Hosoedru
Hosoedre regulate n-gonale | |
Exemplu de hosoedru hexagonal regulat pe o sferă | |
Tip | Poligon regulat sau pavare sferică |
---|---|
Laturi și vârfuri | n |
Simbol Schläfli | {2,n} |
Diagramă Coxeter | |
Grup de simetrie | Dnh, [2,n], (*22n), ordin 4n |
Grup de rotație | Dn, [2,n]+, (22n), ordin 2n |
Poligon dual | diedru n-gonal regulat |
În geometria sferică, un hosoedru n-gonal este o pavare de fusuri pe o suprafață sferică, astfel încât toate fusurile au în comun aceleași două vârfuri, situate la antipozi.
Un hosoedru n-gonal regulat are simbolul Schläfli {2, n}, fiecare fus sferic având unghiurile interne 2πn radiani (360n grade).[1][2]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Termenul de „hosoedru” pare să provină din grecescul ὅσος (hosos = câte), ideea fiind că un hosoedru poate avea atâtea fețe cât se dorește.[3] A fost introdus în secolul al XVIII-lea de Vito Caravelli.[4]
Hosoedrele ca poliedre regulate
[modificare | modificare sursă]Pentru un poliedru regulat al cărui simbol Schläfli este {m, n}, numărul de fețe poligonale este:
Poliedrele platonice, cunoscute din antichitate, sunt singurele soluții întregi pentru m ≥ 3 și n ≥ 3. Restricția m ≥ 3 impune ca fețele poligonale să aibă la cel puțin trei laturi.
Când se consideră suprafața poliedrelor ca o pavare sferică această restricție poate fi relaxată, deoarece digoanele (2-goane) pot fi reprezentate ca fusuri sferice, având aria diferită de zero.
Cu m = 2 se obține
care formează o nouă clasă infinită de poliedre regulate, hosoedrele. Pe o suprafață sferică, poliedrul {2, n} este reprezentat ca n fusuri adiacente, cu unghiuri interioare de 2πn. Toate aceste fusuri sferice au cele două vârfuri comune.
Un hosoedru trigonal regulat, {2,3}, reprezentat ca o teselare de 3 fusuri sferice pe o sferă |
Un hosoedru tetragonal regulat, {2,4}, reprezentat ca o teselare de 4 fusuri sferice pe o sferă |
Spațiu | Sferic | Euclidian | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Denumirea pavării | (Monogonală) hosoedru henagonal |
hosoedru digonal |
(Triunghiulară) hosoedru trigonal |
(Pătrată) hosoedru tetragonal |
hosoedru pentagonal |
hosoedru hexagonal |
... |
hosoedru apeirogonal |
Imagine | ... | |||||||
Simbol Schläfli | {2,1} | {2,2} | {2,3} | {2,4} | {2,5} | {2,6} | ... | {2,∞} |
Diagramă Coxeter | ... | |||||||
Fețe și laturi | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | ... | ∞ |
Vârfuri | 2 | ... | 2 | |||||
Config. vârf | 2 | 2.2 | 23 | 24 | 25 | 26 | ... | 2∞ |
Simetrie caleidoscopică
[modificare | modificare sursă]Cele 2n fețe în formă de fusuri sferice ale unui 2n-hosoedru, {2,2n}, reprezintă domeniile fundamentale ale simetriei diedrale tridimensionale: simetria cercului Cnv, [n], (*nn), ordin 2n. Domeniile de reflexie pot fi afișate prin fusuri colorate alternativ ca imagini în oglindă.
Divizarea fiecărui fus în două triunghiuri sferice creează o bipiramidă n-gonală, care reprezintă simetria diedrală Dnh, ordin 4n.
Simetrie (ordin 2n) | Cnv, [n] | C1v, [ ] | C2v, [2] | C3v, [3] | C4v, [4] | C5v, [5] | C6v, [6] |
---|---|---|---|---|---|---|---|
Hosoedru 2n-gonal | Simbol Schläfli {2,2n} | {2,2} | {2,4} | {2,6} | {2,8} | {2,10} | {2,12} |
Imagine | Colorare alternată a domeniilor fundamentale |
Poliedre înrudite
[modificare | modificare sursă]Poliedrul dual al hosoedrului n-gonal {2, n} este diedrul n-gonal, {n, 2}. Poliedrul {2,2} este autodual și este atât un hosoedru cât și un diedru.
Un hosoedru poate fi modificat în același mod ca și celelalte poliedre pentru a produce o variantă trunchiată. Hosoedrul n-gonal trunchiat este prisma n-gonală.
Hosohedrul apeirogonal
[modificare | modificare sursă]La limită, hosoedrul devine un hosoedru apeirogonal ca o teselare bidimensională:
Hosotopuri
[modificare | modificare sursă]Analoagele multidimensionale se numesc hosotopuri. Un hosotop regulat cu simbolul Schläfli {2,p,...,q} are două vârfuri, fiecare cu figura vârfului {p,. ..,q}.
Hosotopul bidimensional, {2}, este digonul.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Coxeter, Regular polytopes, p. 12
- ^ McMullen, Schulte, Abstract Regular polytopes, p. 161
- ^ en Steven Schwartzman (). The Words of Mathematics: An Etymological Dictionary of Mathematical Terms Used in English. MAA. pp. 108–109. ISBN 978-0-88385-511-9.
- ^ en Coxeter, H.S.M. (). Regular Complex Polytopes. London: Cambridge University Press. p. 20. ISBN 0-521-20125-X.
The hosohedron {2,p} (in a slightly distorted form) was named by Vito Caravelli (1724–1800) …
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- en Coxeter, H.S.M, Regular Polytopes (third edition), Dover Publications Inc., ISBN: 0-486-61480-8
- en McMullen, Peter; Schulte, Egon (decembrie 2002), Abstract Regular Polytopes (ed. 1st), Cambridge University Press, ISBN 0-521-81496-0
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Eric W. Weisstein, Hosohedron la MathWorld.
|