Octavian Mândruţ

GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană
Probleme fundamentale

Conform modelelor stabilite de MEN

ü
C ORINT
e d u c aţ i o n a l
 Partea a II-a

DATE DE INFORMARE

Învăţarea geografiei la clasa a XII-a se poate realiza după mai multe manuale, inclusiv după
manualul Editurii Corint Educaţional (Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme
fundamentale, autor Octavian Mândruţ, ediţie revizuită, 2014).
Aceste manuale au caracteristici diverse şi cantităţi variabile de informaţie. Reperul canti-
tativ şi calitativ care uniformizează exigenţele informative îl reprezintă atlasele şcolare (prin
denumiri, diviziuni, localizări, altitudini, subdiviziuni, regiuni climatice etc.).
Pentru a oferi o bază minimală de raportare la programa de bacalaureat, a fost realizată
această parte, cuprinzând date esenţiale de informare referitoare la Europa şi la România. Date
minimale de informare sunt cuprinse şi în manualul pentru clasa a XII-a (ediţia 2014) şi în
atlase: Atlas geografic şcolar şi România – atlas geografic şcolar, ultimele ediţii.

a. EUROPa
Unit\]i de relief – caracteristici de baz\
Unitatea de vechime altitudinea
Tip de relief Orientare alte aspecte
relief (orogeneză) maximă
Munţii alpi alpină munţi bloc, structură 4 807 m v-E formă curbată,
cutată, relief glaciar (1 200 km) culmi paralele

Munţii Carpaţi alpină munţi bloc, structură 2 655 m Nv-SE aspect curbat,
cutată, relief glaciar traseu sinuos
Munţii Pirinei alpină munţi bloc, relief glaciar, 3 404 m v-E barieră orografică
aspect masiv
Munţii (alpii) caledoniană relief glaciar 2 400 m NE-Sv fiorduri
Scandinaviei
Munţii apenini alpină relief carstic, culoare, 2 900 m N-S vulcani stinşi
defilee
alpii Dinarici alpină relief carstic dezvoltat 2 500 m Nv-SE culmi paralele

Munţii Balcani alpină relief structural, 2 376 m v-E culmi paralele

(Stara Planina) prelungire a Carpaţilor
Munţii Pindului alpină relief structural şi vulcanic 2 900 m N-S vulcani stinşi
Munţii Ural hercinică relief structural 1 900 m N-S foarte erodaţi

10
 Unitatea de vechime altitudinea
Tip de relief Orientare alte aspecte
relief (orogeneză) maximă

Munţii Penini caledoniană relief structural şi carstic 800 m N-S foarte erodaţi

Munţii caledoniană relief glaciar şi relief 1 300 m NE-Sv fiorduri, falii

Grampiani tectonic
Munţii Caucaz alpină relief glaciar, 5 642 m Nv-SE foarte abrupţi
relief vulcanic şi masivi
Munţii Jura alpină relief carstic, culmi para- 1 700 m NE-Sv relief jurasian
lele, structură cutată
Masivul herciniă relief vulcanic, 1 886 m radiară vulcani stinşi,
Central relief carstic aspect de podiş
Francez

Masivul Şistos hercinică aspect masiv, relief ero- 800 m v-E grabene între divi-
Renan dat, horst ziuni
Podişul Iberic hercinică relief structural, culmi 800- – peisaj de mesetă
(Meseta) montane (sierre) 1 500 m

Munţii vosgi– hercinică relief de tip graben 1 400 m N-S grabenul Rinului
Pădurea Neagră (pe Rin) și horst

Podişul hercinică podiş înconjurat de 1 000 m v-E podiş erodat

Boemiei munţi vechi

Podişul structuri altitudini de câmpie, pe 100- N-S podiş de eroziune

Finlandei proterozoice substrat de roci vechi 200 m glaciară

Câmpia structuri altitudini de câmpie, pe 300 m N-S podiş cu aspect de

Est-Europeană proterozoice substrat de roci vechi câmpie
Câmpia Nord- acumulări câmpie fluvio-glaciară, 200 m v-E coline morenaice
Europeană cuaternare acumulare glaciară

Câmpia acumulări câmpie fluvio-lacustră 300 m v-E fost golf marin,

Padului cuaternare Delta Padului

Câmpia acumulări câmpie fluvio-lacustră 200 m – depresiune

Panonică cuaternare intramontană

Câmpia acumulări câmpie fluvio-lacustră 300 m v-E loess, subsidenţă

Română cuaternare

11
 Tipuri de clim\ [i caracteristicile acestora

Tipuri de climă Tm (°C) Tv (°C) Ti (°C) Pp (mm) Regiuni

Climat temperat-oceanic 10-15 15-20 5 1 000-2 000 Europa vestică

Climat de tranziţie 10-15 15-20 5-0 500-1 000 Europa Centrală
Climat temperat-continental 5-10 15-20 -5-0 500-800 Europa estică şi Centrală
Climat continental arid 10-15 20-25 -5…-10 sub 500 Europa ponto-caspică
Climat continental rece 5 5-10 -5…-10 500-1 000 Europa nordică (Scandinavia)
Climat mediteraneean peste 15 25-30 10-15 500-1 000 Europa sudică
Climat subtropical (arid) peste 15 25-30 15-20 500 Peninsula Iberică
Climat montan 5… -5 10-15 -5…-10 peste 1 000 munţii înalţi
Climat subpolar (prepolar) 0... -5 5-10 -5…-10 200-400 extremitatea nordică a Europei

Simboluri utilizate:
Tm – temperatura medie anuală; T i – temperatura medie a lunii celei mai reci;
Tv – temperatura medie a lunii celei mai calde; Pp – precipitaţii medii anuale.

Caracteristici geografice ale ]\rilor (exemple)

Ungaria
Poziţie, vecini în centrul Europei, fără ieşire la mare;
România, Serbia, Croaţia, Austria, Slovacia, Slovenia, Ucraina
Capitala Budapesta
Relief: a) caracteristici predomină relieful de câmpie, înconjurată de munţi joşi
b) unităţi de relief Câmpia Panonică (Câmpia Tisei), Micul Alföld, Munţii Mecsek,
Munţii Bakony, Munţii Matra
Climă: a) caracteristici Tm=8-10°C, Pp=700-900 mm
b) tipuri de climat climat temperat, central-european, cu influenţe oceanice
Hidrografie Dunărea, Tisa, Mureş, Someş, Criş, Drava; Balaton (lac tectonic)
Vegetaţie silvostepă, stejar, fag
Resurse ale subsolului bauxită, lignit, huilă, petrol, gaze asociate
Oraşe mari Szeged, Debrecen, Györ, Pécs, Miskolc
Ramuri industriale energie electrică, aluminiu, electronică, maşini
Culturi agricole porumb, vin, grâu, sfeclă-de-zahăr
Porturi Budapesta (pe Dunăre)
Turism (zone, oraşe, tip) turism cultural (Budapesta), balneoclimateric (Balaton)

12
 B. România – regiuni geografice

Legendă: IX. Câmpia de Vest

Cifrele de pe hartă reprezintă: X. Podişul Mehedinţi
I. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei XI. Subcarpaţii
II. Carpaţii Moldo-Transilvani XII. Podişul Moldovei
III. Carpaţii Curburii XIII. Piemontul Getic (Podişul Getic)
IV. Carpaţii Meridionali XIV. Câmpia Română
V. Carpaţii (Munţii) Banatului XV. Delta Dunării
VI. Carpaţii (Munţii) Apuseni XVI. Podişul Dobrogei
VII. Depresiunea colinară a Transilvaniei XVII. Platforma continentală a Mării Negre
VIII. Dealurile de Vest

Prezentarea fiecărei regiuni (1, 2 ... 17) realizată în continuare urmăreşte nume-
rotarea corespunzătoare (I, II, ... XVII) marcată pe hartă şi are un caracter esenţializat
şi selectiv.

1. carpaţii Maramureşului şi Bucovinei

Relieful: cea mai înaltă grupă din Carpaţii Orientali (peste 2300 m în Munţii Rodnei);
are trei fâşii paralele: a) în vest, munţi vulcanici (Oaş, Igniş); b) în centru munţi dezvol-
taţi pe şisturi cristaline (Munţii Rodnei, Maramureşului), c) în est munţi pe o structură
de tip fliş (Obcinele Bucovinei); depresiuni întinse (Maramureş, Dornelor, Câmpulung).
clima: climat montan, cu influenţe oceanice şi scandinavo-baltice.

19
 Hidrografia: râuri: Tisa (cu Vişeu şi Iza), Someşul Mare, Suceava, Moldova, Bis-
triţa; lacuri glaciare în Munţii Rodnei.
Vegetaţia şi solurile: etajul fagului, etajul coniferelor; zonă alpină; spodosoluri.
oraşe principale: Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Borşa.
activităţi economice: exploatarea resurselor forestiere, industria lemnului (Si-
ghetul Marmaţiei, Câmpulung Moldovenesc), exploatarea minereurilor neferoase
şi prelucrarea primară a acestora; exploatarea materialelor de construcţie.

2. carpaţii Moldo-Transilvani

Relieful: altitudini mijlocii faţă de celelalte sectoare ale Carpaţilor Orientali; al-
titudinea maximă 2100 m – Munţii Călimani; în vest – munţi vulcanici (Călimani,
Gurghiu, Harghita); în centru – zona cristalină; în est – munţii flişului; relief variat
(relief vulcanic, relief pe conglomerate); depresiuni importante (Giurgeu, Ciuc,
Comăneşti); alte forme specifice (Munţii Ceahlău, Hăşmaşu Mare, Munţii Călimani).
clima: climat montan cu influenţe oceanice (în vest) şi inversiuni termice (în
depresiuni).
Hidrografia: râuri: Olt, Mureş, Bistriţa, Trotuş; lacuri: Izvorul Muntelui, Sfânta
Ana, Lacul Roşu.
Vegetaţia şi solurile: etajul coniferelor, amestec conifere–fag; spodosoluri.
oraşe: Piatra-Neamţ, Miercurea-Ciuc, Gheorghieni. Topliţa, Comăneşti, Bicaz.
activităţi economice: minereuri neferoase, roci de construcţie, păşuni, supra-
feţe forestiere, hidroenergie; industria de prelucrare a lemnului, extracţia şi prelu-
crarea materialelor de construcţie (ciment la Bicaz).

3. carpaţii curburii

Relieful: altitudini mai mici faţă de celelalte grupe ale Carpaţilor Orientali; alti-
tudinea maximă depăşeşte 1 900 m (1 954 m – Munţii Ciucaş); sunt alcătuiţi în în-
tregime din fliş (celelalte două fâşii, caracteristice Carpaţilor Orientali, lipsesc); au
un aspect curbat; direcţia culmilor montane se modifică de la nord-est spre
sud-vest; în interior există o mare depresiune, Depresiunea Braşovului;
clima: climat montan cu influenţe oceanice; inversiuni termice în Depresiunea
Braşovului.
Hidrografia: râuri: Olt (cu Râul Negru şi Bârsa), Prahova, Teleajen, Buzău.
Vegetaţia şi solurile: păduri de amestec fag – răşinoase, păduri de fag; spodo-
soluri.
oraşe principale: Braşov, Sfântul Gheorghe, Codlea, Săcele, Zărneşti, Târgu
Secuiesc, Predeal.
activităţi economice: resurse naturale: păduri, păşuni, roci de construcţie, lig-
nit; activităţi şi ramuri industriale în principalele oraşe; oraşul Braşov este un mare
nod rutier şi feroviar.

20
 TESTUL 1

Subiectul i

Harta de mai jos se referă la cerinţele A–E.

Pe aceasta sunt marcate prin litere (A, B, C …) state şi prin cifre (1, 2, 3…) capitale.

Analizaţi harta şi, pe baza acesteia, realizaţi următoarele cerinţe:

A. Precizaţi:

1. Numele statului notat cu litera i.

2. Numele orașului-capitală marcat pe hartă cu numărul 12.
4 p.
31
B. Scrieţi pe foaia de test răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai
jos:

1. Capitala statului notat cu litera H se numeşte ....................

2. Statul marcat pe hartă cu litera e se numește ...........
3. Insula Sicilia aparţine statului marcat pe hartă cu litera ...................

6 p.

C. Scrieţi pe foaia de test litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare

dintre afirmaţiile de mai jos:

1. Capitala statului notat cu litera B este:

a. Tallinn; c. Vilnius;
b. Riga; d. Minsk.

2. Munţii Pirinei sunt situaţi în partea de nord a statului marcat pe hartă şi notat cu
litera:
a. H; b. I; c. F; d. A.

3. Marea Baltică mărgineşte statul notat cu litera:

a. D; b. I; c. J; d. B.

4. În partea de nord a statului notat cu litera G se află statul denumit:

a. Finlanda; b. Polonia; c. Norvegia; d. Danemarca.

4 x 2 p. = 8 p.

D. Prezentaţi trei deosebiri între relieful statului marcat şi notat cu litera d şi relie-
ful statului notat cu litera F.
Deosebirile se pot referi la următoarele elemente: aspectul ţărmului, altitudinea re-
liefului, structura substratului, treptele de relief etc.

3 x 2 p. = 6 p.

E. Explicați:

1. Importanța celui mai mare fluviu care străbate statul notat cu litera a și se varsă
în Marea Nordului.

2. O cauză a densității reduse a populației în partea de nord a statului notat cu li-

tera G.

3. Absența stepei în statul notat cu B.

3 x 2 p. = 6 p.
Subiectul i = 30 p.

32
 Subiectul ii

Harta de mai jos se referă la cerinţele A–D. Pe aceasta sunt marcate prin litere
(A, B, C …) unităţi majore de relief, iar prin cifre (1, 2, 3 …) râuri şi oraşe.

Analizaţi harta şi, pe baza acesteia, realizaţi următoarele cerinţe:

A. Precizaţi:
1. numele oraşelor marcate pe hartă cu 9 şi 10;
2. numele râurilor notate cu cifrele 5 şi 3;
3. numele unităţilor de relief notate cu literele c şi F.
3 x 4 p. = 12 p.

B. Scrieţi pe foaia de test litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fie-

care dintre afirmaţiile de mai jos:
1. În unitatea de relief notată cu H există resurse de:
a. cărbuni; b. gaze naturale; c. minereuri neferoase; d. petrol.
2. O amenajare hidroenergetică importantă se află pe râul notat cu cifra:
a. 3; b. 4; c. 5; d. 6.

3. Cel mai înalt relief se află în regiunea notată cu:

a. A; b. D; c. E; d. F.

4. Orașul marcat pe hartă cu numărul 11 este străbătut de râul:

a. Mureș; b. Olt; c. Prahova; d. Siret.

4 x 2 p. = 8 p.
33
C. Prezentați trei deosebiri între regiunile notate pe hartă cu literele F şi c, referi-
toare fiecare la:
a. poziţia geografică (în cadrul ţării);
b. treapta de relief căreia îi aparţine fiecare;
c. tipul (nuanţa de climă);
3 x 2 p. = 6 p.
D. Prezentaţi:
1. un element care să demonstreze importanţa turistică a regiunii marcate pe hartă
cu litera c;
2. un element care favorizează dezvoltarea agriculturii în unitatea de relief notată
cu litera e.
2 x 2 p. = 4 p.
Subiectul ii = 30 p.

Subiectul iii

Analizaţi harta de mai jos şi tabelul de la pagina următoare.

J H

O
D
I
L
B
K G
N
C
P

F E M

0 200 100 600

34
 Ţara Producţia de energie Producţia de energie Ponderea din totalul
(litera marcată pe hartă) electrică (mld. kwh/an) electrică (kwh/loc.) mondial (%)
A 913 6 500 5,6
B 597 6 500 3,5
C 566 9 100 3,4
D 395 7 100 2,4
E 292 5 200 1,8
F 262 5 900 1,5
G 172 3 900 1,1
H 158 16 400 1,0
I 142 3 900 0,9
J 121 24 000 0,8

A. Analizaţi tabelul de mai sus şi, pe baza acestuia şi a hărţii, precizaţi:

1. Numele statului reprezentat pe hartă şi menţionat în tabel cu cea mai mare

producţie de energie electrică pe cap de locuitor şi ponderea acestei ţări în totalul
mondial.
2. Precizaţi, pe baza datelor din tabel, cu aproximaţie, producţia mondială
actuală de energie electrică.
3. Calculaţi producţia totală de energie electrică a Peninsulei Scandinave.
4. Numele statelor cu producţii egale de energie electrică pe cap de locuitor
şi producţii totale foarte mari.

4 x 2 p. = 8 p.

B. Pe baza tabelului şi a hărţii, identificaţi:

1. Numele statului cu cea mai mare producţie totală de energie electrică şi o
cauză a acestei producţii.
2. Denumirea ţării situate integral în Europa, având cea mai mare producţie
totală de energie electrică şi numele unui bazin carbonifer din această ţară.
3. O resursă naturală regenerabilă care este utilizată într-o proporţie mare în
obţinerea energiei electrice în statele marcate cu literele J şi H.
4. Numele a două ţări care au împreună o producţie de energie electrică apro-
ximativ egală cu cea a Spaniei.

4 x 2 p. = 8 p.

C. Pentru statul notat pe hartă cu litera F, precizaţi:

1. numele;
2. două state vecine, membre ale Uniunii Europene;
3. producţia de energie electrică;
4. două oraşe (în afara capitalei);
5. producția de energie electrică pe cap de locuitor și ponderea din totalul
mondial.
5 x 2 p. = 10 p.

35
D. Prezentaţi:
1. o cauză a ponderii mari a energiei electrice obţinute din hidroenergie în ţă-
rile din Peninsula Scandinavă;
2. cauza densităţii ridicate a populaţiei în statul notat cu litera l (aproape
365 loc./km2).

2 x 2 p. = 4 p.

Subiectul iii = 30 p.

Total punctaj (i, ii, iii) = 90 p.

din oficiu = 10 p.
Total test = 100 p.

36
 Partea a IV-a

BAREME

TESTUL 1

Subiectul I

A. Se acordă în total 4 p., câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. Spania;
2. Varşovia.

B. Se acordă în total 6 p., câte 2 p. pentru trei răspunsuri corecte, astfel: 1. Roma;
2. Ungaria; 3. H.

C. Se acordă în total 8 p., câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. b; 2. b;

3. d; 4. c.

D. Se acordă în total 6 p., câte 2 p. pentru fiecare deosebire (în total trei) dintre: relief
mai înalt în F decât în D, relief vechi în D (caledonian şi hercinic) în raport cu F, mo-
delare glaciară în D şi relief vulcanic în F; predomină munţii în F etc.

E. Se acordă în total 6 p., câte 2 p. pentru fiecare explicaţie, astfel: 1. Rinul este prin-
cipala axă fluvială a Germaniei şi a Europei; 2. Condiţiile climatice aspre; 3. Pre-
cipitaţii mari şi temperaturi reduse.

Subiectul II

A. Se acordă în total 12 p., câte 4 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. Baia Mare
şi Constanţa; 2. Lotru, Trotuş; 3. Delta Dunării, Câmpia Transilvaniei.

B. Se acordă în total 8 p., câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. c; 2. c; 3. a;

4. b.

C. Se acordă în total 6 p., câte 2 p. pentru fiecare element, astfel: a. F în partea cen-
trală a ţării, C în est; b. treaptă de podiş în F şi câmpie în C; c. climat cu influenţe
oceanice în F şi continental în C.

151
D. Se acordă în total 4 p., câte 2 p. pentru două caracteristici dintre următoarele, astfel:
1. peisaje, regiuni unicat, lacuri, pescuit, vânătoare,climat;
2. suprafaţă extinsă, soluri fertile, teren neted, climă faborabilă.

Subiectul III

A. Se acordă în total 8 p., câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. Norve-
gia, 0,8; 2. 15 800 mld.kwh/an (158 mld. x 100); 3. 280 mld.kwh/an; 4. Federaţia
Rusă şi Germania.

B. Se acordă în total 8 p., câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. Federa-
ţia Rusă, resurse foarte mari; 2. Germania, bazinul Ruhr; 3. hidroenergia; 4. Po-
lonia şi Norvegia (263 mld.).

C. Se acordă în total 10 p., câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. Spania;
2. Franţa, Portugalia; 3. 262 mld.kwh/an; 4. Barcelona, Sevilla, Valencia etc.
5. 5 900 kwh/loc., 1,5.

D. Se acordă în total 4 p., câte 2 p. pentru două explicaţii, dintre: 1. lipsa altor ma-
terii prime; 2. întinderea mică, dezvoltare continuă, nivel de trai ridicat etc.

TESTUL 2

Subiectul I

A. Se acordă în total 6 p., câte 2 p. fiecare răspuns corect, astfel: 1. Bulgaria, Mun-
tenegru; 2. Reykjavik, Amsterdam; 3. două dintre: Ungaria, Cehia, Austria, Polo-
nia, Ucraina.

B. Se acordă în total 6 p., câte 2 p. pentru trei răspunsuri corecte, astfel: 1. Austria;
2. Ucraina; 3. Sofia.

C. Se acordă în total 8 p., câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1. b, 2. c,

3. c, 4. c.

D. Se acordă 4 p., câte 2 p. pentru două deosebiri dintre: statul 1 are relief montan,
statul 7 relief de câmpie; în 1 există vulcani şi gheţari, în 2 nu există; în 1 sunt al-
titudini mai mari decât în 2 etc.

E. Se acordă în total 6 p., astfel: 1. 4 p. pentru Regatul Unit, Norvegia etc.; 2. 2 p. pen-
tru climat subpolar, relief accidentat, gheţari, vegetaţie de tundră, resurse puţine.

152
 CUPRINS

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Partea I. ELEMENTE DE REPER. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Partea a II-a. Date de informare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Partea a III-a. Teste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
TESTUL 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
TESTUL 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
TESTUL 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
TESTUL 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
TESTUL 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
TESTUL 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
TESTUL 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
TESTUL 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
TESTUL 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
TESTUL 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
TESTUL 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
TESTUL 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
TESTUL 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
TESTUL 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
TESTUL 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
TESTUL 16 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
TESTUL 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
TESTUL 18 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
TESTUL 19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
TESTUL 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
TESTUL 21 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
TESTUL 22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
TESTUL 23 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
Partea a IV-a. BAREME. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151