Piata produselor lactate

Istoric
Istoria laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din vremea in care omul a
inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca.
Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari.
Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea lapteleui de
vaca in alimentatie si prin perfectionarea tehnicii de prelucrare a acestuia, pe care apoi au raspandit-o
pe toata suprafata imperiului, in nordul Italiei, Gallia, Germania si Anglia.
Produse
 Lapte
Produsul ce face obiectul tranzacţiilor de pe această piaţă este laptele crud de vacă obţinut în
exploataţiile de vaci de lapte de pe teritoriul României şi care este achiziţionat de către procesatorii
ce funcţionează pe teritoriul ţării.

Laptele este un aliment de bază pe care 44% din populaţia lumii îl consumă zilnic. Cifrele publicate
în cea mai recentă ediţie a „Indexului Lactatelor33” arată că, la nivel mondial, pe pieţele dezvoltate
se estimează o creştere a consumului de lapte UHT (cu termen lung de valabilitate) şi a altor produse
lichide lactate UHT cu 0,6%, la sfârşitul anului 2009 comparativ cu anul 2008.

Deşi consumul de lapte simplu rămâne constant în ţările dezvoltate, pe aceste pieţe apar noi provocări
deoarece se doreşte creşterea acestui volum. În multe dintre aceste ţări, consumul de produse lactate
lichide pe cap de locuitor este deja foarte mare (160 litri/an în Irlanda sau 103 litri pe an în
Norvegia).

 Iaurt

Iaurtul este un aliment cu multiple beneficii in pastrarea si promovarea sanatatii, care deriva atat din
continutul sau nutritional, complet si bine echilibrat la nivelul nutrientilor majori, cat si din
contributia bacteriilor lactice active.

Romania are cel mai scazut consum de iaurt pe cap de locuitor in cadrul tarilor din Europa Centrala
si de Est.

Astfel, un roman a mancat 3,46 kilograme in 2010 si 3,28 kilograme in 2009, fata de Bulgaria, cu
11,14 kg in 2010 si 12,22 kg in 2009, sau de tara cu cel mai mare consum de iaurt pe cap de locuitor,
Slovenia, cu 13,86 kg pe cap de locuitor in 2010 si 13,55 kg in 2009.

 Branza

Producţia de brânzeturi este de tradiţie europeană, potrivit datelor statistice. Astfel, Europa este
principalul producător din lume cu o producţie estimată la circa 8.974.458 tone la nivelul anului
2009. Brânzeturile fabricate în Europa reprezintă mai mult de jumătate din producţia lumii – 53%.
Comparând producţia obţinută în celelalte zone geografice, observăm că se fabrică brânzeturi
preponderent în zonele colonizate de emigranţi europeni. Astfel în America de Nord şi Centrală se
realizează circa 27,85 % din producţia mondială, în Australia – 2,45%, Asia – 7,65%, Africa –
4,27%, America de Sud – 5,65%.
  Unt

Cantitatea de lapte de vacă strânsă de unitătile procesatoare în primele sapte luni a scăzut cu 6%,
echivalentul a 33.737 tone, ceea ce a determinat înregistrarea unor reduceri ale producţiei la unele
produse lactate precum untul şi brânzeturile.

Asfel, productia de unt a scăzut cu 5% în primele sapte luni, la 5.202 tone, în timp ce la brânzeturi
reducerea a fost de 2,7%, la 37.265 tone.
 Evoluţia pieţei laptelui pana in prezent in U.E.

După o scădere importantă a preturilor si a veniturilor producătorilor în 2008-2009,

înregistrată după explozia preturilor din 2007, situatia pietei laptelui si produselor lactate s-a
redresat în a doua jumătate a anului 2009 si a continuat să se amelioreze în prima jumătate a anului
2010.
Livrările de lapte de vacă s-au mentinut la un nivel relativ constant în UE pe parcursul
ultimilor 3 ani, înregistrând variatii procentuale mici de la un an la altul (+ 1% în 2008, -0,6% în
2009, + 0,03% în primele 7 luni ale anului 2010).
După nivelul maxim exceptional înregistrat în 2007, preturile laptelui la producător au
cunoscut aceeasi tendintă descendentă ca si preturile produselor lactate. După o usoară redresare în
iulie-septembrie 2008, preturile au atins un nivel redus în mai 2009, situat în medie cu putin peste
nivelul plasei de sigurantă. Preturile laptelui au fost în crestere în perioada mai 2009 - noiembrie
2009 si s-au mentinut aproximativ la acelasi nivel în primul trimestru al anului 2010, fără să
înregistreze fluctuatiile sezoniere care prezintă de obicei o tendintă descrescătoare în timpul iernii si
al primăverii.
Începând cu primăvara anului 2010, preturile laptelui sunt în crestere, atingând în august o
medie ponderată pentru UE 27 de aproximativ 31,5 centi/kg.
Anexa 2 prezintă o situatie de ansamblu a variatiilor semnificative ale preturilor în statele membre,
prin compararea preturilor din august 2010 cu cele înregistrate în august 2009 în diferitele state
membre.

Se asteaptă ca livrările de lapte să crească într-un ritm usor mai rapid, diferenta datorându-se scăderii
treptate a consumului din productia proprie în tările UE 12. Se prevede că productia de lapte a UE 27
va reactiona foarte slab din punctul de vedere al livrărilor în UE.
Perspectivele par favorabile pentru produsele lactate de bază cu valoare adăugată mare,
acestea fiind stimulate de cererea tot mai mare de brânză si produse lactate proaspete,. Se
prevede că productia de produse lactate proaspete (inclusiv laptele de consum, smântâna,
iaurtul etc.) va creste cu aproximativ 8% (din 2009 până în 2020), iar productia de brânză cu
aproximativ 10%. Perspectivele pentru exporturile de brânză pot fi considerate favorabile: în
ciuda ipotezei consolidării treptate a monedei euro, UE îsi va mentine o cotă de piată stabilă
de peste 30% din exporturile mondiale de brânză.
În ceea ce priveste laptele praf integral, se prevede că productia va scădea cu putin sub nivelul
din 2009 si că exporturile UE pe termen mediu vor rămâne stabile, stimulate de stabilitatea
cererii mondiale. Totusi, cota de piată din exporturile mondiale a UE va scădea treptat la 21%
până în 2020 (de la 24% în 2009).
Perspectivele arată că se mentine stabilitatea pietei untului, aceasta fiind însă conditionată de
o cerere internă constantă. Cresterea productiei prevăzută pentru 2015 (anul eliminării
cotelor) va duce la o crestere a exporturilor UE.
Perspectivele pentru laptele praf degresat sunt mai putin favorabile, dată fiind ipoteza
consolidării euro si oferta importantă a celorlalti exportatori. În ciuda perspectivelor relativ
favorabile si a aparentei stabilităti a pietei pentru laptele praf degresat, previziunile pe termen
mai scurt rămân sensibile la evolutia mondială a cererii si a ofertei si la capacitatea pietei UE
de a absorbi stocurile de interventie care sunt scoase pe piată.
 Producătorii de lapte de vacă

În România, producătorii de lapte de vacă sunt în cea mai mare parte persoane fizice ce deţin 1-2
bovine matcă (vaci de lapte şi juninci) şi care utilizează aproximativ 41% din laptele produs pentru
consum propriu.
Informaţii privind efectivul de bovine matcă ce se încadrează în fiecare clasă de mărime a
exploataţiilor. Aceste serii de date pot fi considerate a reprezenta mai fidel situaţia acestui sector
întrucât arată ponderea efectivă a fiecărei categorii de ferme, ca număr de animale, nu doar ca număr
de ferme, în totalul naţional.

Tabelul nr. 7. Structura exploataţiilor agricole ce deţin bovine matcă în România

Categorii de Numărul exploataţiilor ce deţin bovine matcă (vaci de lapte şi juninci)

exploataţii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2009/
2007
1-2 capete 1.112.8 1.121.944 1.081.342 1.030.12 969.896 863.830 757.799 - 21.9%
39 9
3-5 capete 66.959 59.951 57.318 63.054 66.653 65.817 73.436 +10,18%
6-10 capete 5.833 6.638 7.265 8.046 9.614 9.852 11.227 +16,8%
11-15 capete 1.542 1.760 1.990 2.280 2.433 2.468 3.105 +27,6%
16-20 capete 824 880 1.067 1.220 1.391 1.586 1.620 +16,5%
21-30 capete 442 579 696 704 942 1.028 1.202 +27,6%
31-50 capete 309 392 429 443 587 634 795 +35,43%
51-100 capete 200 216 214 246 321 409 432 +34,5%
> 100 capete 176 163 163 164 191 236 235 +23,04%
Total 1.189.1 1.192.523 1.150.484 1.106.28 1.052.02 945.860 849.851 - 19,2%
24 6 8
Pondere exploataţii 93,58% 94,08% 93,99% 93,12% 92,19% 91,33% 89,17%
1-2 capete, în total
Pondere exploataţii 0,03% 0,03% 0,03% 0,04% 0,05% 0,07% 0,08%
>50 capete, în total
Sursa: MAPDR 2010.

Observăm că la nivel naţional există un număr foarte mare de exploataţii de bovine matcă, din care
aproape 90% sunt exploataţii familiale (1-2 capete) ce produc în principal lapte pentru autoconsum.
Tabelul nr. 9. Comparaţie între ţările membre UE şi România referitor la structura efectivului şi a
exploataţiilor de vaci de lapte (anul 2007)

Nr Ţara Efective de Modificarea Număr de Modificarea Mărimea Producţia

.crt vaci de lapte în efectivelor exploataţii numărului de medie a medie
. anul 2007 faţă de 2003 în 2007 exploataţii exploataţi (tone/an/cap
(%) faţă de 2003 ei de animal)
(%)
1 Germania 4.076.380 93,01 101.070 83,00 40,33 6,97
2 Franţa 3.814.630 94,2 93.120 81,70 40,96 6,22
3 Polonia 2.767.780 97,1 651.050 74,50 4,25 4,37
4 Marea Britanie 1.953.490 89,1 28.140 99,80 69,42 7,2
5 Italia 1.890.910 101,8 62.790 93,00 30,11 5,84
6 România 1.586.690 97,4 1.012.410 84,00 1,57 3,15
6.1 Reg.Nord-Vest 257.180 88,40 149.820 76,70 1,72
6.2 Reg. Centru 226.600 103,10 97.690 80,20 2,32
6.3 Reg. Nord-Est 377.590 102,70 287.700 94,70 1,31
6.4 Reg. Sud-Est 171.190 102,30 113.710 88,60 1,51
6.5 Reg. Sud 243.860 92,70 174.770 78,10 1,40
6.6. Reg. Bucureşti-Ilfov 11.710 99,20 3.400 51,90 3,44
6.7 Reg. Sud-Vest 172.790 96,10 123.160 86,70 1,40
6.8 Reg. Vest 125.770 97,50 62.160 74,70 2,02
7 Olanda 1.468.300 99,4 24.510 98,00 59,91 7,38
8 Irlanda 1.058.210 91,2 21.320 75,90 49,63 4,65
9 Spania 974.860 88,9 37.920 73,10 25,71 6,54
10 Danemarca 545.420 91,5 5.380 67,70 101,40 8,22
11 Austria 521.680 89,9 49.450 75,90 10,55 6,05
12 Cehia 416.520 89,00 5.620 66,50 74,11 5,93
13 Bulgaria 350.180 93,20 120.820 62,00 2,90 3,49
14 Ungaria 265.430 90,00 12.170 55,30 21,81 6,94
15 Slovacia 177.220 85,10 11.540 81,10 15,35 6,07
16 Total UE 27 24.624.040 93,70 2.500.340 77,70 9,84
D.c. România 40,5%
Total UE (fără 23.037.350 1.487.930 15,48
România)

Din punct de vedere al efectivelor pe care le deţine, România se află pe locul 6 în grupul ţărilor
membre UE-27, situându-se după Germania, Franţa, Polonia, Marea Britanie şi Italia. La nivelul
acestui grup, se observă un proces de reducere a efectivelor, mai accentuat decât în România, şi un
proces de concentrare a exploataţiilor.

La nivel naţional, cota de lapte reprezintă cantitatea totală de lapte de vacă pe care un SM al UE
poate să o producă pe parcursul unui an de cotă, fără a-i fi impusă o taxă.

În cazul în care un SM al UE depăşeşte cota naţională de lapte, acesta este penalizat pentru cantitatea
cu care a depăşit nivelul cotei alocate. Taxa a fost stabilită la nivelul de 278,3 euro/tonă, această taxă
fiind datorată UE (Fondului Agricol European pentru Dezvoltare Rurală).

Cota naţională de referinţă negociată de România şi consemnată de Tratatul de aderare41 este de

3.245.000 tone.
 Tabelul nr. 10

Evoluţia cotei de lapte repartizată României şi a structurii acesteia în primii 3 ani de aplicare a
sistemului în România

Cota de lapte Anul de cotă % Anul de cotă % Anul de cotă %

repartizată României 2007/2008 2008/2009 2009/2010
(kg)
Total 3.057.000.000 100,00 3.118.140.000 100,00 3.159.321.400 100,00
Livrări 1.320.555.428 43,20 1.429.140.086 45,83 1.485.454.378 47,02
Vânzări directe 1.736.444.572 56,80 1.688.999.914 54,17 1.673.867.022 52,98
Cota de lapte utilizată 2007/2008 % 2008/2009 % 2009/2010 %
Total 2.233.824.095 73,07 2.039.604.281 65,41
Livrări 954.275.043 72,26 996.340.379 69,72
Vânzări directe 1.279.549.052 73,69 1.043.262.302 61,77

Comparativ cu celelalte ţări membre UE, România, deşi are efective de vaci de lapte ce o situează pe
locul 6 şi are cel mai mare număr de exploataţii, se situează pe locul 12 în privinţa cantităţii de cotă
de lapte repartizată şi este singura ţară europeană în care cota pentru vânzări directe este mai mare
decât cota pentru livrări
 Tabel A 4.1.

Repartizarea între livrări şi vânzări directe a cotelor naţionale de lapte stabilite pentru 2008/2009
la nivel UE27 (tone)

Vânzări directe Total cotă naţională % din cota EU

Livrări
Germania 28755245,29 92175,102 28847420,39 19,70
Franta 24738890,11 352431,587 25091321,7 17,14
Regatul Unit 14988515,86 136653,081 15125168,94 10,33
Tarile de Jos 11392464 73166,28 11465630,28 7,83
Italia 10474131,88 266529,323 10740661,2 7,34
Polonia 9403080,692 164665,168 9567745,86 6,53
Spania 6173230,927 66058,073 6239289 4,26
Irlanda 5501532,799 2146,481 5503679,28 3,76
Danemarca 4612376,648 242,872 4612619,52 3,15
Belgia 3371559,558 55729,182 3427288,74 2,34
Suedia 3415795,9 3800 3419595,9 2,34
Romania 1429140,086 1688999,914 3118140 2,13
Austria 2755298,641 92179,828 2847478,469 1,94
Republica 2785413,892 7275,728 2792689,62 1,91
Ceha
Finlanda 2486700,282 6015,111 2492715,393 1,70
Ungaria 1921492,48 108368,72 2029861,2 1,39
Portugalia 1979091,285 8429,715 1987521 1,36
Lituania 1674056,192 64879,588 1738935,78 1,19
Slovacia 1049485,43 12118,33 1061603,76 0,73
Bulgaria 912238,158 86341,842 998580 0,68
Grecia 835781,26 1142 836923,26 0,57
Letonia 725538,102 17682,858 743220,96 0,51
Estonia 650386,77 8908,59 659295,36 0,45
Slovenia 567987,116 20183,644 588170,76 0,40
Luxemburg 278070,68 475 278545,68 0,19
Cipru 146970,338 1133,662 148104 0,10
Malta 49671,96 0 49671,96 0,03
Total 146411878 100
Datele din acest tabel se referă la laptele crud de vacă fără a fi suferit vreo procesare sau un tratament
fizic, termic sau de altă natură. Se observă atât din datele din tabel cât şi din graficele 4 şi 5 scăderea
în fiecare an a cantităţilor de lapte de vacă preluat pentru procesare.

Tabel A 4.1.

Repartizarea între livrări şi vânzări directe a cotelor naţionale de lapte stabilite pentru
2008/2009 la nivel UE27 (tone)

Anul 2006 % grăsime Anul 2007 % Anul % Anul %

grăsime 2008 grăsime 2009 grăsime
ianuarie 74.998 3,75 79.645 3,73 81.303 3,82 72.929 3,25
februarie 68.590 3,68 77.721 3,71 81.892 3,76 69.771 3,25
martie 82.538 3,66 91.143 3,68 83.911 3,73 82.308 3,23
aprilie 76.154 3,61 93.423 3,67 86.289 3,7 83.146 3,22
mai 117.130 3,61 111.043 3,66 112.646 3,69 102.895 3,2
iunie 124.332 3,61 111.378 3,61 109.069 3,65 97.543 3,2
iulie 109.962 3,61 111.970 3,6 101.824 3,66 94.660 3,2
august 102.476 3,6 103.055 3,64 94.175 3,66 88.314 3,21
septembrie 98.938 3,68 102.240 3,71 88.030 3,72 79.270 3,23
octombrie 94.144 3,74 98.845 3,76 82.959 3,77 75.430 3,78
noiembrie 80.279 3,78 83.371 3,83 72.211 3,8 68.859 3,84
decembrie 77.480 3,78 80.263 3,83 72.292 3,8 68.251 3,86
1.107.021 1.144.097 1.066.601 983.376
Observăm urmatoarele:
 cantitatea de lapte colectat de la fermele din România şi destinat procesării are un caracter
sezonier, se înregistrează vârfuri de producţie în lunile mai, iunie şi iulie şi producţii mai
scăzute în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie;
 începând cu anul 2007, cantitatea de lapte colectată scade în fiecare din anii următori, atât în
perioadele de vârf cât şi în cele de minim, astfel încât, comparând cantităţile anuale, producţia
colectată în anul 2009 reprezintă numai 92,2% din producţia de lapte colectată în 2008 şi
numai. 85,95% din cea colectată în anul 2007
 producţia de lapte colectată de la ferme în anul 2008 reprezintă numai 93,23% din cea
colectată în anul 2007.

 Piaţa lactatelor prelucrate, estimată în anul 2009 la circa 1,1 miliarde euro, este acoperită de
următoarele companii multinaţionale:
1. Danone-Producţie şi Distribuţie Produse Alimentare;
2. Friesland (subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, în parteneriat cu Napolact);
3. La Dorna (care înclude Dorna SA şi Dorna Lactate şi care în anul 2009 şi-a schimbat proprietarul
intrând in portofoliul Lactalis, cel mai mare producător din Europa pe segmentul lactatelor şi al
doilea la nivel mondial);
4. Hochland România SA;
5. TRD-Tnuva Romania Dairies;
6. SC Covalact SA (care din 2009 a dobândit controlul unic asupra SC Primulact şi prin aceasta
asupra SC Lactate Harghita) şi care are ca acţionar majoritar fondul de investiţii private Sigma
Bleyzer South East Europe Fund IV.

Aceste companii, cu capital integral străin au realizat 52,73% din cifra totală de afaceri din sectorul
de fabricare a produselor lactate şi a brânzeturilor în anul 2009.

 Ordonând după cifra de afaceri realizată în anul 2008, primii 10 agenţi economici din acest
sector au fost:
1.Danone-Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare
2.Friesland Romania SA
3.Napolact SA
4.Hochland Romania SA
5.Albalact SA
6.Industrializarea Laptelui Mureş SA
7.Dorna Lactate SA
8.Dorna SA
9.Trd-Tnuva Romania Dairies srl
10.Covalact SA.
Importuri

Aceste produse sunt achiziţionate din mai multe ţări din spaţiul intracomunitar după cum este
menţionat în tabelul nr.21. Datorită cantităţilor importate în mod frecvent, considerăm că
importurile de lapte sub 3% grăsime şi cele de lapte cu peste 3% grăsime ce provin din Ungaria,
Polonia, Republica Slovacă şi Republica Cehă sunt factori de influenţă asupra preţului laptelui crud
din România.
Analizând datele, observăm că achiziţiile din spaţiul intracomunitar de lapte cu conţinut de grăsime
peste 3% au crescut de 4 ori în anul 2008 faţă de anul 2007 şi de 6,5 ori în anul 2009 faţă de anul
2007.

Subvenţiile pentru ferme au fost decuplate în mare măsură de producţie, fermierii beneficiind de
stimulente pentru a-şi dezvolta modele de piaţă cu un grad mai mare de inovare şi bazate pe
principiile de afaceri.
Pe lângă faptul că sistemul de cote de lapte va înceta să se aplice din 2015, această schimbare de
politică reprezintă o provocare majoră pentru sectorul laptelui.
În comparaţie cu fermierii din alte sectoare de activitate, cei din sectorul lapte au un comportament
mai puţin flexibil în ceea ce priveşte ajustarea producţiei în funcţie de schimbările din piaţă:
producţia rămâne constantă, neputând fi redusă sau reorientată pe termen scurt, în timp ce costurile
ridicate ale investiţiilor în instalaţii şi animale productive fac dificilă schimbarea naturii producţiei.
Concluzii
Sectorul laptelui a străbătut, din 2007 până în 2009, o perioadă caracterizată printr-o mare volatilitate
a preturilor. Ulterior, situatia pietei s-a îmbunătătit, iar perspectivele sunt în mare parte pozitive.

În general, sectorul laptelui se îndreaptă treptat către o orientare mai marcată în functie de piată.
Acest proces a fost afectat în 2008 si 2009 de criza economică.

In Romania producătorii de lapte se găsesc într-o poziţie defavorabilă din punctul de vedere al
puterii de negociere, deoarece încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în
cadrul industriei, adică în cadrul firmelor procesatoare, prevederile legii concurenţei se aplică
integral pe piaţa laptelui în România (nu există excepţii legale pentru sectorul agricol sau agro-
alimentar).
Bibliografie:
 http://www.insse.ro

 http://www.apia.org.ro/

 http://www.madr.ro/

 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/