Magnetism

Electromagnetism
Electricitate Magnetism
Electrostatică Sarcină electrică Electricitate statică Câmp electric Conductor Izolator Triboelectricitate Descărcare electrostatică Inducție Legea lui Coulomb Legea lui Gauss Flux electric / energie potențială Moment electric dipolar Densitate de polarizare
Magnetostatică Teorema lui Ampère Câmp magnetic Magnetizare Flux magnetic Legea Biot–Savart Moment magnetic Legea lui Gauss pentru magnetism
Electrodinamică Forță Lorentz Inducția electromagnetică Legea lui Faraday Legea lui Lenz Curent de deplasare Ecuațiile Maxwell Câmp electromagnetic Radiație electromagnetică Tensorul lui Maxwell Vectorul lui Poynting Potențialul Liénard–Wiechert Ecuațiile lui Jefimenko Curenții Foucault
Circuit electric Curent electric Potențial electric Voltaj Rezistență Legea lui Ohm Circuit în serie Circuit în paralel Curent continuu Curent alternativ Forță electromotoare Capacitanță Inductanță Impedanță Cavități rezonante Ghidurile de undă
Formularea covarianței Tensorul electromagnetic (Tensorul energie-impuls) Cuadricurent Cuadripotențial
Oameni de știință Ampère Coulomb Faraday Gauss Heaviside Henry Hertz Lorentz Maxwell Tesla Volta Weber Ørsted

Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier.

Magnetit, un mineral magnetic natural.

Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică. Atunci când magnetismul este produs de sarcini electrice libere, de exemplu în curentul electric, în plasmă sau în fluxuri de particule încărcate electric, fenomenul se numește electromagnetism. Și electronii aflați în mișcare orbitală în atom produc magnetism; acesta este mai lesne de observat în magneții permanenți, de exemplu în mineralele naturale precum magnetitul (un oxid de fier, Fe₃O₄) sau în fier și unele aliaje ale sale (inclusiv o parte din oțeluri) care pot fi magnetizate. Magneții permanenți (materiale care pot fi magnetizate de un câmp magnetic extern și care au proprietatea de a rămâne magnetizate și a emite câmp magnetic chiar și după înlăturarea câmpului extern ) au câmpuri magnetice persistente cauzate de efectul numit feromagnetism. Magnetismul se manifestă și sub formă de lichide magnetice.

Unități SI în electromagnetism
Simbol mărime	Mărime electrică	Unitate de măsură (UM)	Simbol UM	Transformare în UM fundamentale
I	Intensitatea curentului electric	amper	A	A = W/V = C/s
q	Cantitate de electricitate	coulomb	C	A·s
U	Diferență de potențial; Forță electromotoare	volt	V	J/C = kg·m2·s−3·A−1
R, Z, X	Rezistență, Impedanță, Reactanță	ohm	Ω	V/A = kg·m2·s−3·A−2
ρ	Rezistivitate	ohm metru	Ω·m	kg·m3·s−3·A−2
P	Putere electrică	watt	W	V·A = kg·m2·s−3
C	Capacitate electrică	farad	F	C/V = kg−1·m−2·A2·s4
	Elastanță	1 / farad	F−1	V/C = kg·m2·A−2·s−4
ε	Permitivitate	farad pe metru	F/m	kg−1·m−3·A2·s4
χe	Susceptibilitate electrică	(adimensional)	-	-
G, Y, B	Conductanță, Admitanță, Susceptanță	siemens	S	Ω−1 = kg−1·m−2·s3·A2
σ	Conductivitate	siemens pe metru	S/m	kg−1·m−3·s3·A2
H	Câmp magnetic, Intensitatea câmpului magnetic	amper pe metru	A/m	A·m−1
Φm	Flux magnetic	weber	Wb	V·s = kg·m2·s−2·A−1
B	Densitatea fluxului magnetic, Inducție magnetică, Forța câmpului magnetic	tesla	T	Wb/m2 = kg·s−2·A−1
	Reluctanță	amper pe weber	A/Wb	kg−1·m−2·s2·A2
L	Inductanță	henry	H	Wb/A = V·s/A = kg·m2·s−2·A−2
μ	Permeabilitate	henry pe metru	H/m	kg·m·s−2·A−2
χm	Susceptibilitate magnetică	(adimensional)	-	-

Dipol și monopol magnetic

Magnetismul se manifestă ca dipoli. Totusi unii fizicieni au prezis existenta monopolilor magnetici, un concept analog sarcinii electrice.

Tipuri de magnetism

Feromagnetism

Feromagnetismul (incluzând și ferimagnetismul) este cel mai frecvent întâlnit și cel mai puternic tip de magnetism responsabil pentru ceea ce este numit în mod curent fenomen magnetic. Nu toate substanțele sunt feromagnetice, ci doar anumite metale cum ar fi fierul, nichelul, cobaltul și majoritatea aliajelor lor, care formează magneți permanenți prin magnetizarea lor sau sunt atrași de magneți.
Alte substanțe răspund foarte slab la câmpul magnetic sub acțiunea altor două forme de magnetism și anume paramagnetismul și diamagnetismul, dar forțele sunt atât de slabe încât pot fi detectate doar cu ajutorul unor instrumente sensibile de laborator.

Diamagnetism

Diamagnetismul apare la toate materialele în care există tendința acestora de a se opune câmpului magnetic aplicat și, de asemenea, de a fi respins de un câmp magnetic. În materialele diamagnetice nu există electroni nepereche.

Bibliografie

• M. Crisan, Al. Anghel Tranzitii de faza si fenomene critice Editura Dacia, 1983
• Al. Anghel Magnetismul metalelor - metode si modele Editura Dacia, 1986
• V. V. Sîcev Sisteme termodinamice complexe, Editura Știițifică și Enciclopedică, București, 1982
• S. V. Vonsovski, Teoria modernă a magnetismului, Editura Tehnică, 1956

Vezi și

• Antiferomagnetism
• Magnetometru
• Magnetochimie
• Efect fotomagnetic
• Busolă

Legături externe

• ro Magnetismul Arhivat în 15 iunie 2009, la Wayback Machine.