosii sunt
culese vara, iar in Irlanda acestea sunt culese de obicei toamna.
Partile folosite de la algele rosii sunt talusurile, de preferinta uscate. Alga rosie poate fi folosita
proaspata sau uscata. In cazul in care este folosita proaspata, aceasta se spala foarte bine si se
amesteca bine o cana de alge la trei cani de apa sau lapte, pana cand algele se dizolva foarte bine.
Partile care nu s-au dizolvat sunt indepartate, iar lichidul trebuie turnat intr-un recipient pentru a
fi consumat mai tarziu.

Ce tratez cu alga rosie

Alga marina rosie este un bun antiinflamator, emolient si expectorant. Se foloseste de obicei
drept tratament pentru boli respiratorii ce au ca simptome tusea iritanta, bronsita sau probleme la
plamani. Poate fi utilizat deasemenea si pentru a trata afectiunile digestive ce necesita emoliente,
precum ulcerul sau gastrita. Si in cazul inflamatiilor sistemului urinar are rol de calmant. Algele
rosii ajuta in special la recuperarea de dupa bolile debilitante precum pneumonia si tuberculoza,
iar cercetarile mai recente au aratat ca aceste alge au si proprietati antivirale in ceea ce priveste
gripa si oreionul.

O alta specie de alge rosii folositoare este nori. Denumirea de Nori este in Japonia, in timp ce in
China se numeste Zicai iar in Corea se numeste Gim
Este cel mai raspandit gen de alge, folosit pentru impachetarea sushi-ului fiind sub forma de foite
usor rumenite; se foloseste si in supe.
Se remarca prin:
-Compozitia sa este de 1/3 proteine, 1/3 fibre, restul fiind minerale (calciu, fier)
-Nori sunt bogate in vitamina B1, care ajuta la convertirea carbohidratilor in energie,
betacaroten, iod, acid folic.
-Poseda proprietati anticancerigene, diminueaza riscul de ulcer si confera un remediu activ la
arsurile de stomac.
Important:
Intr-o singura fasie de nori se afla o cantitate de doua ori mai mare de acizi grasi omega-3 decat
in doua fructe de avocado.
Este cea mai usor digerabila alga marina
Compozitie
Datorita continutului bogat in diverse elemente algele sunt supranumite si concentrate de apa de
mare:

-minerale si oligoelemente dintre care cel mai important este iodul.

Algele marine au un continut ridicat de iod in comparatie cu alte alimente, fiind de departe cea
mai importanta sursa naturala de iod.
Aceasta explica folosul algelor marine in echilibrarea metabolismului, functionarea optima a
tiroidei si implicit controlul si mentinerea greutatii normale
-contin cantitati mari de fier si magneziu, potasiu, calciu, mangan, fosfor, aluminiu, sulf, cupru,
nichel, cobalt, rubidiu, siliciu, aur, zinc, strontiu , titan , vanadium, staniu
-vitamine : A. toate vitaminele complexului B, C, D1, D2, E, F, K, PP;

100 de grame de alge depaseste necesarul zilnic minim de vitamina B12

De exemplu, spirulina este cea mai concentrata sursa de vitamina B12, fiind mai bogata de 26 de
ori decat o portie de carne de vita si este de 58 de ori mai bogata in fier decat o portie de spanac
crud.

-aminoacizi: acid glutamic, cistina, metionina, valina, tirozina, lizina, acid aspartic
-extrem de bogate in proteine
-glucide, acid linolenic.
-multa clorofila, (structura sa chimica seamana cu cea a hemoglobinei umane)
-sunt foarte bogate in acizi nucleici, cu actiune in regenerarea celulelor organismului.
-contin fibre, au un aport caloric scazut si induc rapid starea de satietate, fiind un aliment ideal in
curele de slabire. Ne ajuta sa slabim sanatos, diminuand tesutul adipos si contribuind la cresterea
fermitatii si elasticitatii pieli.
-enzime

BENEFICIILE CONSUMULUI DE ALGE

-Clorofila din componenta lor are un efect regenerant.
-Substantele antibiotice le confera proprietati bactericide si cicatrizante.
-Enzimele prezente in mod natural ajuta digestia. Spre exemplu, sucul organic de kelp (Irlanda)
ajuta la calmarea iritatiilor de la nivelul sistemului digestiv cum ar fi balonarea si constiparea.
-Consumul algelor incurajeaza organismul sa elimine surplusul de grasime, fiind in acelasi timp
un energizant usor de asimilat.
-Eficiente in tratarea cazurilor de infectii cu diverse tipuri ale virusului hepatic, virusul gripal A
si virusul HIV.
-Combat imbatranirea celulara prin antioxidantii continuti
-Sunt un supliment de energiei si vitalitate
-Ele tonifica sistemul imunitar
-Folosite de catre medici din ce in ce mai mult in tratamentul administrat in cazul bolilor
maligne.
-Preventie a afectiunilor cardiovasculare, oculare si pulmonare.
-Fibrele continute de alge impiedica depunerea de grasimi pe peretii vaselor sangvine reducand
riscul de arteroscleroza si de infarct miocardic.
-Au proprietati tonifiante, remineralizante, normalizatoare ale circulatiei sanguine
-Stimuleaza metabolismul si accelereaza arderea grasimilor, ceea ce inseamna ca, in loc sa pierzi
masa musculara, pierzi din depozitele adipoase.
-Tonifica activitatea glandelor endocrine, in special a tiroidei, hipofizei si pancreasului.
-Efectul lor energizant asupra ficatului faciliteaza eliminarea toxinelor scazand astfel nivelul de
stress al organismului, descurajand astfel formarea celulelor maligne
-Sunt inzestrate cu puteri antireumatismale, antigutoase, remineralizante;
-Furnizeaza un continut mare de fibre care accelereaza tranzitul intestinal, ajutand la detoxifiere
si inlaturarea constipatiei
-Regleaza glicemia