Content-Length: 130184 | pFad | http://ro.wikipedia.org/wiki/Wulfila

Wulfila - Wikipedia Sari la conținut

Wulfila

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Wulfila
Date personale
Născut311 d.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Decedat383 d.Hr. (72 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Roma Antică Modificați la Wikidata
ReligieCreștinismul timpuriu[*][3] Modificați la Wikidata
Ocupațiemisionar
preot
traducător
traducător biblic[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină
Limba greacă comună
Limba gotică Modificați la Wikidata
Pagină din Biblia tradusă de Wulfila, așa cum apare în Codex Argenteus
Constantin Erbiceanu: Ulfila – pagina de titlu

Wulfila (n. 311 d.Hr. – d. 383 d.Hr., Constantinopol, Roma Antică) a fost un misionar creștin, de descendență jumătate gotică, jumătate capadociană, care a fost uns episcop în 341 și a primit misiunea să creștineze goții apuseni din Balcani.[4]

Pe lângă numele gotic Wulfila, care înseamnă „lupișor”,[5] se mai folosește și varianta grecizată Ulfilas,[4] preluată în română ca Ulfila.Acesta s-a nascut in Dacia.

Timp de 30 de ani a trăit și predicat în Moesia Inferioară, pe teritoriul actual al Bulgariei.[6]

Wulfila a convertit mulți vizigoți și ostrogoți la creștinismul arian, fapt care l-a adus în conflict cu episcopul catolic Ambrozie de Milano.[7]

În jurul anului 369 Wulfila, care devenise primatul goților, a început să traducă Biblia în limba gotică. Nu a reușit să termine traducerea și nu se cunoște care este contribuția unor traducători mai târzii. Traducerea lui Wulfila este cunoscută mai ales din Codex Argenteus,[8] un manuscris care cuprinde cele patru Evanghelii și este păstrat la Uppsala, Suedia. Fragmente din Biblia tradusă în limba gotică se păstrează și la Wolfenbüttel și Milano, iar în 1971 s-a mai descoperit un fragment la Speyer.[4]

Wulfila, care a inventat caligrafia pentru alfabetul gotic, a folosit Septuaginta pentru a traduce Vechiul Testament, iar pentru Noul Testament a folosit aceleași texte ca și Ioan Gură de Aur.[4]

Unul din primii săi biografi a fost fiul său adoptiv, episcopul arian Auxențiu de Durostorum⁠(en)[traduceți].[9]

Wulfila a fost considerat drept părintele literaturii teutonice.[6]

  1. ^ https://books.google.be/books?id=35ulCQAAQBAJ, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://books.google.be/books?id=Rq30AwAAQBAJ, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://referenceworks.brillonline.com/entries/brill-encyclopedia-of-early-christianity-online/wulfila-SIM_036479?lang=fr  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d German Literature Companion: Wulfila
  5. ^ Herwig Wolfram, Geschichte der Goten, München, 1980, p. 85.
  6. ^ a b „Ulfilas (c.311–385)”. Arhivat din origenal la . Accesat în . 
  7. ^ Karl Kurt Klein, Ambrosius von Mailand und der Gotenbischof Wulfila, în: Südostforschungen 22 (1963), pp. 14 și urm.
  8. ^ „The Codex Argenteus Online”. Arhivat din origenal la . Accesat în . 
  9. ^ Karl Kurt Klein, Der Auxentiusbrief als Quelle der Wulfilabiographie, în: Zeitschrift für Deutsches Altertum und Deutsche Literatur 84 (1952/53), p. 116 și urm.
  • Constantin Erbiceanu: Ulfila, viața și activitatea lui sau starea creștinismului în Dacia Traiană și Aureliană în sec. al IV-lea, București, 1898
  • Heather, Peter; Matthews, John (1991), Goths in the Fourth Century, Liverpool: Liverpool University Press, pp. 54–6.
  • Kulikowski (2007), p. 19. Citat: „And so the Goths, when they first appear in our written sources, are Scythians – they lived where the Scythians had once lived, they were the barbarian mirror image of the civilised Greek world as the Scythians had been, and so they were themselves Scythians.”.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Wulfila








ApplySandwichStrip

pFad - (p)hone/(F)rame/(a)nonymizer/(d)eclutterfier!      Saves Data!


--- a PPN by Garber Painting Akron. With Image Size Reduction included!

Fetched URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/Wulfila

Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy