Petru Cercel
| Petru Cercel | |
 Domn al Țării Românești | |
 Petru Cercel la Mănăstirea Căluiu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1556  București, Țara Românească |
| Decedat | aprilie 1590 Rodos |
| Cauza decesului | decapitare |
| Părinți | Pătrașcu cel Bun |
| Ocupație | monarh |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Drăculeștilor |
 Domn al Țării Românești | |
| Domnie | 29 august 1583 – 16 aprilie 1585 |
| Predecesor | Mihnea Turcitul |
| Succesor | Mihnea Turcitul |
Modifică date / text  | |
Petru Cercel (n. 1556, București – d. aprilie 1590, Rodos) a fost domnul Țării Românești în perioada 29 august 1583 – 16 aprilie 1585. Petru Cercel a fost fiul natural al domnului muntean Pătrașcu cel Bun. Porecla sa, Cercel, venea de la cercelul pe care îl purta în ureche, după moda curții regale franceze, unde a stat un timp.[1]
Viața
[modificare | modificare sursă]După unele surse,[care?] prin anul 1581 s-a ascuns pe lângă Doamna Chiajna, care se găsea atunci la Alep, în Siria. După alte surse, după moartea lui Pătrașcu cel Bun, Petru Cercel a fost surghiunit în Insula Rodos și apoi a fost întemnițat într-o închisoare din Siria.
În intenția de a dobândi tronul tatălui său, al cărui moștenitor de drept (legitimo herede) se considera, a călătorit la Viena, în 1575, cu scopul de a apela la ajutorul împăratului Maximilian al II-lea. După decesul împăratului Maximilian al II-lea (12 octombrie 1576) Petru Cercel a plecat din Austria în Italia, unde a petrecut o perioadă la Genova și apoi la Roma.
În 1579, Petru Cercel a ajuns la Paris, unde a găsit sprijin pentru a convinge puterea de la Istanbul de oportunitatea instalării lui pe tronul Țării Românești.
În 1581, viitorul voievod pleca din Paris spre Torino, trecând apoi prin Ferrara și Veneția, ajungând în final la Istanbul, unde a petrecut doi ani. În urma intervențiilor insistente, la 29 august 1583 a fost uns ca domn al Țării Românești.
În 1584 a mutat capitala Țării Românești de la București înapoi la Târgoviște.[1] Petru Cercel a reconstruit și amplificat Curtea Domnească din Târgoviște și a ctitorit monumentala Biserică Domnească.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Curtea domnească (Târgoviște)
- ^ Constantin C. Giurescu, Istoria României în date, Ed. Enciclopedică, București 1971, pag. 126.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Marile puteri și spațiul românesc în secolele XV-XVI
- Fabuloasele aventuri ale lui Petru Cercel, de la paturi de regine la o viață ca-n filme
| Predecesor: Mihnea Turcitul |
1583 – 1585 |
Succesor: Mihnea Turcitul |
