AŞEZAREA MATEMATICA

În latitudine România este situată în emisfera nordică (la N de Ecuator),

traversată de paralele de 45° lat. N(Zimnicea este cea mai sudică localitate şi
Horodiştea este cea mai nordică localitate), având o extindere în latinul de cca.
5°.
Consecinţe:
- România se află situată la distanţe egale de Ecuator şi Polul Nord în
mijlocul zonei de climă temperată;
- extinderea în latitudine determină o scădere medii anuale de la S la N
de 2°.
- pe teritoriul României se află limita nordică a viţei de vie.
În longitudine România este situată în emisfera estică( la E de primul
meridian), fiind străbătută de meridianul de 25° longitudine E. (Beba Veche
este cea mai vestică localitate iar Sulina este cea mai estică localitate), având o
întindere în longitudine de cca.9°.
Consecinţe:
- România se află în fusul orar nr.2 (+2h G.M.T.)
- soarele răsare şi apune mai devreme cu cca. Jumătate de oră la Sulina
faţă de Beba Veche.
- pe teritoriul României se află limita de est a fagului.
În Europa
Meridianul de 25° long. E. care trece prin mijlocul ţării noastre
reprezintă jumătatea distanţei între vestul Europei (Oceanul Atlantic) şi estul
continentului (Munţii Urali).
Paralela de 45° lat. N ne situează mai aproape de sudul Europei
(M.Mediterană) şi mai departe de nordul continentului (Oceanul Artic).
Deci România este situată în Europa Centrală, partea ei sudică.
Consecinţe:
- întrepătrunderea influenţelor climatice, oceanice,
continentale,mediteraneene, baltice;
- întrepătrunderea a două mari religii(creştinism şi islamism);
- întretăierea unor drumuri comerciale europene(axa V-E; Munţii
Meridionali – Marea Neagră – Marea Caspică, Marea Nordului – Marea
Neagră);
- interesul unor organizaţii şi organisme
europene(UE,OSCE,NATO,etc).

AŞEZAREA GEOGRAFICA

România este o ţară:

- carpatică deoarece pe teritoriul ţării noastre se află mai mult de
jumătate din lungimea totală a Carpaţilor;
 - dunăreană deoarece pe teritoriul ţării noastre se află mai mult de o
treime din lungimea Dunării. Dunărea este colectorul majorităţilor de
apă ale ţării, o cale navigabilă foarte importantă, etc.
- pontică deoarece ţara noastră are ieşire la Marea Neagră (247 km
litoralul românesc) asigură legătura cu toate ţările care au ieşire la
Oceanul Planetar şi colaborarea pe multiple planuri cu ţările
riverane. Marea Neagră este o sursă de bogăţii pentru ţara noastră
(peşte, petrol, turism).
Consecinţe
- spaţiul carpato-danubiano-pontic oferă condiţii favorabile de
locuire şi existenţă a populaţiei.

GRANIŢELE SE STAT ŞI VECINII

a) Graniţa cu Ucraina este formată din două sectoare

- sectorul nordic, între râul Tur şi localitatea Păltiniş.
- sectorul estic, între vărsarea Prutului în Dunăre şi a braţului
Chilia în Marea Neagră.
b) Graniţa cu Republica Moldova se desfăşoară la est, între
localitatea Păltiniş şi vărsarea râului Prut şi Dunăre.
c) Graniţa cu Marea Neagră se desfăşoară la sud-est, între gura de
vărsare a braţului Chilia în Marea Neagră şi localitatea Vama Veche pe o
lungime de 247 km.
d) Graniţa cu Bulgaria se desfăşoară în S ţării între localităţile
Vama Veche şi Pristol.
e) Graniţa cu Iugoslavia se desfăşoară în S-V tării, între
localităţile Pristol şi Beba Veche.
f) Graniţa cu Ungaria se desfăşoară în N-V ţării, între localitatea
Beba Veche şi râul Tur.
Suprafaţa
România are o suprafaţă de 238391 Km2
, ocupând locul 12 în Europa.

CARPAŢII MERIDIONALI

Mod de formare: sau format prin cutarea scoarţei terestre în timpul

orogenezei alpine.
orogeneză: perioadă de 100,000 de ani de cutare a stratului.
Limite:
N – Depresiunea Transilvaniei şi Carpaţii Occidentali
E – Valea Prahovei
S – Subcarpaţii şi Podişul Mehedinţi
V – Culoarul Timiş – Cerna
Caracteristici:
Altitudinea maximă este de 2544 m în vârful Moldoveanu.
Sunt formaţi din şisturi cristaline în Bucegi şi Cerna apar calcare şi
conglomerate (pietriş de ciment). Au masivitate foarte mare.
Tipuri de relief
- relief glaciar format de gheţarii din cuaternal(eră glaciară) :
- circuri glaciare
- creste abrupte
- văi glaciare
Suprafeţe de nivelare(Borascu, Râuşes, Gornoviţa).
- relief rezidual, format pe conglomerate în Munţii Bucegi.
Subdiviziuni
1) Grupa Bucegi situată între Prahova şi Dâmboviţa. Altitudinea maximă
2505 Vârful Omu.
2) Grupa Făgăraş între Dâmboviţa şi Olt. Altitudinea maxima 2544 Vârful
Moldoveanu.
3) Grupa Parâng între Olt la E si Jiu la S si strei la V.Altitudinea maximă în
Vârful Parângu Mare 2519
4) Grupa Retezat Godeanu situată între Jiu,Strei la E şi culoarul Timiş –
Cerna la V. Altitudinea maximă în Vârful Peleaga 2509.

Carpaţii Occidentali

Formarea:

Sau format prin încreţirea scoarţei în timpul erogenezei alpine.

În neogen datorită erupţiilor vulcanice s-au format munţi Metalifieri şi
munţii Trăscău.

Limitele:

• Sud: Dunărea
• Est: Carpaţii Meridionali şi depresiunea Transilvaniei
• Nord: Valea Şomeşului şi Barcăului
• Vest: Dealurile şi Câmpia de Vest

Caracteristici:

Altitudine maximă: 1849 – Vârful Bihor

Sunt formaţii dintr-un mozaic de rocii ( sedimentare, vulcanice şi
metamorfice )
Relieful este variat ( relief carstic, relief vulcanic şi martori de eroziune )
Au fragmentare accentuată.
Resurse:

Aur şi argint în Apuseni, huilă, minereu de fier, marmură, minereuri

complexe şi roci de construcţie, bauxită (aluminiu).

Subdiviziuni:

Munţii Banatului:

• Sud: Dunărea
• Est: Culoarul Timiş – Cerna
• Vest şi Nord: Dealurile şi Câmpia De Vest
• Altitudinea maximă: Semenic 1446 m

Munţii Poiana Ruscă:

• Sud: Culoarul Bistra

• Est: Depresiunea Haţeg
• Nord: Valea Mureşului
• Vest: Dealurile şi Câmpia De Vest
• Altitudinea maximă: Vârful Padeş 1374 m

Munţii Apuseni:

• Sud: Valea Mureşului

• Est: Depresiunea Transilvaniei
• Nord: Vaiile Şomeşului şi Barcăului
• Vest: Dealurile şi Câmpia De Vest
• Altitudine maximă Vârful Bihor 1849 m

Subcarpaţii

S-au format prin cutarea simplă a scoarţei terestre şi prin sedimentare.

Limintele:
Se întind între Valea Moldovei şi Valea Motrului la exteriorul Carpaţilor.
Caracteristici:
Altitudinea este cuprinsă intre 600 – 1000 m.
Sunt formaţi din depresiuni mărginite de dealuri.
Sunt frecvente cutele diapire din care se exploatează sare.
Resurse:
Lignit în subcarpaţii Getici, sare, petrol şi gaze naturale.

Subdiviziuni:
 1) Subcarpaţi Moldovei:

• Limitele:

 Nord: Valea Moldovei

 Est: Podişul Moldovei
 Sud: Valea Trotuşului
 Vest: Carpaţi Orientali

• Sunt formaţi dintr-un şir de depresiuni mărginite de dealuri.

2) Subcarpaţi Curburi:

• Se întind de la Valea Trotuşului până la Valea Prahovei între

Carpaţii şi Câmpia Română.

• Sunt Formaţi din două şiruri de depresiuni, două şiruri de dealuri

şi din pinteni montani.

3) Subcarpaţi Getici:

• Limitele:

 Nord: Carpaţii Meridionali

 Est: Valea Prahovei
 Sud: Podişul Getic
 Vest: Valea Prahovei

• Sunt formaţi din două şiruri de depresiuni şi două şiruri de

dealuri.

Depresiunea colinară a Transilvaniei

Este înconjurată de Munţii Carpaţii.

Formarea:
S-a format pintr-o scufundare lentă şi apoi prin sedimentare.
Caracteristici:
Altitudine – sunt cuprinse între 500 şi 800 m.
Tipuri de relief:

 Domuri din care se extrage gazul metan

 Cute diapire – din care se extrage sarea
  Cuestele – dealuri cu un versant foarte abrupt şi un versant neted.
Subdiviziuni:

1. Podişul Târnavelor între Olt şi Mureş.

2. Câmpia Transilvaniei între Mureş şi cele două Someşuri
3. Podişul Someşan între Someş şi jugul intra carpatic.
4. Dealurile şi depresiunile externe – au o structură asemănătoare
subcarpaţilor fiind formate din depresiuni mărginite de dealuri.

Olt > Cibin

Mureş > Târnava Mare şi Târnava Mică
Someşul Mare şi Someşul Mic > Someş

PODIŞUL MOLDOVEI

Este cel mai întins dintre podişurile ţării.

1.Mod de formare
La nord de Iaşi s-a format pe vechiul scut al platformei est-
europene iar în sud pe o zonă de scufundare lentă. Aceste formaţiuni au fost
acoperite de strate groase de sedimente de vârsta mezozoică şi neozoică.
2.Limite
Nord: graniţa cu Ucraina
Sud: Câmpia Română
Vest: Obcinile Bucovinei şi Subcarpaţii Moldovei
Est: Prutul
3.Caracteristici
- reprezintă o unitate de platformă
- este alcătuit din gresii, marne, argile care formează strate ce se
înclină de la NV la SE
- are influenţe netede, cu înălţimi de 300-500m, separate de văi cu
terase
- râurile sunt colectate de Siret şi Prut
- sunt frecvente formaţiunile de cueste şi alunecări de teren.
4.Subdiviziuni
I. Podişul Sucevei
II. Câmpia Moldovei
III. Podişul Bârladului
IV. Culoarul Siretului
5.Clima
Pe fondul climatic general temperat continental se distinge un etaj
climatic de deal şi podiş caracterizat prin:
- temperaturi între 6-10 C, precipitaţii 600-800mm/an, vânturi
moderate.
 Influenţe climatice externe:
- influenţe continentale accentuate manifestate prin secete mari vara
şi geruri iarna candâ bate şi crivăţul
Râurile:
- sunt colectate de Siret şi Prut.
Afluenţii Siretului: Moldova, Suceava, Bârladul.
Afluenţii Prutului: Başeul, Jijia, Bahluiul.
Oraşe: Iaşi, Suceava, Botoşani, Vaslui.

PODIŞUL GETIC

1.Mod de formare s-au format prin acumulare unei cuverturi

sedimentare şi înălţarea ei lentă, împreună cu fundamentul cristalin la
mărginea arcului carpatic. Stratele sunt slab înclinate de la nord la sud cum
s-au retras apele fostei mări.
2.Limite
Nord: Subcarpaţii Getici şi Podişul Mehedinţi
Sud: Câmpia Română
Vest: Valea Dunării
Est: Valea Dunării
3.Caracteristici
- are înclinare de la nord (600m) spre sud (200m)
- văile au un caracter paralelism, sunt adânci de 100-200m şi largica
nişte coridoare(Jiu,Olt,Argeş), adesea cu terase pe margini, unde s+au
aşezat satele
- dealurile sunt nivelate şi acoperite cu păduri
- versanţi afectaţi de alunecări de teren şi torenţi
- este format din roci sedimentare foarte recente (nisipuri, pietrişuri
de Cândeşti, argile cu intercalaţii de cărbuni)
- are importante zăcăminte de petrol şi gaze naturale (la Hulubeşti,
Bădeni, Ticleni) şi lignit (Bazinul Motru Rovinari)
- apele au împărţit podişul în mai multe subdiviziuni denumite
platforme
4.Subdiviziuni
Platforma Cândeşti (între Dâmboviţa şi Argeş)
Platforma Cotmeana (între Argeş şi Olt)
Platforma Olteţului (între Olt şi Gilort)
Platforma Jiului (între Jiu şi Gilort)
Platforma Strehaiei (la vest de Motru)
5.Clima
Pe fondul climatului general temperat continental se distinge un etaj
climatic de deal şi podiş, cu temperaturi medii anuale de 6-10 C,
precipitaţii reduse (500-600mm/an) dar suficiente pentru vegetaţia
forestieră şi vânturile influenţate de relieful local (austral).
Insuficienţe climatice externe:
 - submediteraneene caracterizat prin ierni blânde şi ploioase şi veri
calde
- de tranziţie de la influenţele oceanice şi submediteraneene din vest
la cele cu ariditate cu precipitaţii ce scad spre sud.
6.Hidrografia
Râurile care străbat Podişul Getic sunt în general râuri mari cu
izvoare în zona montană: Jiu, Olt, Argeş, Motru, Dâmboviţa, Vedea, etc.
Lacurile au origine diversă:
- lacurile antropice: Ceauru pe Jiu, Porţile de Fier şi Ostrovul Mare
pe Dunăre, altele pe Olt, Argeş.
- lacuri formate în masive de sare: Ocnele Mari.
7.Oraşe Drăgăşani, Filiaşi.
8.Activitatea economică
Sub raport economic este o regiune agricolă cu întinse livezi de pomi
fructiferi şi vii (Pleniţa, Drăgăşani, Piteşti).

PODIŞUL DOBROGEI

1.Mod de formare
S-a format din proterozoic şi până în mezozoic prin cutarea
scoarţei în orogenezele caledonică (şisturile verzi din Podişul Casimcei) şi
gercinică (Munţii Măcin şi Culmea Pricopanului). Ulterior supusă unei
puternice eroziuni această unitate şi+a redus altitudinea, a devenit rigidă şi a
intrat în categoria reliefului de platformă.
2.Limite:
Nord: Dunărea
Sud: graniţa cu Bulgaria
Vest: Dunărea
Est: Marea Neagră
3.Caracteristici
- cuprinde cea mai veche structura geologică din ţară.
- are o structură geologică variată: şisturi cristaline, roci magmatice
(granite) şi roci sedimentare (gresii, conglomerate, calcare)
4.Subdiviziuni
I. Masivul Dobrogei de Nord
II. Masivul Dobrogei de Sud
5.Clima
Pe fondul climatului general temperat continental se distinge un etaj
climatic de câmpie caracterizat prin:
- temperatura medie anuală 10-11 C
- secete frecvente, media anuală a precipitaţiilor fiind între 300-
400mm/an.
- vânturi: crivăţul iarna
Pentru acoperire deficitului de umiditate s-a construit sistemul de
irigaţii „Caraşu”
 Influenţe climatice externe:
- influenţe continentale accentuate
- la ţărmul mării, pe cca. 10 km lăţime se resimte influenţa brizelor
marine care atenuează arşiţa de vară, gerurile de iarnă şi care produc o
umiditate mai însemnată a aerului şi vânturi frecvente.
6.Hidrografia
Râurile sunt în general scurte, cu debite mici. Unele se
termină prin lacuri de tipul limanelor sau a lagune. O parte din râuri sunt
seci o parte din an dar la ploi scurgerea poate fi vijelioasă. Principalele
râuri: Taiţa, Teliţa, Casimcea şi Slava.
Lacurile:
- Limanuri fluvio-maritim: Taşaul, Mangalia, Techirghiol cu apă
sărată şi nămol curativ.
- Lagunele: Razim, Goloviţa, Sinoe, Siutghiol.
- Limanuri fluviale: Oltina, Bugeac.
7.Oraşele:
Constanţa, Cernavodă, Mangalia.
8.Activitatea economică
Este o importantă regiune agricolă: cereale, pomi fructiferi (persic,
cais), viţă-de-vie (Ostrov, Murfatlar).

PODIŞUL MEHEDINŢI

1.Mod de formare:
S-a format în nord prin cutare ca şi munţii iar în sud prin depuneri de
sedimente. Din această cauză este considerat un unicat în relieful României.
2.Limite
Nord: Carpaţii Meridionali (Munţii Mehedinţi şi Cernei)
Sud: Podişul Getic
Vest: Valea Dunării
Est: Valea Motrului
3.Caracteristici:
- are altitudini cuprinse între 500-700m.
- sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare.
- datorită calcarelor s-a dezvoltat un carst tipic cu doline, văi seci,
ponoare, lacuri carstice (Zătonu), poduri naturale, peşteri (Topolniţa,
Cloşani).
Vegetaţia cuprinde numeroase specii termofile (iubesc căldura):
liliacul sălbatic, mojdreanul, cărpiniţa, alunul turcesc.
- au resurse de petrol, gaye naturale, lignit şi sare.
- sunt acoperiţi de păduri de foioase şi păşuni, fiind în acelaşi timp şi
importante regiuni viticole şi pomicole.
4.Subdiviziuni
Depresiunea Severin, Dealurile Coşuştei
 Vegetaţia cuprinde numeroase specii termofile (iubesc căldura):
liliacul sălbatic, mojdreanul, căpriţa, alunul turcesc…..
Climatul este blând cu slabe nuanţe mediteraneene. Etajul climatic
de deal şi podiş.
Ocupaţia locuitorilor: creşterea vitelor, pomicultură, turism; o parte
lucrează în construcţii.
Oraşe: Dr. Tr. Severin
Râuri: Dunăre şi Motru.