1 - 15 Romania

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 26

ASEZAREA GEOGRAFICA A ROMANIEI 1

Asezarea pe Glob
- in emisfera nordica (fata de Ecuator), intre paralelele de 430 37` si 48015` latitudine nordica
- in emisfera estica (fata de meridianul de 00), intre meridianele de 200 15` si 29041` longitudine estica
- este situata la intersectia meridianului de 250 longitudine estica cu paralela de 450 latitudine nordica
- este strabatuta pe la jumatate de paralela de 460 latitudine nordica
- paralela de 45 de grade strabate Romania prin partea de sud

Consecinta asezarii pe Glob:


- datorita pozitiei tarii noastre pe Glob, intre 430 si 480 latitudine nordica, clima tarii noastre este temperata
- deoarece tara noastra se intinde pe 50 latitudine , intre sudul si nordul tarii exista o diferenta de temperatura de 20C(in sud este
mai cald cu doua grade decat in nord)

Asezarea pe continent

- tara noastra este asezata in sud-estul Europei Centrale


- este situata la jumatatea distantei dintre Muntii Ural si Oceanul Atlantic
- este situata mai departe de Oceanul Arctic si mai aproape de Marea Mediterana

Consecinta asezarii pe continent:


- pozitia tarii noastre in interiorul continentului determina caracterul continental al climei

Romania = tara carpato-danubiano-pontica

Romania este tara carpatica deoarece doua treimi din lantul carpatic se afla pe teritoriul tarii noastre

Importante economica a Carpatilor pentru tara noastra:


-resurse ale subsolului: minereuri complexe, carbune(in Depresiunea Petrosani),sulf, ape minerale,roci de constructie
-resurse ale solului: paduri, pasuni, potentialul hidroenergetic al apelor de munte
-importanta turistica

Romania este tara danubiana deoarece doua cincimi din lungimea Dunarii strabat teritoriul Romaniei.

Importanta economica a Dunarii pentru tara noastra:


- importanta zona piscicola
- potential hidroenergetic mare
- importanta cale navigabila, folosita in transportul de marfuri si de persoane
- utilizarea apei pentru irigatii
- asigura legatura cu tarile Europei Centrale si cu Marea Nordului prin canalul Dunare- Main- Rhin
- Delta Dunarii este o importanta zona turistica
- stuful din Delta Dunarii este folosit pentru fabricarea hartiei
-colecteaza aproape toate raurile tarii noastre cu exceptia celor din Dobrogea.

Romania este tara pontica deoarece are o deschidere de 234 km la Marea Neagra

Importanta economica a Marii Negre pentru tara noastra


- tarmul romanesc are o mare importanta turistica
- platforma continentala a Marii Negre contine zacaminte de petrol
- importanta zona piscicola
- Marea Neagra asigura legatura tarii noastre cu Oceanul Planetar
- importanta pentru comert

Suprafata tarii noastre= 238.391 km2

Vecinii Romaniei:
N= Ucraina; E = R.Moldova + Ucraina; S= Bulgaria; SV = Serbia; V=Ungaria
(vezi harta)

Punctele extreme ale tarii noastre sunt:


N= Horodistea ; E=Sulina
S= Zimnicea ; V=Beba Veche
Caracteristicile, formarea si evolutia reliefului Romaniei 2
Relieful=totalitatea denivelarilor scoartei terestre

Caracteristicile reliefului tarii noastre sunt:

• varietatea si complexitatea (se intalnesc toate formele de relief)


• proportionalitate (treptele de relief se gasesc in proportii aproximativ egale:munti=28%,dealuri si
podisuri=42%, campii=30%)
• dispunerea sub forma de trepte concentrice
• accesibilitate pentru locuire si comunicatii
• suport ce permite desfasurarea unor activitati economice
• complementaritatea formelor de relief(adica acestea sunt in stransa legatura intre ele)

Formarea si evolutia reliefului Romaniei

“orogeneza”=etapa de formare a muntilor

Principalele orogeneze sunt:


• orogeneza caledoniana(cea mai veche): Muntii Scandinavici, Muntii Caledonici
• orogeneza hercinica:Muntii Ural, Muntii Macinului
• orogeneza alpina in timpul careia s-a ridicat lantul muntos alpino-carpato-himalayan

a) cele mai vechi urme ale unui uscat continental=fundamentul Podisului Moldovei ce face parte din
Platforma Est-Europeana- si care este cel mai vechi pamant al tarii aflat la adancime
b) in orogeneza caledoniana s-a format partea centrala a Podisului Dobrogei, numita Podisul Casimcei,
care este alcatuita din sisturi verzi=cele mai vechi roci de pe teritoriul tarii noastre, aflate la suprafata
c) in orogeneza hercinica s-au format Muntii Dobrogei
d) in orogeneza alpina s-au inaltat Muntii Carpati
e) in acelasi timp cu fomarea Carpatilor s-a format Depresiunea Colinara a Transilvaniei, urmata de
Subcarpati, lantul vulcanic al Carpatilor Orientali
f) a urmat transformarea in uscat a Podisului Moldovei,Dealurilor de Vest, Podisului Getic, si a campiilor
Romana si de Vest
g) in timpul ultimei glaciatiuni(cuaternar)= formarea ghetarilor din Carpatii Meridionali si Muntii Rodnei
h) cel mai nou pamant al tarii(in continua formare si in prezent)= Delta Dunarii

Principalele forme de relief:


• Carpatii (Orientali, Meridionali, Occidentali)
• Depresiunea Colinara a Transilvaniei (Podisul Somesan, Campia Transilvaniei, Podisul
Tarnavelor, Zona Submontana)
• Subcarpatii(Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii de Curbura si Subcarpatii Getici)
• Podisul Moldovei (Podisul Sucevei, Campia Moldovei, Podisul Barladului)
• Podisul Getic
• Podisul Mehedinti
• Podisul Dobrogei
• Dealurile de Vest
• Campia Romana
• Campia de Vest
• Delta Dunarii
• Platforma Continentala a Marii Negre
Carpatii Orientali – caractere generale 3
A.Asezarea geografica - in partea central estica a tarii
- constituie ramura estica a Carpatilor Romanesti

B.Limitele si vecinii: N- granita de nord ii desparte de Ucraina


E – Podisul Sucevei, Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii
S – Subcarpatii Curburii
V – Valea Prahovei ii desparte de Carpatii Meridionali; Depresiunea Transilvaniei,
Dealurile de Vest, Campia de Vest

C.Aspecte specifice reliefului (caracteristici ale reliefului)


a)geneza :
• s-au format in orogeneza alpina
• s-au format prin incretirea scoartei terestre(muntii alcatuiti din roci metamorfice si sedimentare) si prin
vulcanism (lantul vestic al Carpatilor Orientali, respectiv al grupelor nordica si centrala: Muntii Oas, Gutai,
Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita)

b) tipurile de roci: sunt alcatuiti din toate cele trei tipuri de roci, dispuse pe trei fasii paralele: roci vulcanice in vest, roci
metamorfice in centru si roci sedimentare(flis) in est

c)aspectul reliefului : - culmile sunt paralele, orientate NV-SE


- muntii formati din roci metamorfice sunt mai masivi si mai inalti
- muntii formati din roci sedimentare sunt mai josi si mai fragmentati
- muntii formati din roci vulcanice au forma de con

d)forme majore de relief: munti, depresiuni ( Depresiunea Brasov – cea mai mare depresiune intramontana),
pasuri

e)microforme de relief
1. forme de relief glaciar(create de ghetari): circurile glaciare, vaile glaciare in Muntii Rodnei
2. forme de relief vulcanic: conuri, cratere( in grupele nordica si centrala)
3. forme de relief carstic: Cheile Bicazului; pesteri
4. forme de relief fluviátil: Defileul Muresului

f)altitudinea maxima: Muntii Rodnei, Varful Pietrosu:2303m

g)resurse- ale solului: paduri, pasuni


- ale subsolului: minereuri de fier, mangan, minereuri complexe, carbune, ape minerale,”aureola
mofetica”, roci de constructii

D.Subdiviziuni

– grupa nordica (intre granita de nord si aliniamentul Pasul Tihuta – Depresiunea Vatra Dornei- Pasul Mestecanis-
Valea Moldovei)
- grupa centrala (intre Pasul Tihuta – Depresiunea Vatra Dornei- Pasul Mestecanis- Valea Moldovei si Valea Oituzului
– Pasul Oituz- Pasul Vladeni )
- grupa sudica – intre Valea Oituzului si Valea Prahovei

E.Clima : - etajul climatic montan


- influente climatice scandinavo-baltice in nord

F.Hidrografia:
- rauri: Somesul Mare, Muresul, Oltul, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Buzau, Prahova
- lacuri: Lacul Izvorul Muntelui pe Bistrita ( lac de acumulare), lacurile Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea
Maramures(lacuri in masive de sare), Lacul Rosu pe Bicaz(lac de baraj natural), Lacul Sfanta Ana(singurul lac vulcanic
de la noi din tara), Lacul Siriu pe Buzau(lac de acumulare), Lacul Paltinu pe Doftana(lac de acumulare)
Carpatii Meridionali- caractere generale 4
A.Asezarea geografica - In partea central sudica a tarii
- contituie ramura sudica a Carpatilor Romanesti

B.Limitele si vecinii: N- Valea Bistrei ii desparte de Muntii Poiana Rusca, Culoarul Orastiei ii desparte de
Muntii Apuseni ; Depresiunea Transilvaniei; Depresiunea Brasov
E – Valea Prahovei ii desparte de Carpatii Orientali
S – Subcarpatii Curburii(intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici(intre Dambovita
si Motru); Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare)
V – Culoarul Timis –Cerna ii desparte de Muntii Banatului

C.Aspecte specifice reliefului (caracteristici ale reliefului)


a) geneza :
• s-au format in orogeneza alpina
• s-au format prin incretirea scoartei terestre
b) tipurile de roci: sunt alcatuiti in principal din roci metamorfice( in centru ) si din roci sedimentare pe margini
c) aspectul reliefului : - au o orientare generala de la vest la est
- un aspect greoi,masiv, cu creste abrupte
- muntii formati din roci metamorfice sunt mai masivi si mai inalti
- muntii formati din roci sedimentare sunt mai fragmentati
- mai sunt numiti si “Alpii Transilvaniei”, fiind cei mai inalti munti din Carpatii Romanesti
- culmile au platouri netede cu pasuni

d) forme majore de relief: munti, depresiuni, pasuri + Transfagarasan si Transalpina

e) microforme de relief
1. forme de relief glaciar(create de ghetari): circurile glaciare, vaile glaciare
2. forme de relief carstic: Cheile Tatarului,Pestera Ialomitei, Pestera Dambovicioara,Pestera
Muierii, Pestera Polovragi
3. forme de relief fluviátil: Defileul Oltului, Defileul Jiului
4. forme de relief climatic: Babele si Sfinxul din Muntii Bucegi

f) altitudinea maxima: - Muntii Fagaras cu Varful Moldoveanu: 2544m+Vf. Negoiu(al doilea ca altitudine)
- in total sase varfuri cu peste 2500m altitudine
g) resurse ale solului: paduri, pasuni
ale subsolului: roci de constructii, lignit in Depresiunea Petrosani

D.Subdiviziuni
- Grupa Bucegi ( intre Prahova si Dambovita),
- Grupa Fagaras(intre Dambovita si Olt),
- Grupa Parang (intre Olt si Valea Jiului si cea a Streiului)
- Grupa Retezat Godeanu (intre Valea Jiului, a Streiului, Depresiunea Petrosani + Pasurile Merisor si
Lainici si Coloarul Timis – Cerna + Pasul Poarta Orientala)

E.Clima : - etajul climatic montan si alpin


- influente climatice submediteraneene in sud – vest

F.Hidrografia:
- rauri: Prahova, Ialomita, Dambovita, Arges,Olt,Jiu, Strei
- lacuri:lacurile de acumulare Dobresti , Moroeni, Vidraru si Vidra lacurile glaciare: Capra, Balea, Podragu,
Urlea, Galcescu, Bucura si Zanoaga
Carpatii Occidentali – caractere generale 5
A) Asezare:
• In vestul tarii si inchid arcul carpatic
• Ramura vestica a Carpatilor Romanesti
B) Limite si vecini
• N- Vaile Barcaului si Somesului ; Dealurile de Vest si Jugul intracarpatic
• E- Depresiunea Colinara a Transilvaniei; Culoarul Orastiei si Valea Muresului ii desparte de
Grupa Parang; Depresiunea Calan; Culoarul Bistrei ii desparte de Grupa Retezat; Culoarul
Timis – Cerna ii desparte de Grupa Retezat Godeanu
• S- Defileul Dunarii
• V – Dealurile de Vest si Campia de Vest (numai in dreptul Muntilor Zarandului)

C) Relieful- caracteristici generale


a) Geneza – in orogeneza alpina
- prin incretirea scoartei terestre si vulcanism

b) Alcatuirea petrografica- sunt alcatuiti din toate cele trei tipuri de roci dispuse sub forma unui
“mozaic petrografic”
c) Aspectul reliefului
• muntii formati din roci metamorfice sunt mai masivi si mai inalti
• muntii formati din roci sedimentare sunt mai fragmentati si mai josi
• sunt puternic fragmentati tectonic aparand ca masive inconjurate de depresiuni joase;aspect discontinuu
• constituie un “castel de ape” deoarece de pe teritoriul lor izvorasc multe rauri
d) Forme de relief: munti, depresiuni, vai,pasuri
e) Microforme de relief - relief fluviatil: defileul Muresului
- relief carstic: chei, pesteri (Pestera Ursilor,Pestera Scarisoara, Pestera Vantului
Cetatile Ponorului )
f) Altitudinea maxima:- Vf Bihor 1849 m;
- sunt cei mai josi dintre Carpati si, in consecinta, sunt cei mai populati dintre
acestia
g) Subdiviziuni: - Grupa Muntilor Banatului (intre Dunare si Timis)
- Muntii Poiana Rusca (intre Timis si Mures)
- Grupa Muntilor Apuseni (intre Mures si Somes si Barcau)

D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, lacuri, lemn


- subsolului-sunt cei mai bogati dintre Carpati: minereuri feroase si neferoase, carbuni,
materiale de constructie, izvoare minerale
E) Clima- etaj climatic montan- temp medie: 6- 0 grade
- precipitatii 800- 1000mm
- vanturi: brize montane
- influente climatice oceanice in Munti Apuseni,
- influente climatice submediteraneene in Muntii Banatului
- inversiuni termice in depresiunile intramontane
F) Hidrografia-
Rauri - Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Aries, Ampoi, Somesul Mic, Mures,
Bega, Timis, Barzava, Caras, Nera
Lacuri - de acumulare(antropice): Trei Ape(pe Timis), Marisel, Tarnita si Fantanele (pe Somesul Mic)
- in depresiuni carstice: Varasoaia si Ighiu
G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase si conifere(mai restrans)

H) Soluri:cambisoluri, spodosoluri
Subcarpatii Moldovei 6
A) Asezare:
• In estul Carpatilor Orientali
B) Limite si vecini
• N- Valea Moldovei ii desparte de Podisul Sucevei
• E- Valea Siretului ii desparte de Podisul Barladului
• S- Valea Trotusului ii desparte de Subcarpatii Curburii
• V- Grupa centrala a Carpatilor Orientali
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – in ultimele faze ale orogenezei alpine
- prin incretirea scoartei terestre

b) Alcatuirea petrografica- roci sedimentare cutate(argile, marne, gresii)


c)Aspectul reliefului-au un sir de depresiuni (submontane) si un sir de dealuri subcarpatice care le inchid
spre vest
d) Forme de relief: depresiuni submontane, dealuri subcarpatice
e) Altitudinea maxima: Dealul Plesului 911m
f) Subdiviziuni: Depresiunea Neamt,Depresiunea Cracau-Bistrita, Depresiunea Tazlau- Casin
Dealul Plesului, Dealurile Bistritei, Dealul Pietricica
D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, lacuri, lemn
- subsolului-sare, petrol, gaze naturale, roci de constructie
E) Clima- etaj climatic de dealuri inalte- temp medie anuala de 6-8 grade
- vanturi: Crivatul, foehn ce coboara de pe versantii Carpatilor Orientali
- precipitatii 600-800 mm
- influente climatice scandinavo baltice in nord si de ariditate in sud
- inversiuni termice in depresiunile submontane
F) Hidrografia
Rauri - Neamt(afluentul Moldovei), Bistrita, Trotus

Lacuri - de acumulare pe Bistrita(amenajata hidroenergetic)


G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase(stejar si fag)

H) Soluri:argiluvisoluri, cambisoluri
Subcarpatii Curburii 6
A) Asezare:
• In exteriorul Grupei Sudice a Crapatilor Orientali si a Grupei Bucegi
B) Limite si vecini
• N- Valea Trotusului ii desparte de Subcarpatii Moldovei: Grupa Bucegi, Grupa Sudica a Carpatilor
Orientali
• E- Campia Romana
• S- Campia Romana
• V- Valea Dambovitei ii desparte de Subcarpatii Getici
C) Relieful- caracteristici generale
b) Geneza – in ultimele faze ale orogenezei alpine
- prin incretirea scoartei terestre

b) Alcatuirea petrografica- roci sedimentare cutate(argile, marne, gresii)


c)Aspectul reliefului-doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri cu aspect de labirint
- reprezinta subdiviziunea cea mai complexa a Subcarpatilor
- se curbeaza de-a lungul Carpatilor Curburii
-Carpatii Curburii patrund sub forma unor pinteni in Subcarpati(pintenul Ivanetu)
d) Forme de relief: depresiuni submontane, dealuri subcarpatice, depresiuni subcarpatice
e) Altitudinea maxima: Magura Odobesti(977m)
f) Fenomene deosebite: Focurile Vii de la Andreiasu si Vulcanii Noroiosi de la Berca –Arbanasi in
depresiunea Policiori
g) Subdiviziuni:Subcarpatii Vrancei, Subcarpatii Buzaului,Subcarpatii Teleajenului,Subcarpatii Ialomitei
-depresiuni: Vrancei(pe Putna), Valenii de Munte(pe Teleajen), Campina(pe Prahova ),
Policiori, Pucioasa (pe Ialomita)
D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, lacuri, lemn
- subsolului-sare, petrol, gaze naturale, roci de constructie
E) Clima- etaj climatic de dealuri inalte- temp medie anuala de 6-8 grade
- vanturi: Crivatul , vanturi de foehn ce coboara de pe versantiii Carpatilor
Curburii
- precipitatii 600-800 mm
- influente climatice de ariditate
- inversiuni termice in depresiunile submontane
F) Hidrografia
Rauri - Putna, Buzau, Teleajen, Doftana, Prahova, Ialomita

Lacuri - in masive de sare: Slanic si Telega


G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase(stejar si fag)

H) Soluri:argiluvisoluri, cambisoluri
Subcarpatii Getici 6
A) Asezare:
• In exteriorul Carpatilor Meridionali
B) Limite si vecini
• N- Carpatii Meridionali(Grupele Ratezat, Parang si Fagaras)
• E- Valea Dambovitei ii desparte de Subcarpatii Curburii
• S- Podisul Getic
• V- Valea Motrului ii desparte de Podisul Mehedinti
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – in ultimele faze ale orogenezei alpine
- prin incretirea scoartei terestre

b) Alcatuirea petrografica- roci sedimentare cutate(argile, marne, gresii)


c)Aspectul reliefului-doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri cu aspect de labirint
d) Forme de relief: depresiuni submontane, dealuri subcarpatice, depresiuni subcarpatice
e) Altitudinea maxima: Magura Chiciora(1218m)
f) Subdiviziuni:Depresiunea Campulung, Depresiunea Targu-Jiu, Depresiunea Subcarpatica Olteana
Magura Matau
D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, lacuri, lemn
- subsolului-sare, petrol, gaze naturale, roci de constructie, carbune(lignit)
E) Clima- etaj climatic de dealuri inalte- temp medie anuala de 6-8 grade
- vanturi: vanturi de foehn ce coboara de pe versantiii Carpatilor
Meridionali
- precipitatii 600-800 mm
- inversiuni termice in depresiunile submontane
F) Hidrografia
Rauri - Arges, Topolog, Olt(amenajat hidroenergetic), Oltet, Gilort, Jiu

Lacuri - in masive de sare: L.Ocnele Mari


G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase(stejar si fag)

H) Soluri:argiluvisoluri, cambisoluri
Dealurile de Vest 7
A) Asezare:
• In vestul tarii; fac trecerea de la Carpati la campie.
B) Limite si vecini
• N- Grupa nordica a Carpatilor Orientali
• E- Carpatii Occidentali;
• S- Valea Nerei
• V – Campia de Vest
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – prin acumulari de sedimente aduse de raurile ce coboara din Carpatii Occidentali si depuse pe
locul fostei Mari Panonice

b) Alcatuirea petrografica- sunt alcatuiti din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri), si foarte rar sisturi
cristaline si roci vulcanice in magurile din nord

c) Aspectul reliefului- limita cu campia este aproape imperceptibila


- scad altitudinal de la est la vest(aspectul unui plan usor inclinat de la est la vest)
- patrund in interiorul Carpatilor prin depresiuni”golfuri”
- la nord de Muntii Apuseni apar roci mai dure care strabat pana la suprafata rocile
sedimentare:munti ascunsi(Culmea Codru)
- sunt fragmentati de rauri si depresiunile “golfuri”
- au ca si Podisul Getic un caracter piemontan ( piemont=picior de munte)
d) Forme de relief: dealuri, maguri, depresiuni “golfuri”, depresiuni
e) Altitudinea : altitudini medii de 200-400 de metri, mai mari in est si mai mici in vest
f) Subdiviziuni: -Dealurile Banatului(Dealurile Buziasului, Dealurile Lipovei,Depresiunea Oravita)
intre Nera si Mures
-Dealurile Crisene intre Mures si Barcau(dealuri si depresiuni golfuri: Depresiunea Zarand,
Depresiunea Beius, Depresiunea Vad-Borod)
-Dealurile Crasnei si Silvaniei intre Barcau si Grupa Nordica a Carpatilor Orientali
(cu altitudinile cele mai mari)- dealuri, maguri, Depresiunea Simleu,
Depresiunea Baia Mare

D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, lemn,pasuni


- subsolului-roci de constructii; la contactul dintre Delurile de Vest si Carpatii Occidentali exista
acumulari subterane de ape termale
E) Clima- etaj climatic de dealuri joase cu temperaturi medii anuale de 9-10 grade la sud de Mures si
8-9 grade la nord de Mures
- precipitatii 700-800mm
-influente climatice oceanice la nord de Mures
-influente climatice submediteraneene la sud de Mures
F) Hidrografia-
Rauri - Nera, Caras, Barzava, Timis, Bega, Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Barcau,
Somes
G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase(stejar si amestec stejar+fag)
: la sud de Mures specii submediteraneene
H) Soluri: argiluvisoluri
Podisul Getic 8
A) Asezare:
• In sudul tarii
• Reprezinta o treapta intermediara de relief intre Subcarpatii Getici si Campia Romana
B) Limite si vecini
• NV- Podisul Mehedinti
• N- Subcarpatii Getici
• E- Campia Romana
• S- Campia Romana
• V – Dunarea
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – prin acumulari de sedimente aduse de raurile ce coboara din Carpatii Meridionali si depuse pe
locul fostei Mari Sarmatice

b) Alcatuirea petrografica- este alcatuit din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri)

c) Aspectul reliefului- un caracter piemontan ( piemont=picior de munte)


- strate inclinate de la nord la sud
d) Forme de relief: dealuri, interfluvii netede sau usor rotunjite ce cresc in largime de la nord la sud,
vai cu terase
e) Altitudinea : altitudini de 700 metri in nord si 300m in sud

f) Subdiviziuni:: Platforma Strehaiei, Platforma Jiului(intre Motru si Gilort),


Platforma Oltetului(intre Jiu si Olt),Platforma Cotmeana(intre Olt si Arges)
Platforma Argesului, Platforma Candesti

D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, terenuri arabile


- subsolului-roci de constructii, petrol, lignit (bazinul Motru-Rovinari-exploatari in cariera )

E) Clima- climat temperat continental cu influente submediteraneene in vest si de tranzitie in est


- etaj climatic de dealuri inalte in NE si climat de dealuri joase in SV
- temperaturi medii anuale de 8-10 grade si precipitatii de 500-80mm)

F) Hidrografia-
Rauri - Jiu(cu afluentii Motru si Gilort),Olt(cu afluentii Oltet si Topolog),Arges(cu afluentii Argesel si
Dambovita)
Lacuri - hidroenergetice pe Arges si Olt

G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase(stejar si amestec stejar+fag)

H) Soluri: argiluvisoluri, cambisoluri


Podisul Moldovei 9
A) Asezare:
• In estul tarii
B) Limite si vecini
• N- granita cu Ucraina
• E- granita cu Republica Moldova;Prut
• S- Campia Romana
• V – Siretul si Moldova il despart de Subcarpatii Moldovei;Grupa Nordica a Carpatilor Orientali

C) Relieful- caracteristici generale

a)Geneza – depunerea de strate sedimentare pe un fundament foarte vechi (cel mai vechi pamant al tarii
aflat la adancime), pe locul unei foste mari

b) Alcatuirea petrografica-este alcatuit din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri, gresii,conglomerate)

c) Aspectul reliefului- are aspect de podis propriu zis insa in cea mai mare parte se prezinta sub forma unor
asocieri de culmi si dealuri joase
d) Forme de relief: dealuri, interfluvii netede sau usor rotunjite
vai cu terase, cueste(= margini abrupte ale unor strate usor inclinate)
e) Fenomene deosebite: frecvente alunecari de teren
f) Altitudinea : maxima – Dealul Ciungi – 688m

g) Subdiviziuni:- Podisul Sucevei(+depresiunea Radauti si Dealul Ciungi)


- Campia Moldovei(sau Campia Jijiei)- cu relief neted dezvoltat pe sustrat argilos
- Podisul Barladului –scade altitudinal de la nord la sud, frecvente cueste
D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, terenuri arabile, lemn
- subsolului-roci de constructii, gaze naturale, sare

E) Clima- climat temperat continental cu influente scandinavo-baltice in nord si de ariditate in est


- etaj climatic de campie in sud, de dealuri joase si de dealuri inalte in NE
- temperaturi medii anuale de 7-10 grade si precipitatii de 450-800mm
- iarna bate Crivatul iar vara sunt frecvente perioade secetoase

F) Hidrografia-
Rauri - Siret(cu afluentii Suceava, Moldova, Barlad), Prut cu afluentii Jijia si Bahlui

Lacuri – lacul de acumulare Stanca- Costesti pe Prut


- iazuri(cel mai mare fiind iazul Dracsani)

G)Vegetatia si animalele: - zona de stepa si silvostepa


- etajul stejarului si fagului

H) Soluri: - molisoluri, argiluvisoluri


Podisul Mehedinti 10
A) Asezare:
• In SV-ul tarii
B) Limite si vecini
• N- Grupa Retezt -Godeanu
• E- Motrul il desparte de Subcarpatii Getici
• S- Podisul Getic
• V – Dunarea

C) Relieful- caracteristici generale

a) Geneza –format in acelasi timp cu Carpatii Meridionali prin incretirea scoartei terestre;

b) Alcatuirea petrografica-roci metamorfice(sisturi cristaline) si sedimentare(calcare)

c) Aspectul reliefului- apare ca un “unicat” cu structura si relief asemanatoare muntilor si cu altitudini de


dealuri

d) Forme de relief: podis

e) Microforme de relief: relief carstic tipic: pesteri(Topolnita), doline, avenuri, cursuri subterane
f) Altitudinea : 600m

D) Bogatiile- solului- ape curgatoare, lemn


- subsolului-roci de constructii

E) Clima- climat temperat continental cu influente submediteraneene


- etaj climatic de dealuri
- temperaturi medii anuale de 8-10 grade
- precipitatii- 600-800mm
F) Hidrografia-
Rauri - Dunarea

Lacuri – in depresiuni carstice – Lacul Zaton si Lacul Ponoare

G)Vegetatia si animalele: - zona padurilor de foioase-specii submediteraneene

H) Soluri: - molisoluri, argiluvisoluri


Podisul Dobrogei 11
A) Asezare:
• In sud-estul tarii
B) Limite si vecini
• N- Valea Dunarii si Delta Dunarii o despart de Ucraina
• E- Marea Neagra
• S- granita cu Bulgaria
• V- Dunarea il desparte de Campia Romana
C) Relieful- caracteristici generale
d) Geneza – Podisul Casimcei s-a format in orogeneza caledoniana
- Muntii Macinului s-au format in orogeneza hercinica

e) Alcatuirea petrografica- Podisul Casimcei este alcatuit din sisturi verzi(roci metamorfice) –cele mai
vechi roci aflate la suprafata de pe teritoriul tarii noastre
- Muntii Macinului sunt alcatuiti din granite (roci magmatice)
- Podisul Dobrogei de Sud este alcatuit din roci sedimentare(calcare si gresii)
acoperite de un strat de loess

f) Aspectul reliefului- partea centrala si de nord a podisului este inclinata de la vest spre mare, iar partea de
sud este inclinata de la mare spre vest
-relief cu aspect ondulat si nefragmentat cu frecvente abrupturi
d) Forme de relief: dealuri joase cu aspect de podis, depresiuni,
e) Microforme de relief: relief litoral : plaje, faleze, delta; relief carstic
f) Altitudinea : maxima- vf Greci -467m-Muntii Macinului
g) Subdiviziuni:- Podisul Dobrogei de Nord (Muntii Macinului, Culmea Niculitel,Dealurile Tulcei,
Depresiunea Nalbant, Podisul Babadagului )
- Podisul Dobrogei Centrale(Podisul Casimcei)
- Podisul Dobrogei de Sud: Podisul Medgidiei, Podisul Oltinei,Podisul Negru Voda,Zona
Litorala
D) Bogatiile- solului- terenuri arabile
- subsolului-roci de constructii;cupru
E) Clima- etaj climatic de dealuri joase(N) si de campie(S)
-Temperaturi medii anuale de peste 11 grade in sud si est si de 10-11 grade in vest
- precipitatii 400-500mmm si chiar sub 400mm(in sud)
-influente climatice de ariditate si influente pontice pe o fasie lata de 10km de-a lungul tarmului
-sunt frecvente secetele- ceea ce face ca raurile sa aiba debite intermitente
-vanturi: Crivatul si brizele marine
F) Hidrografia-
Rauri -Telita, Taita, Slava, Casimcea; pe valea Carasu s-a amenajat canalul Dunare –Marea Neagra
Lacuri:- Laguna Razim(L.Razim,L.Zmeica, L.Golovita, L. Sinoe) - cel mai intins lac din tara noastra
- Laguna Siutghiol
- Lacul Techirghiol(namoluri terapeutice), Lacul Tasaul(in care se varsa Casimcea),
Lacul Mangalia(cu ape sulfuroase)- limane fluvio- maritime
G) Vegetatia si animalele: zona de stepa
:paduri de stejar in Muntii Macinului
H) Soluri: clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri balane
Depresiunea Colinara a Transilvaniei 12
A) Asezare:
• in interiorul arcului carpatic
B) Limite si vecini
• N-V- jugul intracarpatic o desparte de Dealurile de Vest
• N si E- Carpatii Orientali(grupa nordica si grupa centrala)
• S- Carpatii Meridionali(grupele Fagaras si Parang)
• V- Muntii Apuseni
C) Relieful- caracteristici generale
g) Geneza – s-a format o data cu aparitia si ridicarea lantului carpatic
- in interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare, in urma careia s-a format o regiune de
acumulare a sedimentelor;ocupata de ape marine, a fost umpluta cu sedimente erodate din Carpati,
fundamentul aflandu-se azi la 4500m adancime
b) Alcatuirea petrografica-sunt prezente roci sedimentare moi (argile, marne, nisipuri, gresii
pietrisuri)
c) Aspectul reliefului- este o mare arie depresionara intracarpatica
d) Forme de relief: relief de podis, dealuri si depresiuni marginale
e) Microforme de relief: - datorita substratului argilos se intalnesc frecvente alunecari de teren.
- se intalnesc boltiri ale scoartei terestre numite domuri gazeifere in care se gaseste
gaz metan
- cute diapire cu sare
f) Altitudinea- mijlocie de 500-600m, altitudinea maxima- 1080 – Dealul Becheci
g) Subdiviziuni:
1. zona marginala- in est:dealurile Bistritei, depresiuni si dealuri asemanatoare celor
subcarpatice, in sud: depresiunile submontane: Sibiu si Fagaras;
- in vest: Culoarul Alba Iulia – Turda, Dealul Feleacului,Depresiunea
Huedin;
- in nord, Depresiunea Lapus, Culmea Breaza
2.partea centrala: - Podisul Transilvaniei cu urmatoarele subdiviziuni:
a) Podisul Somesan marginit la sud de cele doua Somese, mai inalt
b) Campia Transilvaniei – intre Somese si Mures
-cu relief mai domol dezvoltat pe substrat argilos(cu
alunecari de teren)
- poarta denumirea de campie datorita utilizarii agricole
c) Podisul Tarnavelor- intre Mures(la nord), Olt si Cibin(la sud)
– cu altitudini mai ridicate si relief mai accidentat spre est si
cu altitudini mai coborate spre vest
D) Bogatiile- solului- terenul agricol, apele curgatoare, lacurile
- subsolului- gaz metan, sare, carbune
E) Clima-etaj climatic de podisuri si dealuri inalte
- temp medii anuale de 7-8 grade
- precipitatii medii anuale de 600-800 mm
- vanturile de vest, si foehn in sud(Vantul Mare ce coboara primavara din Muntii Fagaras in
depresiunile Fagaras si Sibiu, topind zapezile) si in vest, coborand de pe versantii estici ai
Muntilor Apuseni
- influente climatice oceanice
F) Hidrografia-
Rauri - Somesul Mare,Somesul Mic, Muresul(cu afluentii Tarnava Mica si Tarnava Mare), Oltul,
Cibinul
Lacuri - in masive de sare: L.Ocna Sibiului,L. Ocna Mures,L. Ocna Dej,L. Turda, L.Ursu de la Sovata
- Iazuri(In Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor)
- lacuri de acumulare pe Olt
G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase(stejar si fag)

H) Soluri: argiluvisoluri, cambisoluri


Campia de Vest 13
A) Asezare:
• In vestul tarii
B) Limite si vecini
• N- Grupa nordica a Carpatilor Orientali
• E- Dealurile de Vest si Carpatii Occidentali (in dreptul Muntilor Zarandului)
• S si V- granita cu Serbia si Ungaria
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – prin umplerea unei mari (Marea Panonica) cu sedimente aduse de raurile ce coboara din munti

b) Alcatuirea petrografica- sunt alcatuiti din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri, loess, )

c) Aspectul reliefului- sunt interfluvii largi care cresc in latime de la est catre vest , strabatute de vai cu
terase
- campia patrunde pe cursul principalelor rauri in interiorul Carpatilor Occidentali, unde formeaza
asa numitele”depresiuni golf”

d) Forme de relief:-interfluvii, vai cu lunci si terase


- exista doua tipuri de campii:
1. campii inalte(peste 100m) cu aspect neted, orizontal, fiind acoperite de loess sau
nisipuri- C. Vingai, Campia Aradului, C. Carei
2. campii joase unde raurile au cursuri sinuoase si produc inundatii frecvente-
Campia Somesului , C. Crisurilor, C. Timisului
e) Microforme de relief: crovuri
f) Altitudinea maxima–Campia Vingai- 143m
g) Subdiviziuni: - C. Vingai, Campia Aradului, C. Carei, Campia Somesului , C. Crisurilor, C. Timisului

D) Bogatiile- solului- teren arabil, ape curgatoare


- subsolului-petrol,gaze naturale(de sonda), roci de constructie, ape termale de la Satu Mare la
Oradea

E) Clima- etaj climatic de campie,


- 11 grade in sud si 9 grade in nord- temperatura medie anuala;
- precipitatii de 500-700mm
-influente climatice oceanice la nord de Mures
-influente climatice submediteraneene la sud de Mures
- vanturi: vanturile de vest

F) Hidrografia-
Rauri - Barzava, Timis, Bega, Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Barcau, Somes
Lacuri- iazuri
Apele subterane au un caracter termal- sunt folosite terapeutic , la termoficarea unor cartiere din
Oradea, la incalzirea unor sere
G) Vegetatia si animalele:
- zona de silvostepa
- etajul stejarului
- vegetatie azonala in lunci, crovuri si pe nisipuri

H) Soluri:- molisoluri- (cernoziom)


- argiluvisoluri
Campia Romana 14
A) Asezare:
• In sudul tarii
B) Limite si vecini
• N- Podisul Getic, Subcarpatii Curburii,Podisul Barladului
• E- Dunarea(Baltile Dunarii) o desparte de Podisul Dobrogei
• S- Dunarea
• V – Dunarea
C) Relieful- caracteristici generale
d) Geneza – prin acumulari de sedimente aduse de raurile ce coboara din Carpatii Meridionali si depuse pe
locul fostei Mari Sarmatice

e) Alcatuirea petrografica- este alcatuita din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri, loess

f) Aspectul reliefului- sunt interfluvii largi care cresc in latime de la nord catre sud, strabatute de vai cu
terase
- este inclinata de la vest catre este si de la nord catre sud
- raurile au cursurile deviate catre est, fapt ce indica directia de retragere a marii si
modul de inclinare a campiei
- este acoperita cu un strat gros de loess care creste in grosime de la vest catre est(20m
grosime)

d) Forme de relief:-interfluvii, vai cu lunci si terase


- exista trei tipuri de campii:
1. campii inalte situate la contactul cu Podisul Getic si Subcarpatii Curburii (C. Pitesti,
C. Targoviste,C.Ploiesti, C. Ramnicului)
2. campii de subsidenta(joase,de lasare): C. Titu, C. Siretului Inferior, situate in zona
de subductie a placii tectonice Moesice
3. campii tabulare: C. Olteniei, C. Gavanu Burdea, C. Vlasiei, C. Burnazului,
C. Baraganului
e) Altitudinea – maxima in Campia Pitesti iar cea mai joasa campie este cea a Siretului inferior
f) Subdiviziuni: - sectorul vestic(intre Dunare si Olt)- Campia Olteniei
- sectorul central (intre Olt si Arges)
- sectorul estic(intre Arges si Dunare)
g) Microforme de relief: - relief climatic: dune de nisip(Campia Olteniei, Campia Baraganului)
- crovuri= depresiuni de tasare in loess

D) Bogatiile- solului- teren arabil, ape curgatoare cu potential hidroenergetic


-cea mai importanta zona agricola a tarii
- subsolului-petrol,gaze naturale(de sonda), roci de constructie

E) Clima- etaj climatic de campie,


- 10-11 grade temperatura medie anuala; la Braila s-a inregistratmaxima absoluta: 44,5 gradeC
- precipitatii ce scad de la vest catre est(600-500mm)
-influente climatice de ariditate in est(Campia Baraganului)
-influente climatice submediteraneene in Campia Olteniei
-influenta climatica de tranzitie in sectorul central
- vanturi: Crivatul in est, Austrul in vest
- vara sunt secete frecvente

F) Hidrografia-
Rauri - Jiu, Olt, Oltet, Arges, ,Dambovita, Ialomita, Buzau, Siret, Calmatui, Vedea,
Teleorman
Lacuri - lacuri cu apa sarata- L.Sarat,L.Amara
- limane fluviatile: L.Snagov, L.Caldarusani(pe Ialomita)
- lacuri de agrement(antropice): L.Baneasa, L.Herastrau, L.Floreasca,L.Tei
- lacuri hidroenergetice pe Olt si pe Dunare(Ostrovu Mare-Portile de Fier II)

G) Vegetatia si animalele: -zona de stepa in est


- zona de silvostepa in vest
- vegetatie azonala in lunci, crovuri si pe nisipuri

H) Soluri:- molisoluri- (cernoziom, soluri cenusii)


- argiluvisoluri in zona de silvostepa
Platforma Continentala 15
- Este situata in partea de est a tarii, o prelungire sub nivelul marii a continentului; este o forma de relief
negativa
- Este o treapta de relief cu adancimi cuprinse intre 0 si -200m; adancimea la care este situata creste de la
vest la est
- Este o fosta campie invadata de apele marii dupa topirea ghetarilor la sfarsitul cuaternarului= campie
submarina
- In partea de nord se intinde pe o latime de 180km de la tarm
- In partea de sud- 60-70 km de la tarm
- Tarii noastre ii apartin 12 mile marine (22km) latime de la tarm; reprezinta apele teritoriale ale tarii
noastre
- Sunt prezente vaile fostelor rauri care se varsau in mare; are un relief ondulat
- Este acoperita cu ape marine cu salinitate redusa(16-17 la mie), cu un grad de oxigenare mai mare si cu
vietuitoare datorita aportului de apa dulce adusa de rauri
- Marimea aluviunilor scade de la vest catre est: pietrisuri la tarm si mal in est
- Sunt prezente cordoane de nisip create de curentii marini in jumatatea nordica a acesteia
- Are putine insule: Insula Serpilor, Insulele Sacalin
- Curentii marini, produsi de vanturile de NE nu sunt continui.Au inchis, prin grindurile Perisor si Chituc,
Laguna Razim,Laguna Siutghiol, limanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia

Litoralul romanesc al Marii Negre

-are o lungime de 244km


-cuprinde doua sectoare: sectorul nordic la nord de Capul Midia- cu tarm jos(cu delta, lagune etc)
Sectorul sudic la sud de Capul Midia- tarm inalt cu faleza
- suprafata Marii Negre se afla intr-o usoara crestere(1-2mm pe an)
- resursele de hidrocarburi (5 platforme de foraj marin)
- resurse piscicole
- resurse minerale
- nisipul plajei si al platformei
Dezavantaje: adancimea redusa nu permite navelor cu un pescaj mare sa se apropie de port

Platforma litorala= portiunea de tarm care este supusa actiunii de eroziune a valurilor

Luncile

Luncile=portiune mai joasa a vaii unui rau, situata in apropierea acestuia si supusa frecvent inundatiilor

- latimea lor variaza in functie de formele de relief pe care le strabat


- in zonele muntoase, luncile sunt foarte inguste sau, de cele mai multe ori, lipsesc
- in zonele deluroase se largesc pana la 2-3 km latime
- la campie sunt foarte largi;pot ajunge la 10km latime

Lunca Dunarii
- este cea mai intinsa
- se intinde de la Drobeta Turnu Severin pana la Delta
- latimea sa ajunge pana la 20-25km in Insula Mare a Brailei

Vegetatia este azonala, alcatuita din plante iubitoare de apa.(plopi, salcii, anini)

S-ar putea să vă placă și

pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy