Exerciții!

Ex 1. (Pag 15)
a) Explică sensurile următoarelor cuvinte (dacă e nevoie – cu dicționarul)
• util - Care poate servi la ceva, care este folositor, necesar.
• rezistent - Care suportă oboseala, foamea, durerea etc,Care rezistă Si:
durabil (3), trainic.
• celebru - Al cărui nume este pretutindeni cunoscut și lăudat Si ilustru
faimos, preamărit, proslăvit, renumit, vestit.
• iscusit -Persoană) care are multă experiență Si: expert, priceput.
b) Include în enunțuri proprii cuvintele date.
1. Un aparat de cafea este util pentru casă.
2. Tractorul este un mecanism rezistent.
3. Marius visează să ajungă un celebru muzician.
4. Ion a fost iscusit de la bacalaureat.
Ex 2.
Formulează întrebări pe baza textului, pornind de la cuvintele date.

Ce… este prelucrat în pădurile Moldovei?

Cum…este numită cealaltă pădure?
De ce… Ștefan cel Mare nu a luat banii?
Cine…a făcut tabără unei mari oștiri?
Când…se încep a sădi stejarii?
Cu ce scop…a fost numită pădurea Dumbrava Roșie?
Ex 1 ( pag 25)
a) Grupează în perechi sinonimele descoperite în șirul dat de cuvinte.
1. Blestem – dezastru
2. Generoasă – largă
3. Supărare – necaz
Ex 2
Găsește sinonime pentru cuvintele selectate din text:
  Adevăr - realitate
 Scade – micșorează
 Clipă - moment
 Omenească – afabilă
Ex 3
Scrie forma literară a cuvintelor utilizate în textul citit.
 A aburca – a ridica
 Asta - aceasta
 Clit- grămadă
Ex 4
Stabilește corespondențe între expresiile din prima coloană și semnificațiile din coloana a doua.
1. a pune mâna + a acționa, a întreprinde ceva.
2. a se trage la carte + a dori să învețe
3. a tăcea chitic +a nu spune nimic

Ex 7 (pag 27)
Scrie familia de cuvinte pentru termenul carte
Carte = cărțulie, cărticică ,cărturar , încărturit , cărticică , cărțile ,cărți.

Ex 3 (pag 29)
Încearcă să explici semnificația contextuală a cuvintelor din pomul alăturat.
 Livadă – cuvintele , informație ,
 Cules – a învăța.a aduna cunoștițele
 Cântar – putere gândirii adunate
 Cuvinte liniștite dulci - îmbogățirea vocabularului ,expresia pronunțării
 Cuvinte amare piperate - cuvinte pronunțate greșit
 Roadă - rezultatul final a cunoștințelor obținute .

Ex 4
a) Ce sens poartă aceste cuvinte: figurat
b) Identifică în poezie cinci cuvinte cu sens propriu
 Livadă
  Soare
 Fructe
 Ochi
 Gură

Ex 5
b)Găsește cu colegul/colega de bancă câte cinci cuvinte dulci și câte cinci cuvinte tăioase.
1. Bogată
1. Cuprinde
2. Zâmbitoare
3. Dulci
4. Dragoste

 Răutăcios
 Găunos
 Amare
 Dușman
 Ură

Ex 4 (pag 31)
a) După model, alcătuiește familiile cuvintelor de mai jos. Model: împărat – împărăteasă,
împărătesc, împărătește…

 Bătrână- bătrâoară ,bâtrâne ,îmbătrânită,bătrânețe.

 Părinte- părinți ,părintel ,părinței ,părinte
 Copil-copilaș,copiladru,copilot,copilărie,copilandru
b) Scrie deasupra fiecărui cuvânt întrebarea potrivită. Observă ce denumește fiecare cuvânt:
acțiune, însușire sau obiect.

Ex 5
. a)
Explică modul în care s-au format cuvintele: cântăreț, cântărește, încântat, cântar, încântător,
descântec, cântăraș.
- Cîntăreț =cântă + reț
- Cântărește = cântă+ rește
- Încântat = În+cantă+at
- Cântar =cant+ ar
 - Încântător = în+cântă+tor
- Descântec = des+cântă+c
- Cântăraș = cântă+ raș
b)Cum crezi, ele fac parte din aceeași familie? Argumentează.
Da deoarece sunt formate din aceeași rădăcină ,și compuse din aceleași sufixe și prefixe.

Ex 6
a) Găsește cheia cuvintelor ascunse!
b) Explică cum s-au format cuvintele.
c) Încercuiește partea comună a familiilor descoperite.
d) Alege din fiecare familie două cuvinte care te impresionează mai mult.
e) Alcătuiește cu ele enunțuri

acest exercițiu am realizat în caiet

Ex 1 (pag 32)

Găsește în text cuvinte cu sens opus pentru cele date:

• mincinos-cinstit
• prost – înțelept
• răutate-bunătate
• urâte-frumoase
• luminos -întunecos
• greoi- ușor
• încordat – liber

Ex 2
Rescrie enunțul de mai jos, înlocuind adjectivele cu antonimele lor, iar apoi cu sinonimele
acestora.

Cel ce va juca mai ușor, acela va fi omul cel mai cinstit

1. Cel ce va juca mai greu ,acela va fi omul cel mai minciunos

2. Cel ce va juca mai comod va fi omul cel mai cumsecade.

Ex 6 (pag 33)
 a)Explică ortografia următoarelor îmbinări extrase din text:
a) Într-una,- este alcătuit din propozișia întru din care s-a eliminate vocala u și una
pronume nehotărât
b) s-au înființat-
c) , s-au adus,
d) printr-un- este compus din prepozitie + art sau numerar de aceea se scrie întodeauna prin
liniuță.

b)Alcătuiește alte enunțuri cu aceste îmbinări.

o Într-una Ioana are de citit cărți .

o În oraș s-au înființat mai multe magazine de haine pentru copii
o S-au adus aminte că până la sesiune a mai rămas o săptămână
o Întelegem că printr-un mod mai ușor de predare o să ne fie mai compd de
înțeles.
Ex 7
a) Găsește și scrie din enunțul de mai jos mai multe propoziții:

Dumneata, care știi atâtea lucruri frumoase, nu cunoști un mijloc prin care să găsesc un
vistiernic care să nu mă fure?

b) Delimitează cuvintele-acțiune în fiecare dintre propozițiile stabilite.

c) Transformă propozițiile în funcție de intonația citirii (de exemplu: o propoziție
enunțiativă în una interogativă)
Astăzi dimineața ai fost la cumpărături./?
Pentru a ști atâtea lucruri frumpase trebuie să înveți a descoperi./?
M-au așezat la mijloc pentru a vedea mai bine/?
Sper că guvernul n-o să mai fure./?
Ex 8
Completează tabelul cu câte patru cuvinte.
Substantive Adjective Verbe

Bal Cinstit A dansa

Rege Întunecos A răspunde
Bărbați Întelept A duce
Vistiernic Bătân A chema

Ex 1 (pag 40)
Formulează cinci întrebări asupra textului, pornind de la cuvintele date
Ce?....... era în curte?
Cine?......intră pe portiță?
De ce?.....își trîântește ghiozdanul?
Când?......îl așteaptă pe băiat o mare surpriză?
Cum?......rămase băiatul după cele întâmplate?
Ex 2
Identifică verbele din acest text, formulând întrebările:
ce făcea? - (timp trecut)=petreceau, îl avertiza .fu întâmpinal.
ce face?-(t.prez)=îl strigă,intră,speriat,așteaptă, te mușc, merse .
ce va face?.....
Ex 3
Selectează verbele ce conțin negația (nu). Transformă-le în afirmații.
- Nu mă trânti- trântește-mă
- Nu ne scrie – scrie-ne
- Nu mă lăsa deschis- lasă-mă deschis
- Nu mă picta – pictează-mă

Ex 4
Completează cu verbe ce arată
a) acțiunea: b) starea: c) existența:
Vântul suflă… prin Fata babei doarme… Ea vine… în grădină. În
tufișuri. pe prispă. Ion acvariu sunr… mulți pești.
așteaptă… trenul pe La școală este … sală de
Elevul citește … un text.
peron. Bătrânul sport.
Clopoțelul ..sună de ieșire
citește… pe scaun.

Ex 5

Scrie în careul alăturat cuvinte cu sens opus:

1. pleacă
2. urăște

3. apune

4. urcă

5. critic

6. mă-ngraș

Ex 1 (pag 51)

a) Descoperă în textul citit cuvintele care au același sens cu:

Cuvânt-vorbă
Grandioase-vâlvă
agitație - vâlvă
să prelucreze – să dreagă
uimire - mirare
zdravănul – uriașul

b) Alcătuiește propoziții cu cuvintele evidențiate.

 Un cuvânt rostit cu folos la vreme potrivită.

 Pentru vară facem planuri grandioase.
 În această sesiune s-a făcut o agitație totală
 Oamenii vor începe să prelucreze pământul dupa ploi.
 A fost o uimire mare când am aflat de lecții online.
 După masa a început să apară zdravănul nor negru .

Ex 2

Scrie forma literară a cuvântului mata. Care este semnificația cuvântului în textul dat? În ce
împrejurări folosim cuvântul în cauză?

 Mata- dumitale ,dumitale ,matale

 Semnificarea cuvintului se subânțelege în adresarea cuiva
Vorbești de lup, da lupu-i la fereastră, zise zâmbind Creangă. Tocmai mă gândeam la mata și iată ce am hotărât: hai să
unim sărăcia mea cu a ta și să facem una mică. Ce zici, ne-am înțeles?

Ex 3

Găsește cuvinte cu sens opus pentru verbele:

• a împleti- a dezpleti

• a aduna – a împrăștia

• a încărca – a descărca

• a pune - a lua

• a lăuda – a critica
• a munci – a lodărnici

Ex 4

Identifică în text sensurile cuvintelor tindă, călduros.

Alcătuiește enunțuri în care aceste cuvinte să aibă alte sensuri.

Tindă- a se ținti spre ceva

Călduros - cu cuvinte frumoase

 Am lăsat în tindă pantofii .

 E prea colduros în această încăpere.

Ex 4 (pag 53)

a) Spune ce denumesc următoarele substantive:

elev —elevi.masc
haină — haine .fem
fulger —acțiunr.neutru
bunic — bunei.masc
ploaie — aactiune.fem
bucurie — st suflet.bucurii .fem
frumusețe —însușire.fem
bunătate —însușire.fem
luptă — acțiune.fem
tristețe — st suflet.tristeți .fem
 alergare —acțiune.fem
cocoș — cocoși .masc
muncă — acțiune.fem
stilou — tilouri.neutru
zăpadă —zăpezi.fem
băiat —băieți .masc

Ex 5
Subliniază substantivele și grupează-le după gen:
Soarele scapătă spre asfințit, departe peste pămătufurile roșcate ale pădurii de trestii.

Taine de Mihail Sadoveanu

 Soarele - fem
 Asfințit - neutru
 Pămâtufurile - neutru
 Pădurii – fem

Ex 6

Recunoaște substantivele și grupează-le după număr:

Într-o noapte de primăvară, s-a auzit în înălțimile albastre tânguirea ostenită a cocorilor. Soseau
din depărtările cu lumina prea albă și fierbinte, în această adevărată a lor țară, veche și neuitată…

Aurul negru de Cezar Petrescu

 Singular – primăvară,noapte ,lumină, țară,tânguirea

 Plural – înălțime.depărtările,cocorilor.

Ex 1(pag 56)

a) Citește enunțurile.
Alexandru s-a urcat în trenul care pleca spre Ungheni. Pe coridor era un călător. Băiatul
ducea un geamantan cât el de mare. Din cauza bagajului, nu putea înainta spre
compartiment.
— Domnule, a spus băiatul, vă rog să-mi faceți loc! Mulțumesc!

b) Selectează substantivele din textul dat.

 c) Explică scrierea fiecărui cuvânt. Amintește-ți de substantivele proprii și cele
comune.
d) Treci substantivele de la numărul singular la plural

c) Alexandru – subst .propriu

trenul - subst comun

Ungheni – subst propriu

Coridor – subst comun,coridoare

Călător – subst comun,călători

Băiatul – subst propriubăieții

Geamantanul - subst comun,geamantanuri

Compartiment – subst comun compartimente

Ex 2

a) Prezintă câte o listă de substantive (cinci cuvinte) care să indice:

• Nume de persoane.= Delia ,Dan ,Ion.Ana,Vivi
• Denumiri de magazine= Bucuria ,Franzeluța, Metro,Făuraș, Vis
• Denumiri de străzi. = str Ștefan cel Mare , str Mihai Eminescu ,
str Florilor,str Sârchina, str Nicolae Iorga
• Denumiri de orașe= Hâncești,Bălți,Fălști .Cahul, Edineț
• Titluri de cărți= Fugara ,Bătrânul și marea, De ce iubim femeile?,Micul Prinț,Pe vecie .
• Nume de personaje literare=Maromeții,

. b) Include în enunțuri câte un substantiv din fiecare serie scrisă de tine. Nu uita de
scrierea cu majusculă.
 Delia este o fetițo roșcată cu ochii albaștri
 Mama pleaca după cumpărături la magazinul Metro .
 Verișoara mea locuiește pe strada Sârchina 203
 În orașul Băți cresc mai multe specii de arbori .
 Cartea Fugara mi-a atins adânc sufletul .
 Despre Dănilă Prepeleac voi povesti și nepoților

Ex 3
 Completați tabelele.

Litera Nume de Nume de Nume de Nume de Titluri de

inițială țări orașe scriitori sorbători cărți
/povești
F Franța Fălești Florescu Forii Frumoasa
Radu adormită
B Brazilia Briceni Busuioc Boboteaza Bestia și
Aureliu Frumoasa

I Irlanda Ialoveni Ion Druță Iordanul Iezii Rătăciți

Singular Plural Singular Plural

barcă bărci urs Urși

ploaie ploi cutie cutii

geantă Genți Arbore Arbori
zăpadă zăpezi sat sate

Ex 5 (pag 57)

a) Observă substantivele subliniate.

Maria, te rog să-mi acorzi un pic de atenție! Să-mi spui, bunicule, de ce un om are nevoie de prieteni? Ai auzit noutatea, Mihai?

b) Observă fiecare cuvânt în ce poziție se află (la început, la mijloc, la sfârșit) și ce semn de punctuație are în preajmă.

c) Ce arată fiecare dintre aceste cuvinte?

d) Concluzionează continuând gândul:

Unele substantive arată o ___acțiune _________, ele nu răspund la nicio _____întrebare _____, iar după ele se pune
întotdeauna____virgula.__________

Ex 7

a) Ajută-i pe Doinița și pe Leu să aleagă varianta corectă a substantivului.

• Am gustat un cais/o caisă.
• Un prun/o prună era amintirea de la bunic.
• Aveam nevoie de un foarfece/o foarfecă.
 • Bunica mi-a adus o pereche de pantaloni/pantalon.
• Am mai multe discipline/ disciplini preferate.
• Sabin a omis câteva virguli/ virgule într-o propoziție

Ex 3
a) Observă informația din tabel:
b) Alcătuiește enunțuri în care să existe:
pronume personal, persoana a II-a, numărul plural;
pronume personal, persoana I, numărul singular;
pronume personal, persoana a III-a, numărul plural;
pronume personal, persoana I, numărul plural

EX 4

Alege forma corectă!

Tu/Eu știi să înoți?

Voi/Ei vă veți însoți părinții la munte.

Vă însoțesc și eu/noi în excursie.

Ea/Noi și prietenele ei se joacă.

Ei/Noi vom viziona un spectacol.

Eu/Ei și-au scris temele.

EX 5

Alcătuiește propoziții în care cuvântul noi să fie:

• Alina și-a cumpărat cizme noi

• Noi împreună o să plecăm la munte

EX 6

Schimbă numărul pronumelui și scrie apoi corect propozițiile:

Ei .....El.................. iubește ..................... natura. Voi ........TU............. pleci ............. în ...................... turneu. Eu ......Voi................
alergați ..................... prin ................ curte

EX 1 (PAG 70)

Citește textul.
Eu nu am vrut să-ți spun tot ce-mi spusese bătrâna. Nici ea nu știa prea multe despre fecior. Aflase că el plecase de mult din sat.
Nu i-a mai trecut prin minte să se întoarcă. Unii au întrebat-o pe bătrână despre el, dar ea nu știa povestea în întregime. Au venit
apoi niște oameni de prin alte locuri. Ei credeau că au aflat ceva despre toate peripețiile
.EX 2

. Subliniază cu o linie pronumele personale și cu două linii, substantivele din textul dat.

EX 3

a) Alege varianta de scriere corectă:

• Ia/ea se bucură de multe cadouri.
 • Vânzătoarea ia/i-a propus să ia/i-a un cadou pentru cei dragi.
• Pe ea/ia o cunoșteau mulți.
• În fiecare dimineață, la geam apărea i-a/ea

EX 4

. Înlocuiește cuvintele evidențiate cu pronume personale sau pronume personale de politețe:Ionel și George (…EI) sunt colegi de
clasă.

Copiii o salută pe doamna învățătoare (Dumneaei…).

Eu și Daniela (Noi…) pregătim o surpriză mamei.

— Tu și Andreea (…VOI) veți veni în excursie?

— Bunicule (Matale…) când ai să vii pe la noi?

EX 5

Completează spațiile punctate cu pronumele personale potrivite:

a) …Eu cânt la pian.

d) …Tu când vei ajunge?

b) La ușă a bătut …el .

e) Pe …voi v-am văzut ieri.

c) ele … au rochii noi.

f) …noi suntem în clasa a III-a

EX 6

. Completează spațiile punctate cu pronumele personale de politețe, care să fie la numărul și persoana specificate în paranteze:

• Îi vom invita la petrecere și pe EI… . (persoana a III-a, numărul plural)

• …TU mi-ai dat sfatul potrivit. (persoana a II-a , numărul singular)

• …El este noul nostru vecin. (persoana a III-a , numărul singular

EX 7

Alcătuiește propoziții, folosind:

a) pronumele personal la persoana a II-a, numărul plural;

b) pronumele personal de politețe la persoana a III-a, numărul singular.

 Voi ați vizitat ieri bunicii.

 Dumneaei a fost azi parc.

EX 1 ( PAG 76)

a) Citește textile. Alege și transcrie unul cu care vei lucra.

 b) Selectează substantivele.
c) Pune întrebările pentru ele.
d) Subliniază cuvintele ce exprimă însușiri care însoțesc substantivele.

• Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce, cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul
aurit, Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit.

Dimineața de Vasile Alecsandri

• Amândoi cocoși frumoși. Unul negru cu gulerul și penele subțiri și moi ca mătasea. Pieptul luciu, cu ape tăioase, uneori sure ca
oțelul. Și penele lungi, mlădioase și întoarse ca niște arcuri ale cozii, cu sclipiri albăstrii ce se stingeau îndată. Celălalt alb, cu coada
bogată-n pene, ușoară, răsfirată, cu ochi gălbui, cu o creastă cărnoasă, bătută și roșie ca o garoafă.

Luptătorii de Emil Gârleanu

 Suii costișa tărăgănată, pe drum pietruit pe sub castanii sălbatici. Cădeau frunzele roșcate și soarele tremura pe pietrișul
înverzit. Sus, se ridica poarta ferecată de stejar… Printre copacii bătrâni, se arăta curtea albă, cu ferestre boltite, cu
balconul de piatră înnegrită.

Un manuscript neisprăvit de Mihail Sadoveanu

EX 2
a) Scrieți pe baza imaginilor, timp de două minute, cât mai multe îmbinări substantiv + adjectiv.
 Cepe –dulci ,cepe+ iuți ,cepe+ stufoase,cepe +mătăsoase,

EX 3 ( Pag 77)

Grupează cuvintele carte, Maria, erau, frumoasă, frumusețe, noi, opt, au plecat, albă, Chișinău, împodobește, împodobit, Italia, ei,
Eugen, Nistru, stă, argintie, lung, floare, în:

• substantive proprii =Maria, Chișinău, Italia,Eugen ,Nistru

• substantive commune=carte ,floare ,frumusețe

• adjective =frumoasă,frumusețe,floare

• alte părți de vorbire ( pronume)- ei ,în ,noi

 Verb –erau,au plecat ,împodobește ,împodobit,

EX 4

Schimbă forma adjectivelor pentru a realiza legătura cu substantivele: Copacii ____verzi_____ (verde) străjuiesc aleile
______pustii______ (pustie).

Barca _albastră___ (albastre) plutește pe lacul _liniștit (liniștiți).

Munții înalți____ (înalt) veghează depărtările __cenușii_ (cenușiu).

EX 5

. La ce număr sunt substantivele:( cutie, farfurie, copil, fiu) sunt la nr singular

Trece-le la celălalt număr, iar apoi găsește pentru fiecare un adjectiv potrivit.

 Cutiile -comode
 Farfuriile- adânci
 Copilul-cuminte
  Fiul – înalt

EX 6

Stabilește legătura între substantivele din coloana I și adjectivele din coloana a II-a:

I I

Căprioară Sprintenă

Pădure Deasă

Lac Limpede

Soare Strălucitor

Munte Înalt

Brad Verde

EX 7

Găsește adjective care au sens opus celor date:

bun –rău

frumos –urât

apropiat – îndepărtat -

fricos -curajos

amar –dulce

limpede –tulbure

murdar –curat

brunet –blond

negru – alb

des – rar

ordonat -dezordonat

leneș- harnic

EX 8

Formează adjective de la următoarele substantive: Model

: copil – copilăresc.

piatră –pietresc

școlar –școlăresc

țăran –țărănesc
EX 9

Alege, dintre paranteze, cuvintele care exprimă însușirile potrivite pentru substantivele

cer..................senin
floare...............parfumată
râu .................limpede
toamnă ...........tîrzie
carte ................deschisă
pisică ..............somnoroasă
vulpe...............șireată
iepure.............fricos
elevă...............harnică

EX 6 (PAG 82)
a) Grupează numeralele date pe două coloane

Numărul obiectelor

șase,doisprezece,paisprezece, o sută zece, cincizeci și trei , nouă sute doi

Ordinea prin numărare

primul,prima,al nouălea , a noua,a șasea .

EX 1 (PAG 83 )

Observă cuvintele ce însoțesc ortogramele: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, nai, n-ai.

Într-o zi

Într-un an

Dintr-o răsuflare

Dintr-un avânt

Nai fermecător

N-ai putere

EX 2

Include în enunțuri expresiile de mai sus

 Într-o zi Alina a citit o carte .

 Într-un an am avut roade din belșug
 Ditr-o răsuflare Matei a spus ce simțea sufletește .
 Dintr-un avânt mingea care a fost aruncată a ajuns in grădină.
 Ce Nai fermecător interpretează melodia îndrăgostiților melancholic.
 N-ai putere să repeți de multe ori același cuvânt .
EX 3

Scrie o listă cu câte trei cuvinte ce vor însoți expresiile date. Model:

Într-o dimineață, … într-o situație, într-o poveste ,într-o știre .

Dintr-un gest, … dintr-un pas,dintr-un glas,dintr-un vers

Într-un caz, …într-un gând, într-un pas, într-un dans.

Nai melodios, … nai fermecător, nai melancholic, nai puternic

Dintr-o respirație, … dintr-o mișcare,dintr-o pasiune, dintr-o frază

N-ai caiet, … n-ai simț ,n-ai carte ,n-ai glas.

EX 4

. Scrie în locul punctelor ortogramele potrivite:

• Dintr-o__ răsuflare apăru și Harap-Alb în fața împăratului.

• Se părea că __într-o ___ dimineață se auzi un ropot de cai prin miriște.

• N-ai___ niciun pic de răbdare, puiule!

• Dintr-un ___ vis îi apăru un înger blajin.

• La ora de sport am constatat că __n-ai __ teniși.

• Constantin Moscovici interpretează piese la ___nai_____

EX 2 PAG (88)

Completează tabelul cu cuvinte din text, respectând cerințele indicate.

ADJECTIVE VERBE SUBSTANTIVE

Găina cu ouă s-a apucat Păcală

EX 3

Descoperă în textul citit sinonime pentru următoarele cuvinte:

hrană, =mâncare comerț, =iarmaroc, graniță,=hotare târg, =negustărie a pipăi, = a ghionti

Ex 4

a) Citește și observă cuvântul port în următoarele explicații.

• Îmbrăcăminte specifică pentru o anumită regiune sau epocă.

• Comportament, comportare, conduită, purtare.

 • Loc pe malul unei ape navigabile,special amenajat pentru staționarea, încărcarea și
descărcarea navelor.

• Oraș care are un port

. • Faptul de a purta sau de a deține

b) Ce sens al cuvântului port se regăsește în text? ( Practic în toate enunturile enumerate sesul este acelasi )

c) Transcrie enunțul dat

. d) Alcătuiește propoziții cu celelalte sensuri ale cuvântului port.

Îmbrăcăminte specifică pentru o anumită regiune sau epocă.

 În portul de lângă Lisabona va sosi o corabie .

 Portul tradițional a Moldovenilor este nemaipomenit de frumos
 Ioan este un băiat frumos la port chi chip .

EX 1 (PAG 90)
Observă imaginile. Ce fel de propoziții s-au utilizat în fiecare caz?

 Bunica tricotează

EX 2

Alcătuiește pe baza imaginilor de mai jos cinci perechi de propoziții simple. Utilizează cuvintele propuse:

Părinții… gospodăresc

Nepoții…ajută

Tata…taie

Familia… se distrează

Fiul… stropește

Fiica… fericită
o