Sari la conținut

Diedru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Diedru hexagonal)
Acest articol se referă la un poliedru. Pentru alte sensuri, vedeți diedru (dezambiguizare).
Diedre n-gonale regulate
Exemplu de diedru hexagonal pe o sferă
Descriere
Tippoliedru regulat sau pavare sferică
Fețe2 n-goane
Laturi (muchii)n
Vârfurin
Configurația vârfuluin.n
Simbol Wythoff2 | n 2
Simbol Schläfli{n,2}
Diagramă Coxeter
Grup de simetrieDnh, [2,n], (*22n), ordin 4n
Grup de rotațieDn, [2,n]+, (22n), ordin 2n
Poliedru dualhosoedru n-gonal regulat

Un diedru este un tip de poliedru, format din două fețe poligonale care au în comun aceeași mulțime de laturi. În spațiul euclidian tridimensional este degenerat dacă fețele sale sunt plane, în timp ce în spațiul sferic un diedru cu fețe plane poate fi reprezentat ca o lentilă, un exemplu fiind domeniul fundamental al unui spațiu lentilă L(p,q).[1]

Ca pavare sferică, un diedru poate exista în formă nedegenerată, cu două fețe cu n laturi care acoperă sfera, fiecare față fiind o emisferă și având vârfurile pe un cerc mare. Este regulat dacă vârfurile sunt egal distanțate.

Poliedrul dual al unui diedru n-gonal este un hosoedru n-gonal, unde cele n fețe digonale au două vârfuri.

Notă: În terminologia matematică din Europa continentală termenul de diedru este folosit pentru figura geometrică formată din două plane care se interesectează.[2] În articolul de față termenul este folosit în sensul de poliedru.

Ca poliedru cu fețe plane

[modificare | modificare sursă]

Un diedru poate fi considerat o prismă degenerată ale cărei două baze (plane) poligonale cu n laturi sunt conectate „spate în spate” , astfel încât obiectul rezultat să nu aibă grosime. Poligoanele trebuie să fie congruente, dar lipite în așa fel încât unul să fie imaginea în oglindă a celuilalt. Acest lucru rezultă din teorema unicității a lui Alexandrov, care caracterizează distanțele de pe suprafața oricărui poliedru convex ca fiind local euclidiene, cu excepția unui număr finit de puncte cu deficit unghiular pozitiv însumând 4π. Această caracterizare este valabilă și pentru distanțele de pe suprafață a unui diedru, deci teorema lui Alexandrov impune ca diedrele să fie considerate poliedre convexe.[3]

Unele diedre pot apărea ca membri la limita inferioară a altor familii de poliedre: o prismă cu baze digonale ar fi un diedru pătrat, iar o piramidă cu o bază digonală ar fi un diedru triunghiular.

Un diedru regulat, cu simbolul Schläfli {n,2}, este format din două poligoane regulate, fiecare cu simbolul Schläfli {n}.[4]

Ca pavare pe o sferă

[modificare | modificare sursă]

Un diedru sferic este format din două poligoane sferice care au în comun aceeași mulțime de n vârfuri, pe un cerc mare ecuator; fiecare poligon al unui diedru sferic umple o emisferă.

Un diedru sferic regulat este format din două poligoane sferice regulate care au în comun aceeași mulțime de n vârfuri, distanțate egal pe un cerc mare ecuator.

Poliedrul regulat {2,2} este autodual și este atât un hosoedru cât și un diedru.

Familia diedrelor regulate: *n22 permutări simetrice ale pavărilor diedrice regulate nn
Spațiu Sferic Euclidian
Denumirea pavării (Hengonală)
Diedru monogonal
(Digonală)
Diedru digonal
(Triunghiulară)
Diedru triunghiular
(Pătratică)
Diedru pătrat
Diedru pentagonal Diedru hexagonal ... Diedru apeirogonal
Imaginea pavării ...
Simbol Schläfli {1,2} {2,2} {3,2} {4,2} {5,2} {6,2} ... {∞,2}
Diagramă Coxeter ...
Fețe 2 {1} 2 {2} 2 {3} 2 {4} 2 {5} 2 {6} ... 2 {∞}
Laturi și vârfuri 1 2 3 4 5 6 ...
Config. vârf 1.1 2.2 3.3 4.4 5.5 6.6 ... ∞.∞

Diedru apeirogonal

[modificare | modificare sursă]

Pe măsură ce n tinde la infinit, un diedru n-gonal devine un diedru apeirogonal ca o teselare bidimensională.

Un ditop regulat este un politop, analogul n-dimensional al unui diedru, cu simbolul Schläfli {p,...,q,r,2}. Are două fețe, {p,...,q,r}, care au în comun toate (n−1)-fețele {p,...,q}.[5]

  1. ^ en Gausmann, Evelise; Roland Lehoucq; Jean-Pierre Luminet; Jean-Philippe Uzan; Jeffrey Weeks (). „Topological Lensing in Spherical Spaces”. Classical and Quantum Gravity. 18 (23): 5155–5186. arXiv:gr-qc/0106033Accesibil gratuit. Bibcode:2001CQGra..18.5155G. doi:10.1088/0264-9381/18/23/311. 
  2. ^ diedru” la DEX online
  3. ^ en O'Rourke, Joseph (), On flat polyhedra deriving from Alexandrov's theorem, arXiv:1007.2016Accesibil gratuit, Bibcode:2010arXiv1007.2016O 
  4. ^ en Coxeter, H. S. M. (ianuarie 1973), Regular Polytopes (ed. 3rd), Dover Publications Inc., p. 12, ISBN 0-486-61480-8 
  5. ^ en McMullen, Peter; Schulte, Egon (decembrie 2002), Abstract Regular Polytopes (ed. 1st), Cambridge University Press, p. 158, ISBN 0-521-81496-0 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy