Viermi Inelati

ncrengtura Annelida
Viermii inelai
Animale Triploblastice
Grupa Viermi
BIOLOGIE
CLASA a IX-a
Nr.ore alocat: 1
Competene vizate:
1. Caracterizarea anatomic i morfologic a viermilor inelai.
2. Stabilirea caracteristicilor structurale i funcionale ale viermilor

inelai observai .
3. ncadrarea sistematic n clasele corespunztoare ai principalilor

reprezentani ai ncrengturii Annelida.
4. Explicarea importanei practice i tiinifice a viermilor inelai.

Caracterizarea general a
Viermilor Inelai
Aceast ncrengtur cuprinde animale cu corpul mprit n segmente sau metamere, dispuse ntr-o
serie liniar, separate n interiorul corpului prin perei transversali sau disepimente.
Sunt forme libere.
Se cunosc 8700 de specii din care majoritatea triesc n mri, altele n ape dulci, iar o parte sunt
terestre.
Corpul este lung, cilindric sau slab turtit dorso-ventral.
Dimensiunile lor sunt cuprinse ntre 0,2 mm i 3 m, iar numrul metamerelor se poate ridica pn la
800.
Culoarea corpului este foarte variat, de la formele alburii sau brune ntunecate, pn la cele verzi
sau roii strlucitoare.
Metameria primitiv homonom devine heteronom chiar de la polichetele erante i se accentueaz la
cele sedentare i hirudinee.
Cavitatea corpului este format din saci celomici, aezai cte o pereche n fiecare metamer.
Aparatul excretor este reprezentat prin metanefridii, cte o pereche n fiecare segment.
Aparatul circulator este constituit din dou vase longitudinale, unul dorsal i altul ventral,
legate ntre ele prin vase colaterale, metamerice.
Respiraia este tegumentar i branhial.
Sistemul nervos scalariform este constituit dintr-un creier suprafaringian i ganglioni ventrali,
cte o pereche n fiecare metamer, legai prin conective (ganglioni succesivi) i prin comisuri
(ganglioni simetrici).
Dezvoltarea este direct la formele terestre i de ap dulce, iar la cele marine prin metamorfoz.
Clasificarea Viermilor Inelai
Spirografo-policheti
ncrengtura Annelida cuprinde trei clase

1.Clasa Polichete
2.Clasa Oligochete
3.Clasa Hirudinee
Clasa P O L Y CH A E T A
(gr. polys-multi, chaiti-cheti, pr)
Polichetele sunt considerate cele mai primitive
anelide, grupul cuprinznd mai ales specii marine, libere,
rpitoare, detritivore, sau sedentare, microfage. Talia
acestor anelide variaz de la civa milimetri pn la circa
20 - 30 cm.
Nereis diversicolor, o specie
larg rspndit n mrile din jurul
Europei. Atinge cel mult 10 cm
lungime, limea fiind de circa 3 - 4
mm.
n dezvoltarea ontogenetic a acestor animale, din ou apare o
larv numit trocofor.
Legenda: 1-ganglion nervos, 2-smoc de cili, 3-inel de cili superior, 4-inel de cili
inferior, 5-mezoderm, 6- blastopor, 7-protonefridie, 8-tub digestiv, 9-gura, 10-
blastocel
Clasa O L I G O C HA E T A
(gr oligos-puin, chaiti-chei, pr)
Cuprind 2400 de specii de anelide la care nu se observ un cap distinct, au rar apendice
cefalice i ochi. Pe corp nu exist parapode, iar cheii sunt puini i prini direct de piele. Oligochetele
sunt animale hermafrodite, prevzute cu litellum. Triesc n ape dulci sau sunt terestre.
n perioada de reproducere, are loc acuplarea, care parcurge mai multe faze.
Cea mai mare parte a speciilor de oligochete sunt acvatice, existnd ns i multe specii
tericole, pe soluri umede sau n mediul subteran. Speciile marine sunt relativ puine i se apreciaz c
ele provin din foste forme dulcicole readaptate la viaa n mediul marin.
Speciile acvatice sunt de cele mai multe ori bentale, unele dezvoltndu-se pe substrat fital. Puine
specii noat n masa apei.
In ce privete regimul de hran, cele mai multe oligochete sunt detritivore. Unele specii
tericole consum frunze putrezite pe care le trag n galerii. O serie de specii acvatice sunt rpitoare
Chaetogaster, Agriodrilus vermivorus; de asemenea, exist i specii microfage iar altele sunt parazite la
unele crustacee acvatice (Cirrodrilus).
-Traieste in galerii subterane si iese la suprafata pamantului numai noaptea cand e racoare. Reprezentantul caracteristic al oligochetelor este
- forma cilindrica, ascutit la ambele capete, anterior prezinta orificiul bucal si posterior, mai
gros, cel anal
Lumbricus terrestris (Rma)
- este acoperit cu o piele subtire, umeda, bogata in vase de sange si mucus(face pielea
alunecoasa si o protejeaza de uscaciune)
- sub piele se afla muschii corpului (longitudinali si circulari)
- este alcatuit din inele, despartite la exterior prin santuri circulare, carora in interior le
corespund pereti despartitori
- pe partea ventrala a fiecarul inel se gasesc 8 peri tari ( cheti), indreptati cu varful catre partea
posterioara impiedicand alunecarea ramei inapoi
Aparatul digestiv
-orificiul bucal
- tub digestiv
-orificiul anal
Hranirea: se hraneste cu substante hranitoare din sol. Cand sapa galerii, ea inghite prin
orificiul bucal pamantul bogat in substante hranitoare, retine substantele nutritive care sunt
digerate in tubul digestiv, iar restul de pamant este eliminat in exterior prin orificiul anal.
(contribuin la afanarea solului= pluguri biologice Ch. Darwin)
Aparatul respirator lipseste
Respiratia: respira prin pielea umeda si bogat vascularizata
Aparatul circulator
- vase de sange: vasul dorsal si vasul ventral, legate intre ele prin vase circulare(cate unul pt
fiecare inel)
- sangele este de culoare rosie
Aparatul excretor
- prin tuburi prevazut la un capat cu o palnie ciliata, iar la celalalt capat se deschide la exterior
printr-un por situat in inelul urmator
Sistemul nervos
este de tip ganglionar, pozitionat ventral
- ganglionii din fiecare inel sunt legati si cu ganglionii din inelul vecin
Sistemul reproducator
- organism hermafrodit
- se inmultesc prin oua
- organele de inmultire se afla in treimea anterioara a corpului
- indivizii fac schimb de spermatozoizi, iar ouale sunt depuse intr-un manson format din
mucus intarit=cocon, din care ies rame mici
- au capacitatea de a se regenera
Structura intern la Lumbricus terrestris
Locomoia la rm se face prin trre.Corpul se subiaz,
naintnd cu partea anterioar prin contracia muchilor
circulari;partea posterioar se apropie de cea anterioar prin
contracia musculaturii longitudinale.
www.arkive.org
Observai deplasarea la Rm!
video-01.wmv
Observai deplasarea la Rm!
n perioada maturrii la Lumbricus terrestris, apar caractere
secundare clitelul o ngroare n form de a, cu rol n
mperechere i formarea coconului n care se vor dezvolta
noii indivizi.Din ou ies rme mici.
clitelul
Clasa H I R U D I N EA (A C H A E T A)
Cele peste 300 de specii de hirudinee reprezint un grup

de anelide clitelate, apropiate sistematic de oligochete,
specializate pentru hematofagie i ectoparazitism.
Segmentarea extern nu corespunde cu cea intern -
cuticula este fals inelat, iar numrul segmentelor
veritabile este mult mai mic dect inelele care apar la
exteriorul corpului.
Clitellumul este slab evideniat, marcant doar n
perioada de reproducere.
La extremitile corpului exist dou ventuze - una
bucal, la nivelul creia se deschide orificiul bucal - i
cealalt anal, de fixare, situat ventral fa de orificiul
anal. La unele specii, poriunea anterioar este alungit,
difereniat ntr-o tromp musculoas, exertil. La altele,
faringele prezint anterior flci chitinoase cu rol de a
perfora tegumentul gazdei.
Parapodele lipsesc, ca i cheii - motiv pentru care
clasa Hirudineea este denumit i Achaeta.
Imagini lipitoare
Caracteristic hirudineelor sunt flcile chtinoase cu
zimi pe margine i glandele salivare, care secret
hirudina, o substan cu rol anticoagulant.
Importana Viermilor Inelai
Anelidele terestre sunt utile n

agricultur, optimiznd oxigenarea ,
umiditatea, ph-ul i compoziia
solului.
Rmele contribuie la circuitul
materiei n natur.
Ce am aflat despre vermii inelai?
Minitest de verificare a cunotinelor
Rspundei n scris la urmtoarele ntrebri:
1. Care sunt caracterele de superioritate ale

Annelidelor?
2. Ce importan au anelidele acvatice dar cele
terestre?
3. Care sunt adaptrile structurale i funcionale ale
hirudineelor la viaa parazitar?
Tem pentru acas:
Realizai o comparaie n care s comparai principalele

ncrengturi din grupa viermilor dup urmtorul plan:
mediul de via
caracterele generale ale ncrengturii
sistematizarea
principalii reprezentani
importana practic i tiinific.

Bibliografie
1.Manual de Biologie, clasa a IX, editura Corint,

autori:Gh.Mohan,G.Corneanu,A.Ardelean, Bucureti 2004.
2.Adrese site:
animalia.go.ro/Annelida/Annelida.htm
ro.wikipedia.org/wiki/Vierme_inelat
www.zooland.ro/.../viermi%20inelati%20rama
www.arkive.org.

Viermi Inelati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viermi Inelati

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viermi Inelati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ncrengtura Annelida

1. Caracterizarea anatomic i morfologic a viermilor inelai.

2. Stabilirea caracteristicilor structurale i funcionale ale viermilor

3. ncadrarea sistematic n clasele corespunztoare ai principalilor

4. Explicarea importanei practice i tiinifice a viermilor inelai.

ncrengtura Annelida cuprinde trei clase

Cele peste 300 de specii de hirudinee reprezint un grup

Anelidele terestre sunt utile n

1. Care sunt caracterele de superioritate ale

Realizai o comparaie n care s comparai principalele

caracterele generale ale ncrengturii

importana practic i tiinific.

1.Manual de Biologie, clasa a IX, editura Corint,

S-ar putea să vă placă și

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.