Celenteratele Scyphozoa

Clasa SCIFOZOARE
(SCYPHOZOA)
Forma caracteristic acestei clase, relativ mica (200 specii), este forma de meduz exclusiv meduze
marine. Polipul apare doar ca o etap n dezvoltarea ontogenetic a meduzei. Doar n cazul ordinului
Lucernariida, exist doar forme de polip. Denumirea acestei clase provine de la forma polipului, care are
aspectul unei cupe, motiv pentru care este denumit scifostom sau scifistom (scyphos - cup). Polipul
denumit i scifopolip, scifostom sau scifistom.
Scifopolipul (Fig. 1). Reprezentant characteristic
este Lucernaria campanulata. El are aspect de cup
fixat de substrat prin intermediul unui peduncul, cu
ajutorul unui disc adeziv. Pe fundul cupei se poate
remarca o protuberan, care are aspectul unui trunchi
de piramid, numit hipostom sau mai adesea
proboscis. n vrful proboscisului se deschide
orificiul buco-anal, de form ptrat. La baza
manubriului pot fi remarcate 4 invaginaii ce ptrund
ctre interiorul polipului i sunt cunoscute sub
denumirea de infundibule. Marginea cupei nu este
uniform ci prezint 8 lobi, fiecare purtnd n vrf
cte un smoc de tentacule secundare.
Meduza denumit i scifomeduz. Nu prezint
vl (meduz acrasped). Este prevzut cu numeroase
cnidoblaste.
Reprezentant caracteristic: Aurelia aurita meduza de curent rece (Fig.2). Corpul meduzei are
form de umbrella rotunda, care fiind ntins n
direcia axei principale se aseamn cu un clopot nalt.
Fig. 1. Schema structurii unui scifostom
Morfologie extern. Are dimensiuni cuprinse ntre 710 cm n diametru. Exumbrela este puin
convex, subumbrela este puin concav. Marginea umbrelei este mprit
n 8 lobi puin proeminei de ctre 8 tentacule modificate, numite ropalii. Pe
marginea umbrelei pot fi remarcate numeroase tentacule mici, slab
dezvoltate.
Nutriia. Manubriul are form ptrat. Colurile manubriului se
prelungesc n 4 palete (tentacule) bucale (Fig. 3). Fiecare bra bucal
prezint pe faa ventral cte un an bucal, mrginit de numeroase franjuri
bucale.
Gura comunic cu stomacul endodermal, care ocup centrul umbrelei i
formeaz patru invaginaii nu prea adnci sub form de buzunare. Cu
stomacul comunic patru valuri cu fibrele gastrale, ce servesc pentru
Fig. 1. Meduza
creterea suprafeei de absorbie a endodermului.
Aurelia aurita
De la stomac spre marginea corpului pornete un sistem de canale
radiare. La unele specii se ntlnesc patru canale radiare, la altele opt. La majoritatea, ns, se ntlnesc
patru canale radiare de gradul nti, care se ramific puternic, patru canale ramificate de gradul doi i
1
opt canale neramificate de gradul trei. Canalele

alterneaz regulat ntre ele, iar cu capetele
exterioare se vars n canalul circular, care
nconjoar marginea umbrelei.
Meduuzele se hrnesc cu organisme
planctonice mici.
Sistemul nervos. Pe partea marginal se
gsete inelul nervos, care formeaz opt aglomerri
de cellule nervoase ganglioni.
Organele de sim. Pe marginea umbrelei
sunt situate un numr mare de tentacule. Unele
dintre ele, situate la captul canalelor principale de
Fig. 3. Schema structurii meduzei
gradul nti i doi, se modific i se transform n
Aurelia aurita
corpusculi marginali sau ropalii (Fig. 4). n acest
caz tentaculele se ngroa i se scurteaz, iar n
interiorul lor se dezvolt organelle vizuale i de meninere a achilibrului. Fiecare ropalie conine un
statocist i civa ochiori cu diferit drad de organizare. n afar de ochii simpli, ce se aseamn cu cei
caracteristici meduzelor hidroide, ropaliile conin i ochi compui de tipul veziculei vizuale. Asemenea
ochi apar n urma invaginrii fostei vizualesub epiteliu i a despririi ei de la suprafaa corpului.
Totodat, fostea vizual se unete sub piele i formeaz vezicula vizual. Epiteliul epidermal de la
suprafaa veziculei rmne subire i strveziu. El este numit cornee.Fundul veziculei i pereii laterali
sunt alctuii, ca i la hidromeduze, din celule pigmentare i senzitive. Partea peretelui veziculei vizuale,
situate nemijlocit sub corneee, se ngroa puternic i formeaz cristalinul biconvex. Partea intern a
veziculei este ocupat de corpul sticlos astructural.
B
Fig. 4. Ropalii la meduze.
Aurelia aurita;
Tripedalia cystophora
Ropalia meduzei Tripedalia cystophora posed 6 ochi: 4 oceli simpli ( doi sub form de gropie,
doi sub form de crptur) i doi ochi camerali (superior i inferior). Ambii ochi camerali posed
cornee, cristalin, retin, strat pigmentar i iris (diafragm) . Modificarea intensitatii luminii duce la
schimbarea irisului ochiului inferior, n timp ce irisul (diafragma) ochiului superioar rmne constant.
2
Dei au o structur complicate, se presupune c ochii meduzelor deosebesc doar lumina de ntuneric.
Reproducerea. La baza manubriului, n poziie interradiar se pot remarca 4 orificii ce corespund
pungilor subgenitale.
Scifomeduzele se reproduc n general prin cicluri metagenetice (Fig. 5), adic n ciclul lor de
dezvoltare se poate remarca o alternan ntre generaia sexuat i cea asexuat. La Aurelia aurita,
maturitatea sexual este atins primvara. Sexele sunt separate. Spermatozoizii sunt eliminai n ap, de
unde ajung n sistemul gastro-vascular al femelei. Aici sunt eliminate i ovulele. Fecundaia are loc la
Fig.5. Ciclul vital al meduzei scifoide marine Aurelia aurita

nivelul stomacului. Oule formate la nivelul stomacului sunt mpinse la nivelul anurilor ventrale de la
nivelul tentaculelor unde dezvoltarea lor va continua pn la stadiul de planul. Planulele prsesc corpul
3
mamei noat o perioad apoi se vor fixa de un substrat transformndu-se uor ntr -un scifostom
(scifopolip). Dup ce acest scifopolip s-a format, el intr ntr-un proces de diviziuni transversale repetate.
Din aceste diviziuni vor lua natere nite meduze nc incomplet formate, numite efire (nu sunt nc
constituite tentaculele, braele bucale, aparatul gastro-vascular etc.).
Dac condiiile de mediu sunt neprielnice, scifopolipul formeaz o singur efir, dup care intr
n repaus. Dac condiiile sunt prielnice, diviziunile transversale au loc cu o vitez foarte mare, n urma
lor lund natere o structur, care are aspectul unui teanc cu farfurii sau a unui con de brad. Aceast
structur poart numele de strobil (strobilos con de brad). Procesul de formare al efirulelor este un
proces de nmulire vegetativ i poart numele de strobilaie (strobilizare).
Alte moduri de nmulire la scifozoare: stolonizarea i podocistele. Stolonizarea are loc
asemntor cu procesul descris n cazul spongierilor. Podocitii sunt formaiuni asemntoare cu
gemulele ntlnite la spongieri. Aceste formaiuni iau natere n piciorul polipilor.
Clasificarea scifozoarelor
1.
2.
3.
4.
5.
Clasa Scifozoare se mparte n cinci ordine :

Ordinul Stauromeduze (Stauromedusae)
Ordinul Cubomeduze (Cubomedusae)
Ordinul Coronate (Coronata)
Ordinul Semaeostome (Semaeostomeae)
Ordinul Rozostome (Rhizostomida)

Celenteratele Scyphozoa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Celenteratele Scyphozoa

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Celenteratele Scyphozoa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa SCIFOZOARE

Fig. 1. Schema structurii unui scifostom

opt canale neramificate de gradul trei. Canalele

Fig.5. Ciclul vital al meduzei scifoide marine Aurelia aurita

Clasa Scifozoare se mparte n cinci ordine :

S-ar putea să vă placă și

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.