TABLOUL FLUXURILOR

DE NUMERAR
 DEFINIŢIA TREZORERIEI

 Trezoreria reală - definită pornind de

la fondul de rulment net (FRN) şi
nevoia de fond de rulment (NFR)

 Trezoreria netă - diferenţa dintre

activele de trezorerie şi creditele de
trezorerie
 DEFINIŢIA TREZORERIEI
 Definiţie a trezoreriei de S. Popescu trezoreria
este “imaginea disponibilităţilor monetare apărute în
evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, disponibilităţi
care trebuie să facă faţă scadenţelor, în mod
continuu”.
 Trezoreria desemnează totalul valorilor din casă,
adică lichidităţile sau disponibilităţile întreprinderii;
 În anii 1970 trezoreria netă a fost definită ca diferenţă
între fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment şi masurată ca diferenţă între disponibilităţi şi
creditele de trezorerie. Reţinută de PCG francez
1982, această definiţie se utilizează, pentru
desemnarea diferenţei dintre activele cu lichiditate
imediată şi datoriile cu exigibilitate imediată.
 DEFINIŢIA TREZORERIEI
 Recomandarea Ordinului experţilor contabili include în
conţinutul trezoreriei activele şi datoriile a căror
lichiditate, respectiv exigibilitate, sunt imediate :
 activele a căror transformare în bani poate să intervină
imediat, fără pierdere de valoare ;
 de pasivele externe a căror plată poate fi pretinsă în orice
moment.
 Trezoreria asimilează disponibilităţilor
următoarele elemente: titluri de plasament şi
conturi curente debitoare.
 Noţiunea de lichiditate imediată exclude
disponibilităţile, titlurile de plasament şi conturile
curente supuse unor restricţii. Recomandarea
asimilează creditelor de trezorerie: obligaţiile
garantate, efectele scontate dar neajunse la scadenţă,
creanţele cedate şi conturile curente creditoare, a
căror exigibilitate este imediată.
 DEFINIŢIA TREZORERIEI
 standardului american FAS 95, tabloul
fluxurilor de lichidităţi trebuie să explice
variaţiile, în cursul exerciţiului, a lichidităţilor
sau a echivalentelor lor (cvasilichidităţi).
 Cvasilichidităţile reprezintă investiţii pe termen
scurt, foarte lichide, care îndeplinesc
următoarele condiţii:
 sunt imediat convertibile în sume de bani
perfect determinate;
 sunt atât de aproape de data lor de
exigibilitate încat un risc de schimbare a
valorii datorată unei schimbări a ratelor
dobânzii este nesemnificativă.
 DEFINIŢIA TREZORERIEI
 definite trei condiţii :
1. Existenţa unei pieţe care să asigure
lichiditatea imediată a activelor;
2. Absenţa convenţiei de blocaj;
3. Absenţa riscului de pierdere de capital, legată
de variaţia ratelor dobânzii.
IASC nu defineşte conceptul de trezorerie , se
consideră că este vorba de ansamblul
lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi.
IAS 7, expresia fluxurilor de trezorerie
desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de
lichidităţi sau de echivalente de lichidităţi
 CONCEPTUL DE FLUX
 Concepul de flux “Comitetul de studii şi de
cercetare asupra economiei de intreprindere”
din Franta, fluxurile corespund “ansamblului
mişcărilor care au un impact fie imediat, fie
ulterior, asupra lichidităţilor”.
 Bernard Esnault şi Christian Hoarau este mai
complexă: “concept de natură economică,
noţiunea de flux corespunde unei mişcări
sau unui transfer al unei cantităţi de bunuri,
de servicii sau de monedă, în timpul unei
perioade anumite”
 CONCEPTUL DE FLUX
 Noţiunea de flux: 
 corespunde unei mişcări sau transferului unei
cantităţi de bunuri sau monedă în timpul unei
perioade de timp.
 dintre fluxurile economice ale unui agent
economic, doar fluxurile financiare, exprimate
în unităţi monetare sunt luate în considerare.
 fluxurile de bunuri nu vor fi analizate decât
dacă au o implicare monetară directă sau
indirectă.
 CONCEPTUL DE FLUX
Clasificare fluxurilor financiare :
1. După conţinutul lor :
 Fluxuri de finanţare - operaţiile dintre firmă şi
proprietarii de capitaluri.
-antrenează modificări în volumul şi structura
capitalurilor proprii şi a capitalurilor împrumutate.
-asigura resursele financiare necesare
desfăşurării activităţii.
 Fluxurile de investiţii- generate de achiziţionarea
sau vânzarea unor active imobilizate.
 Fluxurile de exploatare- ocazionate de
desfăşurarea activităţii curente ; exprimă sub
aspect monetar, efectul tranzacţiilor legate de
activitatea de exploatare a firmei.
 CONCEPTUL DE FLUX
Clasificare fluxurilor financiare :
2. După destinaţia lor:
 Fluxuri financiare de utilizări - care se
identifică cu lichidităţile imobilizate în achiziţii
de imobilizări, de stocuri sau creşterea
creanţelor faţă de clienţi;
 Fluxuri financiare de resurse- care se
concretizează în creşterea lichidităţilor pe
diverse căi, cum ar fi: scăderea creanţelor faţă
de clienţi, contractarea creditelor, etc.
 CONCEPTUL DE FLUX
Clasificare fluxurilor financiare :
3. După modul de urmărire pe parcursul unui
exerciţiu financiar:
 Fluxuri de trezorerie- suma fluxurilor de
lichidităţi degajate într-o anumită perioadă,
calculându-se ca diferenţă între încasările şi
plăţile perioadei;
 Fluxuri de fonduri- cuprind ansamblul
fluxurilor reale legate de activităţile agentului
economic, indiferent de momentul încasării
sau plăţii (caracter potenţial).
- se materializează în creşterea sau
diminuarea unui element de activ sau pasiv.
 CONCEPTUL DE FLUX
 Fluxurile patrimoniale sunt fluxuri de drepturi şi obligaţii
care nu au un impact obligatoriu asupra disponibilităţilor
 trei categorii :
1. care au un impact imediat asupra disponibilităţilor (cumpărări
plătite imediat şi vânzări încasate imediat);
2. care nu au un impact imediat asupra disponibilităţilor
(vânzările şi cumpărările pe credit);
3. fără impact asupra disponibilităţilor (exemplu: cheltuielile
privind amortizările generează un flux de diminuare, dar nu
conduc, la un flux de lichidităţi).
 Bernard Colasse face distincţie între fluxurile patrimoniale,
financiare şi cele monetare ;
 acodra calificativul de “monetare”, fluxurilor patrimoniale din
prima categorie,
 de “financiare”, fluxurilor din prima şi a doua categorie,
 ansamblul fluxurilor financiare îl include pe cel al fluxurilor
monetare. Tabloul de finanţare are ca obiectiv reliefarea
fluxurilor financiare, în timp ce fluxurile monetare, luate în
mod singular, fac obiectul tabloului de flux.
NECESITATEA TABLOULUI DE FLUX DE NUMERAR

 Evidenţieza mutaţiile trezoreriei în analiza şi

previziunea financiară determinate de mai
mulţi factori :
1. criza economică;

2. creşterea numărului de intreprinderi în

dificultate;
3. creşterea grupurilor multinaţionale şi
recomandările organismelor internaţionale
vizând armonizarea prezentării conturilor;
4. evoluţia mijloacelor de prezentare a
informaţiilor.
NECESITATEA TABLOULUI DE FLUX DE NUMERAR

 Tabloul fluxului de numerar este documentul

contabil de sinteză care are menirea să ofere
explicaţii sub formă de fluxuri monetare (sub formă
de încasări şi plăţi), arată de unde au provenit
lichidităţile şi cum au fost cheltuite în timpul
exerciţiului financiar.
 Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă fluxuri,
cunoscute sub numele de încasări (cash receipts) şi
plăţi (cash payments), în cursul perioadei.
 Arată de unde au venit lichidităţile şi cum au fost ele
cheltuite, explicând cauzele variaţiei lor.
NECESITATEA TABLOULUI DE FLUX DE NUMERAR
 Comparativ cu bilanţul, tabloul fluxurilor de
trezorerie :
 Pune în evidenţă mecanismul inflaţiei;

 Asigura menţinerea în termeni reali a capitalului

fix;
 Permite neutralizarea dublei influenţe asupra

îndatorării.
 Tabloului de flux i se conferă următoarele:
 orientat spre descrierea fluxurilor generate de

operaţiunile intreprinderii;
 legătura dintre operaţiunile intreprinderii şi

echilibrul financiar;
 orientat pentru explicarea evoluţiei trezorerei .
NECESITATEA TABLOULUI DE FLUX DE NUMERAR
 Necesitatea tabloului fluxurilor de numerar
argumentată de Herve Stolowy:
 constituie un document de sinteză, a cărui vocaţie
este să explice variaţia de trezorerie.
 trezoreria este considerată o informaţie cheie,
intreprinderea îşi finalizează activitatea şi îşi asigură
perenitatea.
 informaţie cât mai obiectivă; fondul de rulment este
un concept dominat de incidenţa convenţiilor
contabile, trezoreria are un caracter relativ obiectiv.
 adaptarea la previziune permite prezentarea de date
previzionale pe linia unei abordări de tip bugetar.
 menirea de a furniza informaţii relevante privind
încasările şi plăţile, în cursul unui exerciţiu, pentru a
ajuta utilizatorii de situaţii financiare, în special
investitorii, în evaluarea solvabilităţii .
 TREZORERIA
ÎNTREPRINDERII
CLASIFICARE ŞI MOD DE DETERMINARE A TREZORERIEI
 etimologic expresia „trezorerie”, acceptă trei
nivele de abordare:
Trezoreria publică, adică, ansamblul operaţiunilor
de casă privind execuţia bugetului de stat;
Trezoreria Băncii Naţionale, care se referă la
ansamblul operaţiunilor de păstrare şi
administrare a tezaurului public;
Trezoreria firmei, unde se regăsesc toate încasările
şi plăţile unei anumite perioade de gestiune,
indiferent că acestea se referă la investiţiile pe
termen lung sau la activitatea curentă a unei
intreprinderi.
CLASIFICARE ŞI MOD DE DETERMINARE A TREZORERIEI
 Metodologic putem distinge două tipuri de trezorerii:
Trezorerie reală definită plecând de la conceptele de
fond de rulment net (FRN) şi nevoie de fond de rulment
(NFR), puse în evidenţă cu ajutorul bilanţului contabil,
dar tinând cont de ajustarea financiară fundamentală
„lichiditate-exigibilitate”.

Imobilizări Capitaluri>1an
Finanţare
Active circulante Capitaluri<1an

Trezoreria potentială poate fi obtinută pornind de la diferite

tipuri de credite: pe termen lung şi pe termen scurt.
CLASIFICARE ŞI MOD DE DETERMINARE A TREZORERIEI
 medotă de determinare a trezorerie nete
Trezoreria netă =Titluri de plasament pe termen scurt+
+ Disponibilităţi - Credite de trezorerie
Elementele constitutive ale trezoreriei nete au următoarele
caracteristici:
o Activele de trezorerie (titluri de plasament pe termen scurt)
sunt foarte lichide şi independente de ciclul de exploatare;
o Creditele de trezorerie sunt de durată scurtă şi
nepermanante-ele putând fi suprimate în orice moment.
O altă formulă de determinare a trezorerie nete :

Trezoreria netă = Disponibilităţi + Valori mobiliare de

plasament - Credite la bănci pe termen scurt - Solduri
creditoare la bănci - Datorii financiare pe termen mediu
şi lung dar cu scadenţă imediată
CLASIFICARE ŞI MOD DE DETERMINARE A TREZORERIEI
 Trezoreria netă este egală şi cu diferenţa dintre fondul de
rulment net şi nevoia de fond de rulment.

 Trezoreria globală :

Trezoreria globală = Active de trezorerie+

Credite pe termen scurt permanente+
Credite pe termen mediu şi lung mobilizate şi neutilizate+
Capacitate de îndatorare lungă neutilizată -
Credite de trezorerie
 GESTIONAREA TREZORERIEI
 Gestiunea trezoreriei intreprinderii este condiţionată de
existenţa unor condiţii favorizante minime, printre care
cele mai importante sunt :
 Accesul larg la credit în volumul şi structura cât
mai adecvată necesităţilor şi caracteristicelor
intreprinderii ;
 Posibilităţi diverse de plasament a excedentelor
de trezorerie pe intervale de timp scurt şi foarte
scurt în produse sigure, cu lichiditate mare şi
randament corect ;
 Utilizarea unor soluţii informatice integrate
privind previziunea, urmărirea şi gestionarea în
timp real a situaţiei de trezorerie.
 GESTIONAREA TREZORERIEI
 Gestiunea şi dimensionarea trezoreriei sunt abordate în
cadrul analizei diagnostic în domeniul financiar tinându-
se seama de o serie de indicatori:
1. Evoluţia fondului de rulment net - exprimă numărul de zile
acoperite cu fondul de rulment avându-se în vedere cifra de
afaceri.
Evoluţia fondului = Fond de rulment net (global)*360
de rulment Cifra de afaceri

2. Îndatorarea netă - exprimă echilibrul dintre exigibilitatile şi

lichidităţile tuturor capitalurilor şi asigură informaţii despre
capacitatea de plată pe termen scurt şi despre riscul falimentului.
Total datorii ale societăţii pe termen
Îndatorarea netă = scurt
Valori realizabile pe termen scurt
 GESTIONAREA TREZORERIEI

3. Rata autonomiei financiare- se măsoară ndependenţa sau

dependenţa intreprinderii faţă de bănci,iar din punct de vedere al
băncilor se apreciază oportunitatea acordării de credite;o
apreciere favorabilă, nivelul acestei rate trebuie să fie în jur de 0,8

Capitaluri proprii .
Rata autonomiei =
financiare
Capitaluri proprii+ credite bancare totale

4. Lichiditatea patrimonială- exprimă nivelul de acoperire a

datoriilor pe termen scurt cu active ce prezinta lichiditate mare.
Nivelul minim acceptat este de 1,3 pâna la 1,2..
Lichiditatea Active circulante nete
=
patrimonială Obligaţii curente
 GESTIONAREA TREZORERIEI

5. Viteza de rotaţie - ratele vitezei de rotaţie arată numărul de zile în care

se încasează contravaloarea produselor finite pentru reluarea ciclului
de schimb. Sensul favorabil de evoluţie este descrescător iar viteza în
zile să nu fie mai mare decât evoluţia fondului de rulment net.

Viteza de rotaţie Stocuri de produse finite x 360

=
a stocurilor de Cifra de afaceri
produse

Viteza de rotaţie a
Stocuri de facturi neîncasate x 360
stocurilor de facturi =
Cifra de afaceri
neîncasate
 CONCEPTUL DE FLUX DE TREZORERIE
(CASH-FLOW)
Fluxul de trezorerie (fluxul de numerar, cash-flow-ul)
definiţii în literatura economică :
 Aurel Giurgiu este de părere că între fluxul de încasări şi cash-
flow a unei investiţii exista o egalitate.
 Nicolae Antoniu şi colaboratorii sunt de părere că fluxurile

monetare dintr-o intreprindere sunt alcătuite din două tipuri de

fluxuri, şi anume: fluxuri de intrare (de exploatare, împrumuturi,
creştere de capital) şi fluxuri de ieşire (cheltuieli de exploatare, de
investiţii, dividende plătite, impozitul pe profit .
 Toma Mihai consideră cash-flow-ul ca fiind un excedent de

trezorerie ce poate îmbrăca două forme: forma brută şi forma

efectivă.
 Ion Stancu “creşterea trezoreriei nete pe perioada exerciţiului

financiar reprezintă cash-flow-ul perioadei (CF) respectiv fluxul

monetar net al exerciţiului “
 CONCEPTUL DE FLUX DE TREZORERIE
(CASH-FLOW)

 Sorin V. Stan întelege prin cash-flow o metodă de actualizare a

veniturilor viitoare, prin acestea înţelegând veniturile care
remunerează factorul capital, respectiv profitul net şi amortizarea
imobilizărilor corporale şi necorporale.
 Gheorghe Stăneanu consideră că "intreprinderea degajă

progresiv, datorită activităţii sale, un surplus monetar numit cash-

flow brut reprezentat de beneficiul înainte de amortizări, impozite,
distribuiri acţionarilor şi salariaţilor« 
 Profesorii Belverd E. Needls Jr., Henry R. Anderson şi James C.

Caldwell susţin că "starea de cash-flow este o stare financiară

care arată sursele şi utilizările banilor într-un exerciţiu financiar "
 În vocabularul economic şi financiar, Yves Bernard şi Jean-

Claude Colli, starea de cash-flow reprezintă "diferenţa între

încasările şi plăţile curente ale unei intreprinderi.
 CONCEPTUL DE FLUX DE TREZORERIE
(CASH-FLOW)
 După părerea prof. Ioan Bătrâncea, aceste opinii
prezentate mai sus pot fi grupate după cum
urmează:
1. Cash-flow-ul este un proces investiţional permanent
de bani într-o afacere, care are ca obiectiv obţinerea
unui surplus monetar.
2. Cash-flow-ul este o stare financiară a firmei care
reflectă pe de o parte formarea fondurilor băneşti, iar
pe de alta parte utilizarea lor.
3. Prin cash-flow se evaluează câştigurile monetare pe
care le poate obţine un antreprenor dintr-o afacere.
 OBIECTIVUL, ARIA DE APLICARE ŞI IMPORTANŢA
FLUXURILOR DE NUMERAR

 Obiectivul esenţial al Standardului Internaţional de

Contabilitate I.A.S-7 privind situaţiile fluxurilor de
numerar este de a pune în evidenţă istoricul
mijloacelor de numerar şi a echivalentelor de
numerar al unei intreprinderi cu ajutorul fluxului de
numerar.
 Astfel se evaluează capacitatea unei firme de a
genera flux de numerar, dar şi momentul şi siguranţa
generării acestor fluxuri de numerar.
 OBIECTIVUL, ARIA DE APLICARE ŞI IMPORTANŢA
FLUXURILOR DE NUMERAR
Importanţa cash-flow-ului (Ioan Bătrâncea)
1) permite utilizatorilor să evalueze modificarea activului net al
firmei;
2) permite utilizatorilor să evalueze structura financiară,
lichiditatea şi solvabilitatea firmei;
3) permite evaluarea capacităţii unei firme de a influenţa
valoarea unei firme şi a momentului de apariţie a acestuia în
vederea adptării firmei la noile oportunităţi;
4) permite firmei să evidenţieze capacitatea acesteia de a genera
numerar sau echivalent de numerar;
5) permite unei firme să construiasc modele performante de
analiză a valorii prezente pentru stimularea cash-flow-ului
viitor;
 OBIECTIVUL, ARIA DE APLICARE ŞI IMPORTANŢA
FLUXURILOR DE NUMERAR
Importanţa cash-flow-ului (Ioan Bătrâncea)
6) permite comparabilitatea între firme a rezultatelor din
exploatare întrucât elimină efectele utilizării unor tratamente
contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente;
7) este un indicator al valorii, momentului apariţiei şi siguranţei
viitoarelor cash-flow-uri;
8) este folositor în verificarea exactităţii evaluărilor trecute, în
vederea evidenţierii, cu ajutorul aceloraşi modele, a cash-
flow-ului viitor;
9) istoric este utilizat în analiza corelaţiilor dintre profitabilitate,
cash-flow-ul actual şi variaţia curentă a preţurilor.
CIRCUITUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
Fluxul de lichidităţi (fluxul de trezorerie) dintr-o
afacere se regaseşte sub forma unui circuit
permanent de transformare a bunurilor.

Disponibilităţi baneşti

Încasări Achiziţii de bunuri

şi servicii

Creanţe Stocarea/Prelucrarea

Vânzări
 ELEMENTELE TABLOULUI FLUXURILOR DE
NUMERAR
 Tabloul bazat pe fluxurile de trezorerie este un
document de sinteză contabila:
 care explică variaţia trezoreriei.
 indică solvabilitatea
 capacitatea de a genera fluxuri pozitive de
trezorerie pornind de la activităţile sale curente.
 Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie :
 Indică legatura dintre fiecare operaţie efectuată
şi echilibrul său financiar ;
 Reflectă efectele pe termen scurt sau mediu ale
realizării echilibrului financiar.
 ELEMENTELE TABLOULUI FLUXURILOR DE
NUMERAR

 Existenţa, mişcarea şi transformarea

numerarului este pusă în evidenţă pe trei
tipuri de activităţi:

 activităţi de exploatare;

 activităţi de investiţii;

 activităţi de finanţare.
 ELEMENTELE TABLOULUI FLUXURILOR DE
NUMERAR
a) Fluxurile generate de activităţile de exploatare are un
rol esenţial pentru evoluţia în viitor a intreprinderii
deoarece activităţile din exploatare sunt elemente
importante ale veniturilor, iar acest flux reprezintă
principala sursă de finanţare a producţiei, a
investiţiilor şi de achitare a dividendelor.
b) Fluxurile generate de activităţile de investiţii
evidenţiază măsura în care activităţile de investiţii s-
au autofinanţat şi sumele cheltuite pentru investiţii
pot genera fluxuri pozitive de numerar în viitor.
c) Fluxurile generate de activităţile de finanţare
evidenţiază evoluţia în viitor a numerarului provenit
de la învestitori externi.
 ELEMENTELE TABLOULUI FLUXURILOR DE
NUMERAR
Întocmirea situaţiei fluxurilor de numerar - utilizarea
a două metode  :

 Metoda directă prin care sunt prezentate clasele

majore de plăţi şi de încasări brute în numerar.

 Metoda indirectă prin care pierderea netă sau

profitul este ajustat cu efectele tranzacţiilor ce nu au
natură de numerar
 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
ÎN ANGLIA
În Anglia tabloul fluxurilor de trezorerie este
reglementat de norma FRS 1 " Cash-flow
Statements" , normă devenită operaţională din 1992,
fiind elaborată de ASB. Tabloul clasifică fluxurile de
trezorerie aferente perioadei astfel:
 fluxuri ale activităţii de exploatare,
 fluxuri privind rezultatele investiţiilor de natura
financiară şi costurile finanţării,
 fluxuri privind impozitele şi taxele,
 fluxuri ale activităţii de investiţii şi
 fluxuri ale activităţii de finanţare.
 Schema tabloului de flux anglo-saxon
A = Fluxuri nete de trezorerie provenite din activitatea de exploatare

B = Fluxuri nete de trezorerie provenite din rezultatele de natură financiară şi costuri ale
finanţării (1+2-3-4)
1 + Dobânzi încasate
2 + Dividende încasate
3 - Dobânzi plătite
4 - Dividende plătite
C = Impozite plătite (5)
5 Impozit pe profit (inclusiv avansuri plătite)
D = Fluxuri nete de trezorerie provenite din activităţile de investiţii (6-7-8)

6 + Încasări din vânzarea de imobile corporale

7 - Plăţi pentru achiziţii de imobilizări necorporale
8 - Plăţi pentru achiziţii de imobilizări corporale
E = Fluxuri nete de trezorerie înainte de finanţare (A+B-C+D)
F = Fluxuri nete de trezorerie provenite din finanţare (9-10-11)
9 + Creşteri ale capitalului social
10 - Rambursări de împrumuturi
- Plăţi generate de majorarea capitalului social
G = Flux net de trezorerie (E+F)
 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
ÎN ROMÂNIA
Conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.
94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii
Economice şi cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate, Situaţia fluxurilor de trezorerie,
denumită în traducerea oficială a Standardelor
Internaţionale de Contabilitate ca şi “Situaţia
fluxurilor de numerar”, este una dintre situaţiile
financiare obligatorii pentru intreprinderile care aplică
aceste standarde.
 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE ÎN ROMÂNIA
a) Metoda directă

Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:

(+) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
(+) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
(-) plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
(-) plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
(-) plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod
specific cu activităţile de investiţii şi finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
(-) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte
active pe termen lung;
(+) încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active
necorporale şi alte active pe termen lung;
(-) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de instumente de capital propriu şi de creanţă ale altor
intreprinderi;
(+) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor
intreprinderi;
(-) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
(+) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte
părţi.
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE ÎN ROMÂNIA

a) Metoda directă

Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:

Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
(+) veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
(-) plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra
acţiunile intreprinderii;
(+) veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
(-) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
(-) plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o
operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE ÎN ROMÂNIA
b) Metoda indirectă
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
rezultatul net;
(-) modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
(+/-) ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de
investiţii sau de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
(-) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active
necorporale şi alte active pe termen lung;
(+) încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente,
active necorporale şi alte active pe termen lung;
(-) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de instumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor intreprinderi;
(+) încasările în numerar din vânzarea de instumente de capital propriu şi de creanţă
ale altor intreprinderi;
(-) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
(+) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate
către alte părţi.
 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE ÎN ROMÂNIA
b) Metoda indirectă

Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:

(+) veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de
capital propriu;
(-) plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra
acţiunile intreprinderii;
(+) veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
(-) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
(-) plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o
operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finelel perioadei