Subcarpații 1. Poziţia Geografică: 2. Limite
Subcarpații 1. Poziţia Geografică: 2. Limite
Subcarpații 1. Poziţia Geografică: 2. Limite
SUBCARPAȚII
1. Poziţia geografică:
La exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali;
Unitate de tranziţie între Carpaţi şi unităţile de relief exterioare acestora
2. Limite:
Valea Moldovei, în nord,
Valea Motrului şi Podişul Mehedinţi în vest
Valea/Culoarul Siretului, în est
Podişul Getic şi Câmpia Română, în sud şi sud-est
3. Caracteristici generale:
a. Formare
s-au format prin cutare (încreţire) ca şi munţii la sfârşitul neozoicului şi
începutul cuaternarului
b. Substrat
alcătuiţi din roci mai moi: gresii, marne, argile, nisipuri, pietrişuri →
frecvenţa proceselor de versant
c. Orientare
Nord-sud, NE-SV și est-vest
d. Altitudini
Sunt mai scunzi ca munţii, cu altitudini ce rar depăşesc 1000m
Altitudinea medie 300m -1000m
Altitudinea maximă este de 1218 m în Dealul Chiciora şi 1018 m în Măgura
Mâţău
e. Forme și tipuri de relief
Prezența cutelor diapire (strate cutate până la verticală ce au în compoziție
sare) și a vulcanilor noroioși
Relieful este format din două aliniamente de depresiuni (submontane şi
intracolinare) închise de două aliniamente de dealuri de tip subcarpatic:
măguri și muscele
relief carstic pe sare.
Văi largi, cu terase și lunci extinse
f. Resurse naturale - petrol, sare, cărbuni, gaze
4. Subdiviziuni
Subcarpaţii Moldovei
Subcarpaţii Curburii
Subcarpaţii Getici
Subcarpaţii Moldovei Subcarpaţii Curburii Subcarpaţii Getici
1. Poziţia geografică la exteriorul Carpaţilor 1. Poziţia geografică: la exteriorul Carpaţilor 1. Poziţia geografică: la exteriorul/sudul
Orientali Curburii şi a Grupei Bucegi Carpaţilor Meridionali
2. Limite 2. Limite 2. Limite
Valea Moldovei în nord şi V. Trotuşului în sud Valea Trotuşului(N) Valea Dâmboviţei (V) Valea Dâmboviţei (E); Valea Motrului (V)
Culoarul Siretului în E şi Grupa Centrală în V Câmpia Română în est şi sud Carpaţii Meridionali(N); Podişul Getic(S)
3. Aspecte specifice de relief 3. Aspecte specifice de relief 1. Aspecte specifice de relief
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul a.Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul
orogenezei alpine; orogenezei alpine; orogenezei alpine;
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii.
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii. b. Substrat roci constituente: argile, marne,
c. Orientare: de la Nord la Sud c. Orientare: de la NE spre SV gresii.
d. Altitudini: d. Altitudini: c. Orientare: de la Est la Vest
altitudini de 300-400 m – în depresiuni şi 500- Prezintă cele mai mari altitudini medii 700- d. Altitudini:
600 m - în dealuri; 800m, Prezintă cele mai mic altitudini medii,
altitudinea maximă – 911 m în Dealul Pleşului; altitudinea maximă este de 996m în Măgura Prezintă cele mai mari altitudini din Subcarpaţi,
e. Forme şi tipuri de relief Odobeştilor 1218 m înDealul Chiciora şi 1018 m Mg Mâţău
un şir de depresiuni subcarpatice închise la e. Forme şi tipuri de relief Altitudinile scad de la N-S
exterior de dealuri. Cel mai complex sector subcarptic, e. Forme şi tipuri de relief
Frecvenţa alunecărilor de teren Relieful este dispus pe două aliniamente de Un dublu şir de depresiuni şi dealuri cu o
Relief fluvial, de pluviodenudare depresiuni (submontane şi intracolinare) şi structură cutată, orientate pe direcţie E-V
Reprezintă sectorul cu cea mai mică lăţime dealuri(interne şi externe), cu aspect de labirint Relieful caracterizat prin fragmentare puternică
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie Reprezintă sectorul cu cea mai mare lăţime din Prezenţa muscelelor şi a măgurilor
Subcarpaţi şi cea mai intensă zonă seismică Cea mai mare depresiune subcarpatică –
Prezenţa vulcanilor noroioşi în Depresiunea Depresiunea Târgu - Jiu - Câmpu Mare
Policiori şi Berca-Arbănaşi Relief fluvial, de pluviodenudare
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie
4. Diviziuni 4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Depresiunea Neamţului: - pe Valea Neamţului 4a. Subcarpaţii Vrancei: Depresiuni: Vrancei, 4a. Subcarpaţii Olteniei: între Bistriţa Vâlcii şi
(Ozana) închisă de Culmea Pleşului 911m şi Neculele (submontame); Vidra, Mera, Câmpuri, Valea Motrului. 1. Subcarpaţii Gorjului:
Dealul Runc. Dumitreşti; Dealuri: Răchitaş, Răiuţ, Odobeşti, depresiuni: Târgu –Jiu – Câmpu Mare, Tismana,
4b. Depresiunea Cracău – Bistriţa: - pe valea Deleanu, Ouşoru, Baia de Aramă, Novaci, Bumbeşti; dealuri: Bran
Bistriţei şi a afluentului său Cracău închisă de 4b. Subcarpaţii Buzăului: - Depresiuni: Policiori, 333m, Sporeşti 402 m, Săcelu 503 m 2.
Dealul Runcu, Corni, Barboi - altitudini de 300 Drajna, Nişcov, Podeni; Dealuri: Pintenul Ivăneţiu, Subcarpaţii Olteţului şi Vâlcii: depresiuni:
-350m, şes neted cultivat cu cereale şi livezi Istriţei, Ciolanu, Salcia,Blăjeni Horezu şi Măgura Slătioarei 767 m
- salbă de hidrocentrale pe Bistriţa. 4c. Subcarpaţii Prahovei şi Dâmboviţei: 4b. Subcarpaţii Argeşului: între Dâmboviţa şi
4c. Depresiunea Tazlău – Caşin: - pe valea Depresiuni: Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa Bistriţa Vâlcii. depresiuni submontane:
Trotuşului cu afluenţii săi Caşin,Tazlău şi Oituz Dealuri: Doftanei, Ocniţei, Ialomiţei Câmpulung pe Dâmboviţa, Cândeşti pe Vâlsan,
- închisă de Culmea Pietricica 746m, este largă şi Arefu pe Argeş, Jiblea pe Olt, Curtea de Argeş pe
joasă de 200m. Argeş; dealuri: Chiciora, Măgura Mâţău, Negru,
Tămaş 1104m, Ciocanu 885 m, Ciuha748m