SITUAŢIA ACTUALĂ A VITICULTURII

Repartizarea pe continente a suprafeţei viticole mondiale

suprafaţa mii ha
Suprafaţa mii/ha
Continentul 1991 1996 2001
1986-
- - - 2006 2007 2008
1990
1995 2000 2005
Total mondial 8251 7616 7270 7406 7389 7350 7408
Europa 5725 4886 4429 4254 4074 4029 4068
UE 4570 4195 3931 3813 3667 3629 3665
Asia 1287 1587 1626 1768 1770 1754 1761
America de sud 464 409 419 475 503 510 511
Africa 343 311 302 324 441 443 455
America de nord 315 314 359 389 390 389 389
Oceania+Australia+ 59 64 92 160 181 194 196
Noua Z
 Principalele ţări cultivatoare de viţă de vie din Europa
suprafaţa cultivată ( mii ha)
Suprafaţa mii/ha

Ţara Media Media Media

1981- 1991- 2001- 2006 2007 2008
1990 2000 2005
Spania 1542 1193 1165 1135 1158 1200
Franţa 1002 886 856 885 829 813
Italia 1116 914 807 749 756 770
Portugalia 263 261 219 223 223 223
România 239 246 215 190 188 194

Moldova 165 144 140 138 136

Bulgaria 147 117 126 129 120 111

Grecia 170 127 131 82 80 80
Ungaria 147 102 87 76 75 75

Ucraina 126 87 76 71 71
Principalele ţări cultivatoare de viţă de vie dinafara Europei
- suprafaţa cultivată ( mii ha)
Suprafaţa mii/ha

Ţara Media Media Media

1981- 1991- 2001- 2006 2007 2008
1990 2000 2005
America de Nord
SUA 305 330 381 379 379 379
America de Sud
Argentina 284 202 206 219 220 220
Chile 117 125 173 180 182 182
Brazilia 58 59 69 75 78 79
Asia
Turcia 632 558 524 514 485 483
China 100 173 397 422 442 438
Iran 205 246 294 315 315 315
Africa
Egipt 37 52 59 147 149 154
Africa de Sud 96 105 113 113 115 130
 Producţia mondială de struguri
(mii tone) şi repartizarea pe continente

Perioada/anul
Continentul 1986 - 1991- 2001-
2006 2007 2008
1990 2000 2005
Mondial 60946 58303 64367 67341 65971 67709
Europa 38485 31152 30087 29386 27443 27714
UE 31252 28148 27666 27303 25096 25279
Asia 8474 12206 16176 18678 18887 19568
America 10610 11051 12660 12944 13868 14200
America de Sud 4895 4883 5946 6842 7041 7052
America de Nord 4241 5681 6313 5843 6456 6826
Africa 2485 2824 3561 4167 4053 4080
Oceania 891 1070 1882 2166 1720 2147
 Producţia de struguri (mii tone) în Europa repartizată pe ţări

Perioada/anul
Ţara 1986 - 1991- 2001-
2006 2007 2008
1990 2000 2005
Italia 10094 9255 8218 8327 7393 7793
Franţa 8351 7191 6948 6777 6019 5664
Spania 5499 5112 6318 6595 4965 6053
România 1136 1134 1913 912 873 1010
Germania
1469 1449 1335 1295 1481 1429

Grecia 1435 1232 1188 958 950 950

Portugalia
1157 989 963 1029 822 763
 Producţia mondială de vin pe continente (mii. tone)

Perioada/anul
Continentu
l 1986 - 1991- 2001-
2006 2007 2008
1990 2000 2005

Mondial 28004 26424 27271

29820 26885 27807
Europa 18498 17177 17561
23092 19708 18794
America 5119 5260 5332
4898 4463 5202
Asia 452 1170 1550 1720 1813 1867

Oceania 472 660 1315 1536 1072 1355

Africa 1131 1102 1156
906 884 947
 Producţia de vin în ţările Europei (mii tone)

Peoducţia de vin (mii. tone)

Ţara 1986 – 1991- 2001-
2006 2007 2008
1990 2000 2005
Franţa 6542 5610 5269 5349 4712 4712
Italia 6583 5853 4894 4963 4251 4610
Spania 3360 3018 3701 3463 3400 3400
Germania 1092 1032 931 892 1026 1026

Portugalia 820 700 719 732 600 600

România 713 582 521 501 529 537
Grecia 432 391 382 398 400 400
Ungaria 431 398 422 314 322 322

Moldova 194 128 139

244 245
Producţia de struguri pentru masă în principalele ţări producătoare (mii t)
Ţara 1896- 1991- 1996- 2001- 2003 2004 2005
1990 1995 2000 2005
Iran 11221 11420 14813 16732 16660 16853 18264

Turcia 13140 13819 13686 14323 15059 14158 15472

India 3094 5699 8627 11570 10350 13047 14024

Italia 11647 10967 12395 13046 14798 11304 12683

SUA 6599 7054 6845 8020 7300 7900 8600

Chile 3620 4586 5885 7166 7463 7450 8135

Ex URSS 28975 9892 8506 7521 7174 8449 7218

Spania 4861 3621 3127 3163 3217 3325 3077

Romania 1437 1154 1251 1293 1737 1612 836

 Producţia de struguri pentru masă pe continente (mii t)

1986- 1991- 1996- 2001-

Continent 1990 1995 2000 2005 2003 2004 2005

Asia 46722 2622 66101 91353 93298 96513 101199

Europa 54204 32754 32996 34156 36600 34110 32928

America 15846 17215 20477 26646 25697 26668 28694

Africa 10693 13664 15333 18446 18823 19460 20047

Australia 438 430 612 753 734 667 850

TOTAL 127903 116685 135519 171354 175152 177418 183718
 Principalele ţări producătoare de stafide (mii t)
Ţara 1986- 1991- 1996- 2001- 2003 2004 2005
1990 1995 2000 2005
Turcia 3034 3245 3393 3328 3384 3290 3619
SUA 3324 3373 3396 3355 3009 3105 3200
Irak 591 1063 1366 2018 2135 2077 2102
Grecia 1279 876 867 753 697 825 767
Chile 144 290 385 583 563 537 640
Africa de 303 367 362 387 367 395 400
Sud
Uzbekistan - 197 186 366 300 375 375
Afganistan 487 281 281 289 338 338 338
Australia 629 550 357 266 205 282 301
Argentina 76 79 93 134 107 143 200
 Producţia de stafide pe continente (mii t)

Continent 1985- 1991- 1996- 2001- 2003 2004 2005

1990 1995 2000 2005
Asia 4336 4835 5387 6007 6234 6062 6413

America 3616 3812 3928 4068 3728 3814 4018

Europa 1305 1159 1144 1189 1054 1257 1201

Africa 353 390 379 398 378 408 409

Australia 629 550 357 266 205 282 301

TOTAL 10239 10746 11195 11928 11599 11823 12342

 Date privind evoluţia producţiei

Specificare um 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Suprafaţa Mii 248,8 251,8 255,0 253,9 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8
pe rod ha

Producţia Kg/h 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529
medie a

Producţia Mii 1313,9 1431,4 1179,0 874,3 1117,2 1295,3 1121,7 1076,7 1102,4 1060,5
de struguri tone
totală
 Situaţia viticulturii în România
• După reforma agrară din 1945, s-au înfiinţat primele unităţi agricole de stat, cu profil
viticol (Valea Călugărească, Odobeşti, Drăgăşani etc.).
• Suprafaţa cultivată cu viţă de vie a crescut, ajungând în 1979 la cca. 318.000 ha.

În perioada 1962-1964, are loc

• îmbogăţirea sortimentului de viţă de vie cu
-soiuri valoroase din sortimentul mondial,
-soiuri şi selecţii clonale create la noi în ţară,
• specializarea cultivării viţei de vie, în funcţie de soi şi condiţiile de mediu
• extinderea mecanizării
• cultivarea de forme semiînalte şi înalte
• irigarea zonelor secetoase
• au apărut lucrări noi de specialitate - pionii principali fiind: Constantinescu, Martin,
Neagu, Teodorescu etc.
• s-au dezvoltat şcolile: Facultăţile de Horticultură de la Bucureşti, Iaşi, Craiova şi
Cluj.
• până în 1989, cea mai mare parte a suprafeţelor a fost organizată în unităţi de stat
şi cooperatiste sau asociaţii viticole, 98% din plantaţii erau cu viţe altoite.
• majoritatea suprafeţelor erau cu soiuri pentru vin (albe de patru ori mai mult ca
roşii);
• plantaţiile sunt neprotejate sau semiprotejate, doar 7-8% sunt vii protejate (spre
limita nordică de cultură),
• mijlocul de susţinere este aproape în totalitate spalierul
 2.3. PATRIMONIUL VITICOL ÎN ROMÂNIA
Patrimoniul viticol
-cuprinde totalitatea suprafeţelor cultivate
cu viţă de vie în ţara noastră (vii roditoare altoite,
pe rădăcini proprii, hibrizi producători direct), a
pepinierelor, a instalaţiilor, utilajelor şi construcţiilor
aferente care deservesc direct viţa de vie.
Suprafaţa maximă a patrimoniului a fost 325.000 ha
în anul 1968, la sfârşitul anului 1998 patrimoniul
viticol reprezenta 255.000 ha.
În 1997 s-a dat legea nr. 67 a Viei şi Vinului ,
aprobată de Parlament şi completată în 1999.
 Viile sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a ţării şi sunt
organizate în:

• Zone - întinderile cele mai mari cu un areal geografic cu condiţii

climatice relativ uniforme (asemănătoare) şi o diversitate a unor
elemente:

• Podgoriile sunt subunităţi ale zonelor, cu un areal mai restrâns, cu

trecut istoric, cu uniformitate în ceea ce privesc condiţiile climatice,
produsele având o specializare bine definită şi calitate
asemănătoare.

• Centrele sunt subunităţi ale podgoriilor cu un areal mai restrâns, cu

o amplasare legată de o localitate, de unde îşi iau şi numele: ex.
Oradea, Diosig, Dumitra, Teaca, Bistriţa etc., recunoscute prin
uniformitatea calităţii vinurilor.

• Plaiurile sunt cele mai mici suprafeţe, reprezentate printr-un

versant, o pantă, cu condiţii foarte asemănătoare şi produse la fel de
asemănătoare.
 I. Zona Nord-carpatică - cu podgoriile:

1. Târnavelor (Târnăveni, Blaj, Mediaş, Jidvei, Valea

Nirajului, Zagăr - ca centre).
2. Alba Iulia (“Ţara vinului”) - cu centrele Alba Iulia şi Ighiu
3. Aiud (Aiud, Turda, Triteni)
4. Sebeş-Apold cu centrele - Alba, Sibiu
5. Bistriţa cu centrele - Bistriţa, Lechinţa, Teaca şi Batoş
6. Silvaniei cu centrele - Zalău, Şamsud, Şimleul Silvaniei
şi Răteşti (Satu Mare)
7. Diosig cu centrele - Diosig, Oradea, Sâniob-Marghita
8. Valea lui Mihai (Valea lui Mihai şi Sanislău ca centre)
9. Miniş cu centrele - Miniş, Măderat, Sag
 II. Zona Sud-carpatică - cu podgoriile
1. Dealurile Buzăului cu centrele - Cernăteşti, Zărneşti,
Râmnicu Sărat, Ruşeţu
2. Dealul Mare cu centrele - Boldeşti, Valea Călugărească,
Urlaţi-Ceptura, Tohani, Cricov, Breaza, Pietroasele,
Merei, Zărneşti (de la Ploieşti - Prahova la Buzău)
3. Ştefăneşti-Argeş cu centrele - Ştefăneşti, Costeşti
(Argeş), Valea Mare şi Bucşani (Dâmboviţa).
4. Drăgăşani (podgorie dacică la fel cu Târnave şi
Odobeşti), cu centrele: Drăgăşani, Amărăşti, Cerna, Iancu
Jianu (Olt).
5. Sâmbureşti cu centrele - Sâmbureşti, Dobroteasa,
Drăgăneşti
6. Dealurile Craiovei cu centrele - Segarcea, Banu
Mărăcine, Băileşti, Brabova (Dolj), Poiana Cruşeţu (Gorj)
7. Târgu Jiu - plaiurile din Dealul Târgului
8. Severinului - Negru vârtos şi Negru moale
 III. Zona est-carpatică, cu podgoriile:
1. Cotnari centrele sunt: Cotnari, Hîrlău, Cucuteni, Frumuşica, Hipiceni
(Botoşani).
2. Iaşi - colinele din jurul Iaşiului - cu centrele: Uricani, Copou, Bucium,
Comarna, Probota, Plugari.
3. Huşi - cu Huşi, Avereşti, Vutcani, Murgeni (Vaslui), Bohotin (Iaşi)
4. Zeletin - podgorie nouă cu: Zeletin, Dealul Morii, Parincea, Rădăcini
(jud. Bacău).
5. Colinele Tutovei - podgorie nouă. Centrele: Tutova, Iana (Vaslui),
Bălăbăneşti, Griviţa, Nămoloasa (Galaţi).
6. Nicoreşti cu centrele: Nicoreşti, Buciumeni (Galaţi).
7. Iveşti - Iveşti, Tecuci, Corod,
8. Dealul Bujorului - podgorie nouă - terenurile colinare din N-E jud.
Galaţi: Târgu Bujor, Oancea, Bereşti, Smulţi, ca centre.
9. Covurlui – podgorie nouă, cu centrele: Smârdan, Pechea, Scânte-
ieşti, Băleni (Galaţi)
10. Odobeşti: - centrul judeţului Vrancea, cu centrele: Odobeşti, Jariştea,
Baloteşti
11. Panciu: Panciu, Tifeşti, Păuneşti, ca centre şi soiurile: Galbenă,
Plăvaie, Băbească neagră (Crăcană)
12. Coteşti: Tâmboieşti, Coteşti, Vârteşcoi, Cârligele (Vrancea)
 IV. Regiunea Banatului cu podgoriile:

1. Timişului cu centrele: Teremia, Recaş,

Silagiu, Tirol;
2. Moldova Nouă - Caraş Severin, în jurul
localităţilor: Moldova Nouă, Moldova
Veche, Sicheviţa.
 V. Regiunea Dobrogei - cu podgoriile:
1. Murfatlar: pe valea Cara-In: Murfatlar, Medgidia,
Cernavodă ca centre.
2. Istria - Babadag – podgorie nouă cu centrele: Istria
(Constanţa) şi Babadag şi Valea Nucarilor (Tulcea).
3. Sarica Niculiţel – podgorie veche: Niculiţel, Tulcea,
Măcin, Dăieni (Tulcea) – centre.
4. Ostrov – a apărut cu 1-2 secole în urmă: Ostrov,
Băneasa, Oltina, Aliman – centre.
5. Ovidiu - Mangalia – podgorie din zona litoralului, iar
sortimentul este format din soiuri de masă.
6. Chirnogeni – în sud, judeţul Constanţa
7. Hârşova - în apropierea Dunării, de la Topalu până la
Hârşova şi apoi până la Ciobanu şi Gârliciu
 VI. Terasele Dunării, cu podgoriile:

1. Podgoria Dacilor - nisipurile din jud. Mehedinţi, de-a

lungul Dunării: Vrata, Izvoare, Jiana, ca centre.
2. Calafat: Poiana Mare, Cetate, Pleniţa (Dolj), ca centre
3. Sadova-Corabia - viile de pe nisipurile din stânga
Jiului (Dolj şi Olt), cu centrele: Dăbuleni şi Tâmbureşti;
4. Zimnicea - Furculeşti – Mavrodin – soiuri de masă,
90%
5. Greaca: Greaca şi Giurgiu – soiuri de masă (Ilfov).
6. Urziceni - Valea Mostiştei - jud. Ilfov
7. Feteşti - Ulmu - Sudiţi (Ialomiţa) - soiuri pentru masă
8. Însurăţei, Jirlău, Cireşul, Râmnicelu (nisipuri)
(Brăila).