Subsanțe biocatalitice

Vitamine. Enzime. Hormoni

Enzime
• Sunt compusi care in organismele vii regleaza reactiile biochimice ce stau la baza vietii.
Actiunea lor este asemanatoare cu a catalizatorilor chimici insa nu pot cataliza reactiile
termodinamice imposibile.
• Biocatalizatorii actioneaza in conditii de temperatura si presiune mult mai blande decat
catalizatorii chimici si actioneaza intotdeauna asupra aceluiasi substrat. Se admite ca in
reactiile biocatalitice are loc formarea unor combinatii labile pentru o scurta perioada de timp
intre substratul A si catalizatori, K:
A +K AK AK + B AB + K
• Biocatalizatorii se gasesc in organism in cantitati foarte mici si nu au rol plastic sau
energetic. Prezenta lor este indispensabila pentru ca ei catalizeaza reactiile din metabolism şi
nu poate exista viaţă fără metabolism. Din clasa biocatalizatorilor fac parte vitaminele,
hormonii, enzimele. •Vitaminele pot face parte din compoziţia enzimelor.
• Nu putem trasa o graniţă strictă între aceşti biocatalizatori.

Vitamine

Sunt substante organice cu molecule relativ mici care in cantitate foarte mica regleaza si
stimuleaza transformarile biochimice normale din organism. Nu sunt componente structurale
ale organismului.
• compuşi organici pe care ţesuturile umane nu îi pot sintetiza
Surse pentru vitamine
• Toate vitaminele pot fi furnizate de alimente.
• Unele vitamine pot fi sintetizate de către microorganismele intestinale dar acestea nu pot
furniza întregul necesar de vitamine al organismului uman.
• Rolul vitaminelor este strans legat de cel al enzimelor. Au fost puse in evidenta prin
tulburarile ce apar in lipsa lor (avitaminoze- au manifestări specifice funcţie de vitamina care
lipseşte).

Clasificare
După solubilitate:
• Vitamine solubile în apă: vitaminele B, acidul folic, niacina, acidul pantotenic, biotina şi
vitamina C. • Au rol şi de coenzime.
• Vitamine liposolubile: A, D, E şi K conţin un rest izoprenic
Vitamina B1

• Surse naturale: prima data a fost extrasa din cortexul bobului de orez, drojdie de bere, in
toate semintele de cereale nedecorticate, ficat, inima, muschiul de porc, menta, tei, pelin.
• Rol si activitate biologica: este o vitamina ce nu se depune in organism, este total absorbita
in intestinul subtire. Se gaseste in stare libera sau esterificata cu acid fosforic in organism.
• Actiunea biochimica a vitaminei B1 se datoreaza in cea mai mare parte contributiei la
formarea enzimelor. Sub aceasta formă, a pirofosfatului de tiamina (TPP), participa la
biosinteza decarbozilazelor enzime cu rol important in procesele de decarboxilare ale
cetoacizilor, aminoacizilor, metabolismul glucidelor
• Lipsa vitaminei B1 conduce la astenie, nevrite si polinevrite, boala Beriberi (paralizii ale
membrelor, dereglari nervoase, cardiace ale aparatului digestiv). Are actiune protectoare
pentru alte vitamine (exemplu vitamina C) si indirect asupra unor hormoni (insulina si
tirozina). În general tratamentul cu vitamina B1 se realizează în asociere cu alte vitamine din
complexul B, deoarece deficienţa în vitamină B1 este asociată în numeroase cazuri cu
deficienţa altor vitamine. Se utilizeaza si pentru respingerea tantarilor ca urmare a degradarii
moleculei cu formarea unor compusi sulfurici urat mirositori care resping tantarii. O bună
parte din aceşti compuşi se elimină prin transpiraţie. Necesarul zilnic este de 0.4 mg / 1000
cal.

Vitamina B2-Riboflavina
Vitamina B2, numita si riboflavina, este o vitamina solubila in apa. Asta inseamna ca se
dizolva in apa. In general, vitaminele sunt solubile fie in apa, fie in grasimi. Vitaminele
solubile in apa sunt transportate prin sange, iar excesul este eliminat din corp prin urina.
Conţine heterociclul numit izoaloxazină.

Vitamina PP( Nicotinamida B3)

• Se găseşte în toate celulele vii ca o componentă structurală a coenzimelor NAD şi NADP şi

are rol fundamental in numeroase procese metabolice. Lipsa ei provoaca boala numita
pelagra ce se manifesta prin tulburari cutanate, digestive si nervoase(demenţa).
• Biosinteza Se face în intestin de către flora microbiană intestinală utilizând triptofanul
(provitamina PP)

Vitamina B5( acidul panotenic)

Este unul dintre cei mai răspândiți reprezentanți ai complexului B
• S-a izolat din cortexul bobului de orez. Are rol important in nutritia si cresterea animalelor,
si in natura se gaseste sub forma unui complex cu proteine si in structura coenzimei A.
• Este un element esential pentru functionarea acestei enzime care are rol capital in
transportul gruparilor tioesterice si acetil in ciclul Krebs in degradarea acizilor grasi si
biosinteza acestora.
• Surse naturale – ficat, rinichi, inima, creier, lapte, ciuperci, in glandele suprarenale.
• Lipsa acesteia duce la pigmentarea pielii, caderea parului, hemoragii ale mucoaselor. La
om lipsa nu se resimte predominant pentru ca este sintetizata de flora intestinala dar
administrarea de antibiotice duce la distrugerea florei intestinale şi de aceea acestea se
administrează cu complexul vitaminic B.

Vitamina B6( adermina, piridoxina)

• Este vitamina antipelagroasa a sobolanilor. Are un nucleu de piridina. În natură se găseşte in

trei forme vitamere • Piridoxal fosfatul şi piridoxamin fosfatul au rol de coenzime.
• Este o vitamina cu proprietati importante in mentinerea normala a pielii.
Se gaseste in organism sub forma esterificata cu acid fosforic si se numeste piridoxal
fosfat(PALP) şi piridoxaminfosfat, cu rol de coenzime în numeroase sisteme enzimatice
implicate în metabolismul aminoacizilor (transaminaze, decarboxilaze, dezaminaze) al
glucidelor, lipidelor.
• are actiune antianemica, stimulează eritropoeza. Avitaminoza provoaca inrosirea pielii,
căderea parului, dermatite.
• Surse naturale – in drojdie in cantitate mare, in cortexul bobului de orez, polen, ficat, peste,
galbenus de ou.

Transaminarea
• În organismele vegetale şi animale transformarea piridoxalului în piridoxamină se
realizează printr-un proces de transaminare folosind ca donori de grupări aminice ,
predominant, acizii glutamic şi aspartic, iar ca acceptori de grupări aminice cetoacizii sau
compuşi cu grupări aldehidice.

Acidul folic

• Acidul folic (folium-frunză, de unde a fost izolat prima dată) fără să fie vitamină are rol
important in activitatea hematopoetica, fiind factor nutritional antianemic. Intervine in
procesele de formare a globulelor rosii(hematopoeza).lipsa lui duce la anemie, leucemii. Se
gaseste in frunze, drojdii, gemenii cerealelor, spanac, urzici, ficat. Este vitamina
indispensabila diviziunii celulare. Structuri similare sunt utilizate in tratamentul leucemiei.
Necesarul zilnic este de 400 μg, iar pentru femeile ce alapteaza 600μg, iar pentru cele gravide
800μg

Vitamina B12( ciancobalmina)

• Este vitamina antianemica, antipernicioasa. Are un nucleu de corina (nucleu porfirinic
modificat) si o ribonucleotidă care are ca baza azotata 5,6-dimetil- benzimidazol si
aminopropanol.
Mecanismul de acțiune biochimică
• In citoplasma celulelor, cobalamina liberă este transformată în metilcobalamină iar în
mitocondrie în 5-deoxiadenozil cobalamină, compuşi cu rol de coenzime • Metilcobalamina
este implicată în transformarea homocisteinei în metionină.
• Este vitamina indispensabila vietii, avand importanta deosebita in cresterea organismelor si
functionarea celulei nervoase.
• A fost izolată din extract de ficat de către K.Folkers şi alţii, (1948), E.L.Smith (1948, 1950,
1960).
• Este produsă de bacterii, de exemplu Streptomyces.
• Impreuna cu formele sale enzimatice are rol esential in reactiile metabolice ale proteinelor,
glucidelor, lipidelor. Vitamina cu rest de adenozină în locul grupei cian joacă rol în reacţiile
enzimatice.
• Lipsa acestei vitamine provoaca anemia percinoasa. Hipervitaminoza este netoxica. • Surse
naturale – ficat, rinichi oua, carne, lapte.

Vitamina B7( Biotina)

Este vitamina ce stimuleaza cresterea tesuturilor prin intensificarea diviziunii celulare. Se mai
numeste factor Bios. Se gasesc 8 forme structurale de biotina dintre care α si β sunt mai
importante si au activitate vitaminica. Principala sursa este flora intestinala. Este un factor de
creştere. Are rol protector al vitaminei C, tiaminei, cu influenta asupra hormonilor sexuali,
lipsa ei produce fenomene la nivelul pielii, astenii, căderea parului, friabilitatea unghiilor.
Este coenzima in reactiile de decarboxilare si decarbonilare. Surse naturale – galbenus, ficat,
drojdie, rinichi, coaja cerealelor.
• Biotina este coenzimă în transportul şi activarea CO2.

Vitamina C
-se sintetizează în toate organismele cu excepția omului plecând de la glucoză
- Protejeaza de degradarile oxidative multe substante biologic active. Stimuleaza sistemul
imunitar, biosinteza colagenului, a acizilor folici, secretia unor hormoni steroidici si a unor
transmitatori neurotisulari. Previne formarea nitrozaminelor in stomac. Ia parte la
metabolismul aminoacizilor, glucidelor, acizilor grasi, fierului, hemoglobinei, si este un
factor antiinfectios important.
- cofactor în procesele metabolice
-Surse naturale – ardei gras, macese, citrice, fructe si legume proaspete, lapte, ficat, cortexul
glandelor suprarenale.
-Este foarte sensibila la incalzire (indicată fierberea sub presiune). Necesarul zilnic variaza cu
anotimpul, clima, si varsta. Pentru copii este de 35-90 mg, iar pentru adulti 75 mg. Gravidele
trebuie sa consume minim 100 mg /zi, iar mamele ce alapteaza minim 150 mg /zi

Vitaminele liposolubile
Vitamine A (retinolul, retinalul, acidul retinoic)
• fac parte din grupa carotenoidelor, sunt deci politerpenoide.
• In organismul mamiferelor, -carotenul este scindat oxidativ cu ajutorul enzimei
carotenază, în ficat, producând ruperea dublei legături C15=C15’ şi formarea vitaminei A1 .
Intermediar se formează retinal (aldehida vitaminei A1 ) care este redusă la retinol (A1 ). Se
conchide că -carotenul este provitamina A.

Din ficatul unor peşti a fost izolată vitamina A2 , care conţine o legătură dublă în plus faţă de
A1 , Vitamina A2 a fost obţinută şi prin sinteză. Vitamina A este necesară organismului
uman, cu deosebire în perioadele de creştere în înălţime . Ea joacă rol în percepţia vizuală şi
în reglarea metabolismului general. In procesul vederii este implicată direct rodopsina sau
purpura vizuală, o combinaţie a 11-cis-retinalului cu proteina numită opsină. (Baza Schiff
formată prin condensarea grupelor CHO din retinal cu H2N- din opsină).

• Proprietati: - este un ulei care a fost obtinut si sub forma de cristale galbene care isi pierde
proprietatile de vitamina prin hidrogenare; se gaseste un lapte, unt galbenus de ou, ficat,
rinichi, iar sub forma de provitamina in morcov, ardei, bostan.
• Rol fiziologic: Primul semn al lipsei vitaminei A este slabirea acuitatii vizuale si fotofobia;
are influenta asupra tuturor mucoaselor si a pielii menţinându-le in stare normala; lipsa ei
duce la cheratinizarea pielii si a mucoaselor, uscarea si cheratinizarea bronhiilor, duce la
aparitia pietrelor la rinichi si la disfunctionalitati in functionarea glandelor lacrimale,
sudoripare, sebacee; stimuleaza dezvoltarea oaselor, formarea celulelor, la cresterea nucleelor
celulare si participa la chimismul vederii.
• Necesarul zilnic este de 1.2-2.5 mg sau 2-5 mg β- caroten.

Vitamina D
Aceasta vitamina se mai numeste si calciferol. Face parte din cei 24 de micronutrienti care
sunt esentiali pentru ca organismul sa functioneze in mod corespunzator. Este solubila in
grasimi, nu si in apa.
Vitamina D are un rol foarte important la nivelul organismului. Aceasta are contributie in
reglarea nivelurilor de calciu si fosfor, ceea ce duce la intarirea oaselor. De asemenea, poate
contribui si la sanatatea musculaturii, si la nivelul ridicat de imunitate.

Aceasta vitamina ajuta la fixarea calciului in oase si in dinti, avand rol in mineralizarea lor
adecvata. In plus, are contributie si la asimilarea fosforului in intestinul subtire. In acest mod,
este esentiala pentru starea optima de sanatate. Pe langa aceste aspecte, vitamina D reduce
riscul de fracturi osoase, intrucat blocheaza hormonul paratiroidian, care reabsoarbe tesutul
osos si provoaca subtierea oaselor.
Vitamina E( tocoferoli)

• Tocoferolii sunt antioxidanţi naturali. Vitaminele E sunt indispensabile bunei funcţionări a

organelor genitale, intervin în metabolismul hidraţilor de carbon favorizând depunerea de
glicogen în ţesuturi, în oxidările celulare şi în metabolismul creatininei din muschi. Lipsa lor
produce degenerarea muschilor şi alte efecte nedorite.
• Sunt vitamine biosintetizate numai in organismele vegetale cum ar fi frunze, muguri,
seminte, polen. Au caracter antioxidant pronuntat protejand organismele de degradari
oxidative.
• Deriva de la o structura de baza comuna numita tocol format dintr-un nucleu cromanic
substituit la C6 cu o grupare hidroxil si la C2 cu o catena laterala saturate derivate de la fitol.
• α-Tocoferolul este o vitamina care nu se distruge in timpul prepararii alimentelor, insa se
distruge sub actiunea UV si a grasimilor rancede, FeCl3 . Se gaseste in germeni de grau, ulei
de catina, soia, porumb, floarea soarelui, nuci, migdale, arahide, polen si in varza rosie.
• δ-tocoferolul are actiune protectoare mai mare decat a α-tocoferolului asupra pigmentilor
carotenoidici, asupra vitaminelor A,C si D. Biosinteza vitaminelor E are loc in cloroplaste,
unde se gaseste si fitolul care serveste la esterificarea clorofilelor si formarea tocoferolilor.

• Proprietăţi. Au actiune antioxidanta puternica iar modificarea catenei laterale

hidrocarbonate duce la disparitia proprietatilor vitaminice. Carenta de vitamine E la femei
prelungeste perioada de dezvoltare a embrionului si sarcina nu mai poate fi dusa la capat iar
la barbaţi provoaca modificari in mobilitatea spermatozoizilor. Provoaca modificari ale
glandelor sexuale, scade glicogenul din muschi, creşte consumul de oxigen si are inflenta
asupra glandelor hipofiza si tiroida ducând la modificari patologice. Mai influenteaza negativ
si capacitatea organismelor de a retine si celelalte vitamine liposolubile. Necesarul zilnic este
de 20-25 mg pentru adulti si 5 mg pentru sugari

Vitamina F( vitamine antidermatidice)

• Sunt formate dintr-un amestec de acizi grasi esentiali ce conţin mai multe duble legaturi in
molecula si nu sunt sintetizati de organismul animalelor: acidul linoleicc C18(10,12), acidul
linolenic C18(9,12,15), acidul arahidonic C20(6,9,12,15).

Sursele de vitamine F sunt: uleiurile de porumb, masline, untura, margarina, unt, lapte, nuci,
grasimile de pesti oceanici.
• Acesti acizi grasi esentiali (AGE), participa la unele reactii enzimatice din organism si lipsa
lor provoaca: dermatoze, uscarea pielii si inflamarea ei, caderea parului si influenteaza
procesul de crestere.