PROCESUL TEHNOLOGIC

DE CONFECȚIONARE A TAIORULUI DE DAMĂ

Ioniță Mariana-prof.Educație Tehnologică-Școala Gimnazială”T.T Socolescu”-Păulești,Prahova

Brătean Lica,lector dr.ing.-UTCB

Rezumat

Lucrarea se dorește a fi un ghid pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,corelând opțiunile

profesionale cu nevoile și resursele zonei geografice,orientând elevii către o activitate
concretă,generatoare de venit.Prin lecția-vizită s-a urmărit inițierea în pregătirea tehnico-practică
a elevilor,vizând cunoașterea diverselor tipuri de materiale, a utilajelor folosite și a modului de
organizare a procesului tehnologic.

Abstract

This paper is meant to be a guide for developing the entrepreneurial spirit by corelating the
professional options with needs and resources of a specific geographical area.The pupils are
guided towards a concrete activity which generates profit. The pedagogical visit had a
purpose:to initiate pupils into technical and practical notions by interacting with different
materials,machines and by being introduced to the organization of the technological proces.

1.CREAREA PRODUSULUI ETALON – DESCRIEREA MODELULUI

Costumul taior reprezintă un sortiment important în garderoba unei femei . Se poate purta în
toate anotimpurile, în funcţie de tipul ţesăturii din care se confecţioneză.

Primăvara, toamna şi în zilele răcoroase de vară , este necesar să se îmbrace o jachetă peste
rochiile subţiri, sau împreună cu o fustă. Jachetele pentru primavară sau toamnă se pot confecţiona
din lână sau poliester cu lână iar pentru vară se pot confecţiona din in , mătase sau bumbac.
Jachetele din stofă se căptuşesc .

Fig.1
 Când probezi un taior sau o jachetă, trebuie să îi simţi verticalitatea. Ce înseamnă
verticalitate? Verticalitatea presupune o linie ideală pe corpul tău, astfel încât tivul unui articol
vestimentar să pice egal.

Linia umerilor oricărui stil de taior trebuie să se oprească la marginea umerilor. Talia este
cambrată prin cusături verticale, pentru ca haina să "îmbrăţişeze" corpul. Piepţii sunt alcătuiţi din
câte două repere asamblate prin cusături montante.

Modelul ales are guler cu revere. Piepţii prezintă cusături montante și pense de talie şi două
buzunare înclinate cu laist. Taiorul se încheie într-un nasture, în talie.

Spatele este alcătuit din patru repere : două tăblii asamblate pe linia de mijloc a spatelui, şi
doi clini laterali. Spatele de asemenea este cambrat prin cusăturile verticale. Are mâneci lungi din
2 repere.

Lungimea taiorului care flatează pe oricine este până la nivelul liniei şoldului sau imediat
dedesubtul ei.

2.STABILIREA FLUXULUI PENTRU SISTEMUL DE FABRICAŢIE

Optimizarea și rentabilizarea sistemelor de fabricație necesită adoptarea unor măsuri tehnice

încă din etapa de proiectare :

-alegerea corespunzătoare a mijloacelor de producție și utilizarea lor la întreaga capacitate

-stabilirea corectă a parametrilor tehnologici la operațiile de prelucrare a materialelor textile

-alegerea variantei tehnologice optime din punct de vedere a calității și productivității muncii

Fig.2
3.OPERAŢIILE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE

Recepţia - Operaţia de control, realizată prin sondaj a materialelor din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, conform documentelor însoţitoare.
Recepţia cantitativă – operaţia de verificare a dimensiunilor materialului (lungime,
lăţime) şi a numărului de baloţi- rampe de control

Fig.3
Recepţia calitativă – prin control organoleptic sau prin analize de laborator se analizează
caracteristicile materialelor şi se înregistrează defectele.
Depozitarea materialelor – aşezarea şi păstrarea materialelor în spaţii special
amenajate, în condiţii STAS de umiditate şi temperatură.
Controlul – operaţia de verificare în întregime a lotului de material lansat în fabricaţie,
cantitativ şi calitativ. Se verifică dimensiunile reale ale fiecărui balot de material şi defectele
neadmise pe produsul finit.
Sortarea – operaţia de grupare a baloţilor de aceeaşi lăţime, desen, culoare şi
depozitarea acestora pe rafturi speciale. Operaţia are ca scop reducerea pierderilor de material
prin folosirea unei singure lăţimi în cadrul unui şpan.
Şablonarea materialelor – operaţia de aşezare şi încadrare a şabloanelor pe şpan.

Fig.4
Calculul loturilor – operaţia de determinare a numărului de foi de material, de lungime
şi lăţime egală cu lungimea încadrării, ce rezultă dintr-un balot de material şi a lungimii totale
de material necesare formării unui şpan. Scopul operaţiei este repartizarea baloţilor pe şpanuri,
astfel încât să nu rezulte cupoane sau să se reducă mărimea lor.
Şpănuirea - operaţia de aşezare în straturi suprapuse, cu lungimea şi lăţimea egală cu
cea a încadrării. Scopul operaţiei este de a permite decuparea simultană a mai multor repere de
acelaşi fel.

Fig.5
Secţionarea şpanului – divizarea şpanului pe direcţii transversală şi longitudinală în
mai multe bucăţi.
Decuparea reperelor – operaţia de tăiere pe contur a reperelor desenate pe suprafaţa
şpanului.

Fig.6
Rihtuirea reperelor - operaţia de verificare şi corectare a contururilor şi dimensiunilor
reperelor croite, pentru eliminarea eventualelor devieri sau abateri de formă sau dimensiuni.
 Fig.7
Marcarea semnelor – este operaţia de trecere a semnelor de pe şabloane pe material
(poziţionarea penselor, detaliilor secundare, marcarea semnelor de asamblare, cusături de
încreţire, tratament umidotermic).
Numerotarea reperelor – operaţia de marcare a unui număr pe fiecare reper care
aparţine unui produs.
Formarea pachetelor – împachetarea reperelor care aparţin aceluiaşi produs. Se
formează pachete care conţin 5-25 repere împachetate.

Fig.8
Prelucrarea reperelor – operaţiile de confecţionare a fiecărui detaliu principal şi de
asamblare cu toate detaliile principale care îi aparţin.
Asamblarea detaliilor – operaţia de unire a detaliilor principale prin coasere pentru
constituirea produsului confecţionat.
Finisarea produselor – definitivarea formei, aspectului pentru a se ridica valoarea
estetică şi comercială a acestora.

Fig.9
 Etichetarea – etichetele oferă informaţii referitoare la firma producătoare, denumirea
produsului, mărimea, denumirea materialului, condiţii de întreţinere.
Controlul tehnic de calitate – operaţia de verificare a formei şi dimensiunilor
produselor finite, cu produsul etalon şi normele interne de confecţionare.

Fig.10
Ambalarea produselor – operaţia de sortare pe mărimi, culori, împachetare şi aşezare
a produselor în pungi, cutii, lăzi sau pe umeraşe. Scopul este păstrarea calităţilor produsului în
timpul transportului sau depozitării şi creşterea valorii produselor prin asigurarea unei
prezentări estetice.

Fig.11
Lotizarea produselor – este operaţia de formare a loturilor comerciale care vor fi
expediate către beneficiari. Loturile se formează pe baza clauzelor convenite în contracte la
solicitarea beneficiarilor sau de condiţiile impuse de normele interne (mărimi, culori, asortare).
Depozitarea produselor finite – aşezarea produselor în spaţii special amenajate pentru
conservare până la expedierea lor, fără a li se diminua calitatea.
 Fig.12

4.EXCURSIA DIDACTICĂ

Scopul lecţiei:

-aprofundarea cunoştinţelor studiate la clasă

-dezvoltarea orizontului de cunoaştere

-formarea deprinderilor de observare

-urmărirea unui proces tehnologic

Competenţe generale:

-realizarea produselor după noi tehnologii

-operaţii tehnologice-proces tehnologic

-analizarea impactului dezvoltării tehnologiilor asupra mediului

Competenţe specifice:

-identificarea materialelor utilizate la fabricarea produselor textile

-înţelegerea operaţiilor tehnologice şi a fluxului tehnologic de realizare a produselor textile

-identificarea meseriilor din domeniul textil şi a deprinderilor necesare practicării acestor meserii

Locul de desfăşurare: S.C. OSTASAR-SRL-Păuleşti-Prahova

Metode şi procedee:observaţia,expunerea,conversaţia,demonstraţia

Resurse materiale:caiete,creioane,pixuri,aparate foto

4.1 ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII

-anunţarea vizitei

-obţinerea acordului instituţiei pe care o vom vizita

-efectuarea instructajului de protecţie a muncii privind deplasarea şi comportarea pe timpul

desfăşurării lecţiei

-semnarea tabelului nominal cu elevii care au participat la instructaj

4.2.DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1.adunarea elevilor la ora stabilită

2.deplasarea la obiectivul stabilit

3.urmărirea procesului tehnologic

4.deplasarea înapoi la școală

*Elevii sunt împărţiţi pe echipe,fiecare echipă observă şi notează informaţii referitoare la:

-încadrarea geografică a localităţii unde se află fabrica

-reţelele de utilităţi existente în fabrică

-materialele utilizate în procesul tehnologic

-activităţile specifice fiecărui lucrător

-utilajele folosite

-operaţiile tehnologice desfăşurate de lucrători

-realizarea de fotografii

Informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în cadrul unei lecţii de evaluare-
recapitulare.

Tema pentru acasă-Realizaţi o fişă tehnologică de obţinere a unui produs textil văzut în
unitatea din această vizită şi completaţi” Albumul clasei” cu imaginile surprinse în timpul vizitei.
 Fig.13 fig.14

Lecţia- vizită a avut ca scop pregătirea elevilor pentru lecţia de recapitulare,documentarea şi

adunarea de material în vederea întocmirii proiectului de la sfârşitul modulului.

Bibliografie

[1]Ciontea,Gh,”Tehnologia confecțiilor din țesături”,Editura Didactică și

Pedagogică,București,1963

[2]Mitu Stan, Mitu Mihaela, „Bazele tehnologiei confecţiilor textile”, Vol.I, Editura
Performantica,Iași,2005

[3] Gherghel Sabina, Indrie Liliana, „Bazele şi ingineria sistemelor de producţie”, Editura
Universităţii din Oradea, 2004

[4] Papaghiuc Viorica, Ionescu Irina, Florea Adela, „Proiectarea sistemelor de fabricație
pentru produse de îmbrăcăminte”,Ed.Performantica,Iași.2004

[5]Constantin Rodica,”Didactica Educației Tehnologice”,Proiectul pentru învățământul

rural,București,2005

[6]Lichiardopol Gabriela,Neacșu Silvica,Stoicescu Viorica,”Educație tehnologică-clasele V-

VIII-ghidul profesorului”,Ed.Aramis,București,2005