Spațiul european și spațiul românesc

Europa România
1. Poziția geografică 1. Poziția geografică

- față de Ecuator, Europa este situată în a) pe glob

întregime în emisfera nordică
-față de Meridianul de 0 grade este situată România este situată la intersecția
în emisfera vestică și estică paralelei de 45 de grade lat. Nordică cu
- Ecuropa și Asia se suprapun plăcii Meridianul de 25 grade lat. Estica, la
tectonice Euroasiatice jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul
Nord => situarea în plină zonă temperată

b) în Europa
- situată în S-E Europei Centrale, la
distanțe aprox. egale față de Marea
Mediternană în S => climat temperat
continental moderat de tranziție cu
influențe din toate direcțiile
2. Puncte extreme 2.Puncte extreme

N: Capul Nord ( Norvegia) N: Horodiștea

S: Capul Tarifa ( Spania) S: Beba Veche
E: Localitatea Vorkuta ( M-ții Ural) E: Zimnicea
V: Capul Roca ( Portugalia) V: Sulina

Limite: Vecini:
N: Oc. Artic N: Ucraina
S: Marea Mediterană S: Ungaria
E: M-ții Ural, fluviul Ural, M. Caspică, E: Serbia
M-ții Caucaz V: Bulgaria
V: Oc. Atlantic N-E: Republica Moldova
3. Personalitatea Europei 4. Personalitatea României

- longitudinal: -2544 vf Moldoveanu

*28 m in Polderele Olandeze -este o țară carpato-dunareano-pontică
* 4807 vf Mont Blanc ( M-ții Alpi) *carpatică: 2\3 din lanțul m-ților Carpați
* 5642: vf Elbrus ( M-ții caucaz) se desfășoară pe teritoriul României
* dunăreană: teritoriul R. este traversat de
fluviul Dunărea de la E la V pe o lungime
de 1075 km sau 38%
*pontică: are deschidere la M. Neagră
-lungimea țărmului românesc 244 km
Relieful Europei

a) altitudinal:
28 m Câmpia Precaspică și Polderele Olandeze
4807 vf Mont Blanc
5642 vf Elbrus

b) tectonic: se suprapune plăcii tectonice Euroasiatice

c) geologic:
Relieful s-a format în moduri și etape diferite:

Era Precambriană: s-au definitivat unitățile din nordul Europei( se suprapune

Scutului Baltic) și estul Europei ( Plattforma Est Europeană)

Era Paleozoică:

- orogeneza caledoniană :
* M-ții Scandinaviei
* M-ții Insulelor Britanice

-orogeneza hercinică
* Masivul Central Francez
*Munții Ural

Era Mezozoică și Neozoica:

- orogeneza alpină:
* M-ții Pirinei, Alpi, Carpați, Caucaz
* M-ții Peninsulelor Europei Sudice

-vulcanismul:
* activ: Italia( Etna, Veziuviu, Stromboli)
Islanda (Hekla)
*stins: cel mai lung lanț vulcanic stins în vestul Carpaților Orientali

Era Cuaternară:
- în prima parte a acestei ere, clima a suferit o răcire generală astfel încât în nordul
Europei s-au format ghțarii de calotă ( calotă glaciară, Finlanda- țara celor 1000 de
lacuri glaciare), iar în munții de peste 2000 de m s-au format ghețari montani
- în a doua parte a cuaternarului, când clima s-a încălzit, ghețarii s-au topit, formându-
se lacurile glaciare
Tipuri genetice de relief

a) relieful glaciar
- de calotă ( în nordul Europei- câmpii de eroziune, morene)
- montan ( în munții cu alt. Mai mari de 2000 m)

b) relieful carstic
-format pe roci cartificabile ( calcare, sare)
-forme de relief: peșteri și chei
-numele de la podișul Karst( Slovenia)

c) relieful vulcanic:
- s-a format în urma erupțiilor vulcanice

d) relieful eolian: dune în Câmpia Română, Câmpia de Vest și Delta Dunării

e) relieful litoral:
-țărm cu fiorduri( Norvegia)
-țărm cu canale sau dalmatic ( Vestul Croației)
-țărm cu delte ( Volga, Dunăre, Pad, Ebro)
-țărm cu estuare ( Elba, Tamisa, Sena)
- țărm cu lagune: Marea Baltică ( nordul Germaniei, Poloniei) , Marea Neagră
( sistemul lagunar Razim-Sinoe)
- țărm cu limane maritime: Marea Neagră

Unități majore de relief

A. Munții
a) unități montane alpine

Munții Pirinei ( granița dintre Franța și Spania)

- 3404 vf Pic d’ Aneto

Munții Alpi
- 4807 vf Mont Blanc

Munții Caucaz
-5642 vf Elbrus

Munții Carpați
- 2655 vf Gerlakovska ( m-ții Tatra, Slovacia )

Munții Apenini ( vulcanism activ)

- aprox 2900 vf Grand Sasso d’Italia

Munții Dinarici
- aprox 2700 vf Tezerski

b) - unități montane hercinice

Masivul Central Francez( 1900m )

M-ții Padurea Neagră ( 1400 m)
M-ții Ural ( cel mai lung lanț montan european, separă Europa de Asia, cca 1900 m)

c) - unități montane caledoniene

M-ții Scandinaviei ( Norvegia și Suedia aprox 2500 m)

M-ții Insulelor Britanice : Grandpian ( vf Bon Nevis 1343 m), Penini ( 900)

B. Podișuri

Podișul Meseta ( Spania-hercinic)

- 500-600 m
Podișul Finlandei

C. Câmpii

Câmpia Est Europeană

- este o câmpie fluvio-glaciară ce stă pe fundament vechi, ce aparține platformei est
europene
- este o asociere de câmpii loase și podișuri( hmax 462 Colinele Timan)

Câmpia Nord Europeană ( Olanda -> Polonia )

- este o câpie fluvio-glaciară ce stă pe un fundament vechi ce aparține scutului baltic)
- campie joasă- 200 m

Câmpia Panonică ( între Alpi și Carpați)

- are cea mai mare desfășurare pe teritoriul Ungariei

Câmpia Padului ( Italia)

Relieful României

a) altitudinal:0-2544 m m-ții Făgăraș ( vf Modoveanu)

b) caracteristici:

1.Varietatea reliefului: o multitudine de forme de relief : munți, podișuri, câmpii, văi,

peșteri etc.

2. Relieful pe proporțional: treptele majore de relief dețin proporții aprox ….. cca 1/3

3. Relieful este concentric ( în centru se află DCT înconjurată de m-ții Carpați, dealuri
și podișuri, iar la exterior Câmpiile)

c) unitățile de relief sunt:

1. Unitățile de orogen ( prin încrețire)

Carpați, Subcarpați, Podișul Mehedinți, Masivul Dobrogei de Nord

2. Unități de platformă ( prin sedimentare)

Carpații Orientali

Grupa Nordică Grupa Centrală Grupa Sudică

s-au format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină
2303 Munții Rodnei 2100 Munții Călimani 1954 Munții Ciucaș
Vf Pietrosu Vf Pietrosu Vf Ciucaș
rocile sunt dispuse în șiruri paralele largă răspândirea flișului
fliș în est, roci vulcanice in vest, cristalin in centru

Prezența reliefului vulcanic

Oaș-Gutai-Țibleș Călimani-Gurghiu-
Harghita

prezența reliefului glaciar

(munții Rodnei)
 Subcarpații

Subcarpații Moldovei Subcarpații Curburii Subcarpații Getici

s-au format prin încrețirea scoarței terestre la sfârșitul orogenezei alpine
911 dealul Pleșu 996 dealul Măgura 1218 dealul Chiciora
Odobești
Roci sedimentare: nisip, pietriș, argilă
Frecvența alunecărilor de teren datorită prezenței argilei
Un singur șir de dealuri și Două șiruri de dealuri și depresiuni
depresiuni
Frecvența cutremurelor de
pământ
Frecvența fenomenelor
naturale: focurile vii de la
Andreiașu, vulcanii
noroioși de la Buzău

Carpații Meridionali

Bucegi Făgăraș Parâng Retezat Godeanu

S-au format orin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină
2505 vf Omu 2544 vf 2519 vf Parângul 2509 vf Peleaga
Moldoveanu Mare
Prezența rocilor dure: șisturi cristaline, calcare
Prezența reliefului glaciar, circuri, văi glaciare
Relief pe
conglomerate:
Babele și Sfinxul

Carpații Occidentali
Gr. M-ților Banat Gr. M-ților Poiana Gr. M-ților Apuseni
Ruscă
1446 vf Semenic M-ții 1374 vf Padeș 1849 vf Bihor M-ții Bihor
Semenic
Roci: șisturi cristaline, Șisturi cristaline și marmură Rocile sunt dispuse sub forma
calcare mozaicului piertrografic
( vulcanice, cristaline, fliș)
Relief vulcanic, relief carstic
foarte dezvoltat, C și D de Vest
pătrund în m-ții Apuseni sub
forma depresiunilor de golf
Podișul Mehedinți

-între Motru și Dunăre

- cel mai mic podiș al României
- s-a format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină
- roci: șisturi cristaline, calcare
- altitudini: 500-600 m
- prezența reliefului carstic: peștera Topolnița
Podișul Mehedinți este o unitate de relief aparte deoarece modul de formare și tipurile
de roci sunt specifice Carpaților Meridionali, dar ca altitudine se aseamănă dealurilor
și podișurilor.

Podișul Dobrogei
- cel mai vechi pământ al României
Masivul Dobrogei de Nord s-a format prin încrețirea scoarței terestre ( Munții Măcin-
orogeneza hercinică), Podișul Casimcei ( orog. caledoniană), pe când Podișul
Dobrogei de Sud prin sedimentare.
- hmax 467 m-ții Greci, vf Greci
- roci : granit ( M-ții Măcin), șisturi verzi ( Podișul Casimcei), nisip, pietriș, calcar și
loess
-prezența reliefului carstic: peștera Gura Dobrogei
- prezența reliefului pe litoral: faleze și plaje
-prezența reliefului pe loess ( crov)

Delta Dunării
- este cel mai nou pământ al României, o câmpie în formare prin aluvionare
- la formare Deltei Dunării au contribuit Dunărea și marea Neagră prin:
* cantiatea mare de aluviuni transportată atât de fluviul Dunărea cât și de curenții
marini
* panta redusă a fluviului și a platformei continentale ce favorizează depunerea
aluviunilor
* mareele slabe din Marea Neagră
- uscăturile Dunării se numesc grinduri
- hmax 12,4 m grindul Letea

Podișul Getic
-format prin depunere de sedimente aduse de râurile de vin din munți ( se mai
numește și piemont)
- altitudini medii 500-600 m ( scad de la N 600-700 m către S 200-300 m)
-roci sedimentare: nisip, pietriș, argilă
- frecvența alunicărilor de teren datorită prezenței argilei
Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Podișul Transilvaniei : Podișul Târnavelor, Pod. Someșan, C. Transilvaniei

Zona Marginală

- s-a format prin depunere de sedimente

- prezența rocilor sedimentare: nisip, pietriș, argilă
- alunecare de teren= argilă
- în partea centrală rocile sunt dispuse sub forma unor domuri gazeifere ce conțin gaz
metan
- în zona marginală rocile sunt dispuse sub forma cutelor diapine ce conțin sare

Podișul Moldovei

-Podișul Sucevei, Jijiei, Bârladului

- s-a format prin depunere de sedimente( pe un fundament vechi ce aparține
platformei Est Europene)
- roci sedimenatre: nisip, pietriș, argilă
-688 m Dealul Ciungi
- Relief structural ( relief pe cueste * Coasta Sașilor* în S C. Transilvaniei și N. Pod.B)

Dealurile de Vest
- Dealurile Silvaniei și a Crișurilor, Dealurile Banatului
- s-au format prin depunere de sedimente( piemont)
- roci sedimentare: nisip, pietriș, argilă
- alt. Medii 200-400 m
- Câmpia și Dealurile de Vest pătrund în m-ții Apuseni sub forma depresiunilor de
golf

Câmpia Română

-sectrorul vestic( C. Olteniei)

- sectorul central ( Olt- Argeș)
- sectorul estic ( Argeș-Prut)
- s-a format prin depunere de sedimente în cuaternar
- roci sedimentare: nisip, pietriș, argilă
- hmax 300 m C. Pitești
- relief pe nisip: dune de nisip
-relief pe loess: crovuri
-loessul prezintă grosimi mari în C. Bărăganului
- prezența a 3 tipuri genetice de câmpii:
* înalte/piemontane: C Pitești
* joase/ de subsidență: C. Boianu
*orizontale/ tabulare: C. Bărăganului
Câmpia de Vest

Subunități: C. Someșului și Crișurilor, C. Banatului

- s-a format prin sedimentare în cuaternar
- roci sedimentare: nisip, pietriș, argilă
- 174 m C. Vingăi
-relief pe nisip: dune de nisip ( au fost fixate prin cultura viței de vie în C. Carei)
-relief pe loess: crovuri
- prezența a 3 tipuri genetice de câmpii: înalte, tabulare, de subsidență
- Câmpia și Dealurile de Vest pătrund în m-ții Apuseni sub forma depresiunilor de
golf

Clima Europei

1. Factorii genetici ai climei

a) poziția geografică
- Europa se desfășoară între 35 și 75 de grade lat. N => se suprapune zonei climatice
temperate și doar în N zoncei reci

b) radiația solară
- datorită fotrnei Terrei cantitatea de radiație solară scade de la S 140 kcal/cm2 spre
N 70 kcal/cm2

c) relieful
- influențează clima prin altitudine, cu cât înalțimea crește, temperatura scade, iar
precipitațiile cresc, prin orientarea munților ( munții sunt bariere în calea maselor de
aer)

d) circulația maselor de aer

- predomină circulația vestică, alături de cea sudică, estică și nordică

e) Oceanul Atlantic
- moderator termic în zona litorală determinând veri plăcute și ierni blânde
- prezența Curentului cald al Atlanticului de Nord ce scaldă țărmurile vestice și nord-
vestice ale Europei și determină o ușoară creștere a temperaturii aerului iarna
( amplitudini termice mici)

2. Elementele climatice

a) temperatuta medie anuală:

-scade de la S( 18 °C ) spre N ( -4 °C )
-scade odată cu creșterea înălțimii
Amplitudinea termică= T°max - T°min

b) precipitațiile medii anuale

- scad de la vest ( 1000-2000 mm/an) spre est ( sub 500 mm/an), cresc odată cu
creșterea înălțimii

c) vânturile
- vânturile de vest în vestul Europei
-vânturile tropicale( Siroco) în S Europei
- vânturile reci polare în N Europei
* Crivățul în E Europei
* Mistralul în Franța
* Bora în Croația
* Austrul în S-V României

3. Tipuri climatice

Nord:
*climat rece subpolar( Islanda, N Podișului Scandinaviei, N Rusiei)
-temperaturi mari: < 0 °
-vânturi reci, polare
-veri scurte, ierni lungi și foarte reci
*climat temperat rece ( Peninsula Scandinaviei, Rusia)
-temperaturi mari: 5-0 °C
-vânturile reci polare
-veri răcoroase și ierni reci

Vest: climat temperat oceanic

-temperaturi mari 5-12 °C
- vânturile de vest
- veri răcoroase și ierni blânde( cu precipitații bogate to timpul anului)

Centru: climat temperat-continental de tranziție ( în Europa Centrală)

- temperaturi mari 10 °C
-vânturi de vest, crivăț
- veri calde și ierni geroase

Est: climat temperat-continental ( la Est de România)

- temperaturi mari 10 la 5 °C
-veri calde, ierni geroase

Sud: climat mediteranean

- temperaturi mari 15-18 °C
- veri calde și secetoase, ierni blânde și ploioase
 Clima României

1. Factorii genetici ai climei

a) poziția geografică:
*pe glob: situarea R în plină în zonă temperată
* în Europa: situarea R în climat temperat-continental moderat de tranziție
b) cantitatea de radiație solară scade de la S( 125kcal/cm2) la N ( 112 kcal/cm2)
c) circulația generală a maselor de aer predomină cele vestice alaturi de cele N, E, S
d) relieful……
e) desfășurarea teroitorială a R pe 5 grade lat. Determină scăderea temperaturii medii
anuale de la S ( 10-11 grade) către N ( 18,5 grade C)
f) prezența Mării Negre pe cca 25 km lățime în lungul litorarului, determină
moderarea termică( veri plăcute și ierni blânde), formarea bazinelor marine

2. Elementele climatice

a) T medie anuală:
*scade de la S ( 10-11 grade) către N ( 18,5 grade C), scade odată cu creșterea
înălțimii
T maximă absolută: -44,5 ° ( lângă Brăila)
T minimă absolută : - 38,5 ° ( lângă Brașov)
- inversiunea termică este stagnarea aerului rece în timp îndelungat la baza enei
depresiuni

b) Precipitațiile medii anuale

-scad de la V ( 630 mm în C. de Vest ) către E ( 400 m în Bărăgan, Dobrogea, Delta
Dunării)
- cresc odată cu creșterea înălțimii

c) Vânturi

- -vâturile de vest- în vestul și centrul R

- crivățul- S-E și E României
- austrul: S-V R
- vânturile reci polare : în N R
- brize marine: pe litoral
- foelin: Sub. Curburii, Pod. Mehedinți, S-E m-ților Apuseni, în Nordul Gr. M
Făgăraș-aici se numește mâncătorul de zăpadă)

3. Etaje climatice:
- etaje alpine( < 200 m)
- etaje montane ( 800-200 m)
- etaje climatice de deal și de podiș ( 300-800 m)
-etaje climatice de câmpie ( 0-300 m)
Influențe climatice
- influențe vestice ( oceanice) V și C țării
-influențe submediteraneene în S-V țării
- influențe de tranziție( Olt și Argeș)
-influențe estice/continentale( ariditate) în E și SE țării
- influențe scandinave baltice în NE țării
-influene pontice pe litoral ( Dobrogea și Delta Dunării)

Hidrografia Europei

1. Râurile Europei sunt definite prin câteva elemente:

a) lungime: Volga, Dunăre, Ural
b) debit: Volga, Dunăre
-este influențat de……………

c)după regimul hidrografic/ de scurgere:

- râuri/ fluvii cu regim hidrologic complex ( prezintă mai multe creșteri și scăderi de
debit în cursul anului deoarece străbat unități de relief și tipuri de climă diferite) : Rin,
Ron, Volga, Dunăre
- râuri/ fluvii cu regim hidrologic simplu( prezintă o singură creștere de debit și o
singură scădere de debit în cursul anului)

Sunt 5 tipuri de râuri, după locul de vărsare/ poziția geografică:

Tipul N:
-fluviile care se varsă în oc. Artic: Peciora, Dvina de Nord
- debite mici iarna datorită înghețului

Tipul V:
- fluviile care se varsă în Oc. Atlantic: Sena, Tamisa
-debite mai tot timpul anului

Tipul S:
-fluviile care se varsă în Marea Mediterana: Tibru, pad
- debite mici vara sși mari iarna

Tipul C( complex):
-fluviile care se varsă în Marea Neagră/ Marea Baltică: Dunăre, Vistula
-debit mare primăvara, debit mic vara și toamna
Tipul E:
-fluviile care se varsă în Marea CaspicăȘ Volga, Ural
-debit mare primăvara, debit mic vara și toamna

2. Lacurile

a) lacuri tectonice
-L.Balaton( Ungaria)
- M. Caspică
-L Ohrid și Prespa( Albania/Macedonia de N)

b) lacuri glaciare
-L. Ladoga și Onega ( Rusia)
- L. Vănern și Văttern ( Suedia)
- Finlanda ”țara celor 1000 de lacuri glaciare”
- L. Mazuriene ( Polonia)
- L. Como, Garda, Maggiore ( Italia)
- L.Boden (Germania, Elveția)
- L. Geneva, Zurich( Alpii Elvețieni)

c) lacuri vulcanice:
- L.Albano și Bolsema (Italia)
- L. Sf Ana

d)lacuri hidroenergetice:
- Samara și Volgograd( pe Volga)
- Porțile de Fier I si II- Ostravu Mare pe Dunăre

Dunărea

- izvorăște din munții Pădurea Neagră( Germania), străbate 10 țări și trece prin 4
capitale( Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad )
- are o lungime de 2860 km, pe teritoriul R având o lungime de 1075 km
- de la izvor la vărsare - Bratislava
*cursul superior: izvor-Bratislava
*cursul mijlociu: Bratislava- Bazia
Tisa, Sava
*cursul inferior- Baziaș- văărsare în Marea Neagră

- pe teritoriul României prezintă 4 sectoare:

* Baziaș-Porțile de Fier I ( Defileul Dunării)
*Porțile de Fier I-Călărași( Lunca Dunării)
*Călărași-Brăila ( Bălțile Dunării- Balta Ialomiței și Balta Brăilei)
*Brăila- vărsare în Marea Neagră( Dunărea Maritimă)
-are adâncimi mai mari, care asigură virculația navelor maritime cu un pescaj de 7m )
-brațele Dunării:
*br Chilia: primul ca lungime și debit
*br. Sulina: singurul navigabilpentru nave maritime
*br. Sf. Gheorghe

-prin intermediul celor 2 canale de navigație: Rin-Main-Dunăre și Canalul Dunărea-

Marea Neagră ; se asigură legăura între M.Nordului și M.Neagră

Marea Neagră

- este o mare de tip continental

- lungimea țărmului: 4340 din care 245 km în estul României
- adâncimea maximă 2211 m
- comunică cu * Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci
* Marea Egee prin Str. Bosfor- Marea Marmară prin Str.Dardanele

- peninsula Crimeea
- insula Șerpilor și Scalin

-prezența a două straturi de apă, care nu se amestecă datorită lipsei curenților verticali
care să le amestece
* unul de suprafață : (0-200 m) - salinitate ( 17-!8%) , O2 și viețuitoare
* altul de adâncime < 200 m - salinitate mare ( 21-22%) gazul toxic H2S și lipsa
viețuitoarelor

-prezența curenților
* circulari de suprafață care au format lagune, limanuri, grinduri
* curenți circulari de transfer/ compensare între apele M. Negre și apele
M.Mediterane

Hidrografia României

1. Râurile
- formează o rețea radiară și divbergentă ( impusă de munții Carpați)
-sunt ordonate în 4 grupe :

Grupa de Vest ( colector Tisa)

-Tisa
- Vișeu, Iza ( străbate depresiunea Maramureș)
- Someș( Mc, Mare)
-Barcău
-Crișul Repede
-Crișul Negru
- Crișul Alb
- Mureș( cu Târnava Mică, Târnava Mare, Arieș)
-Bega ( singurul râu interior navigabil)

Grupa de Sud ( colector Dunărea)

-Timiș
-Cerna
-Jiu( între Motru și Gilert)
- Olt( Lotru și Cibin)
- Vedea ( Teleorman)
- Argeș ( Dâmbovița)
- Ialomița( Peleava)
-Călmățui

Grupa de Est( colectori Siret și Prut)

- Siret cu afluenții
* Suceava
*Moldova
* Bistrița
* Trotuș
* Buzău, Bârlad
- Prut cu afluentul Jijia

Grupa de SE/ grupa râurilor dobrogene

-Telița
-Taița
- Slava
- Casimcea

2. Lacurile
Lacurile de munte:
- L.Lala ( m-ții Rodnei)
- L. Bâlea (m-ții Făgăraș)
-L. Gâlcescu ( m-ții Parâng)
-L.Bucura( 10 lea ) Retezat
-L. Zănoaga( 29 m)

Lacurile vulcanice: L.Sf Ana (în craterul Ciruatudin gr centrală a C.Or)

Lacuri de baraj natural : L.Roșu pe r Bicaz ( gr C)
Lacuri Carstice:L. Vărșoaia( M.Apuseni)
Lacuri în masive de sare: L.Ocena, L. Sugatag( Depres.Maramureșului gr N CO)
Lacuri hidroenegetice :
*L. Vidraru pe r Argeș
* L. Vidra pe r. Lotru
* L.Izvorul Muntelui pe r Bistrița
* L Porțile de Fier I pe Dunăre

Lacuri de deal și de podiș

Lacuri în masive sare:

*L.Slănic-SC
*L. Oculele Mari-SG
*L. Ursu ( Sovata), Turda-Transilvania

Lacuri carstice: L.Zăton în Pod. Mehedinți

Iazuri: L.Geaca ( Cp.Transilvaniei)

L.Dracșarie( Cp.Moldovei)

Lacuri Hidroenergetice: L.Stnca Costești pe r. Prut

Lacuri de câmpie:
*lacuri fluviale: L.Snagov
* lacuri de crov: L.Amara ( l.Slobozia)
L.Sărat (l. Brăila)
*lacuri hidroenergetice: L.Porțile de Fier II ( Ostrovu Mare pe Dunăre)

Lac.de pe țărmul Mării Negre:

-lagune: lac. Razim Sinoe
lac: Siutghiol
-limanuri fluvio-maritime: L.Techirghiol
L. Mangalia
L. Babadag