1 - 15 Romania
1 - 15 Romania
1 - 15 Romania
Asezarea pe Glob
- in emisfera nordica (fata de Ecuator), intre paralelele de 430 37` si 48015` latitudine nordica
- in emisfera estica (fata de meridianul de 00), intre meridianele de 200 15` si 29041` longitudine estica
- este situata la intersectia meridianului de 250 longitudine estica cu paralela de 450 latitudine nordica
- este strabatuta pe la jumatate de paralela de 460 latitudine nordica
- paralela de 45 de grade strabate Romania prin partea de sud
Asezarea pe continent
Romania este tara carpatica deoarece doua treimi din lantul carpatic se afla pe teritoriul tarii noastre
Romania este tara danubiana deoarece doua cincimi din lungimea Dunarii strabat teritoriul Romaniei.
Romania este tara pontica deoarece are o deschidere de 234 km la Marea Neagra
Vecinii Romaniei:
N= Ucraina; E = R.Moldova + Ucraina; S= Bulgaria; SV = Serbia; V=Ungaria
(vezi harta)
a) cele mai vechi urme ale unui uscat continental=fundamentul Podisului Moldovei ce face parte din
Platforma Est-Europeana- si care este cel mai vechi pamant al tarii aflat la adancime
b) in orogeneza caledoniana s-a format partea centrala a Podisului Dobrogei, numita Podisul Casimcei,
care este alcatuita din sisturi verzi=cele mai vechi roci de pe teritoriul tarii noastre, aflate la suprafata
c) in orogeneza hercinica s-au format Muntii Dobrogei
d) in orogeneza alpina s-au inaltat Muntii Carpati
e) in acelasi timp cu fomarea Carpatilor s-a format Depresiunea Colinara a Transilvaniei, urmata de
Subcarpati, lantul vulcanic al Carpatilor Orientali
f) a urmat transformarea in uscat a Podisului Moldovei,Dealurilor de Vest, Podisului Getic, si a campiilor
Romana si de Vest
g) in timpul ultimei glaciatiuni(cuaternar)= formarea ghetarilor din Carpatii Meridionali si Muntii Rodnei
h) cel mai nou pamant al tarii(in continua formare si in prezent)= Delta Dunarii
b) tipurile de roci: sunt alcatuiti din toate cele trei tipuri de roci, dispuse pe trei fasii paralele: roci vulcanice in vest, roci
metamorfice in centru si roci sedimentare(flis) in est
d)forme majore de relief: munti, depresiuni ( Depresiunea Brasov – cea mai mare depresiune intramontana),
pasuri
e)microforme de relief
1. forme de relief glaciar(create de ghetari): circurile glaciare, vaile glaciare in Muntii Rodnei
2. forme de relief vulcanic: conuri, cratere( in grupele nordica si centrala)
3. forme de relief carstic: Cheile Bicazului; pesteri
4. forme de relief fluviátil: Defileul Muresului
D.Subdiviziuni
– grupa nordica (intre granita de nord si aliniamentul Pasul Tihuta – Depresiunea Vatra Dornei- Pasul Mestecanis-
Valea Moldovei)
- grupa centrala (intre Pasul Tihuta – Depresiunea Vatra Dornei- Pasul Mestecanis- Valea Moldovei si Valea Oituzului
– Pasul Oituz- Pasul Vladeni )
- grupa sudica – intre Valea Oituzului si Valea Prahovei
F.Hidrografia:
- rauri: Somesul Mare, Muresul, Oltul, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Buzau, Prahova
- lacuri: Lacul Izvorul Muntelui pe Bistrita ( lac de acumulare), lacurile Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea
Maramures(lacuri in masive de sare), Lacul Rosu pe Bicaz(lac de baraj natural), Lacul Sfanta Ana(singurul lac vulcanic
de la noi din tara), Lacul Siriu pe Buzau(lac de acumulare), Lacul Paltinu pe Doftana(lac de acumulare)
Carpatii Meridionali- caractere generale 4
A.Asezarea geografica - In partea central sudica a tarii
- contituie ramura sudica a Carpatilor Romanesti
B.Limitele si vecinii: N- Valea Bistrei ii desparte de Muntii Poiana Rusca, Culoarul Orastiei ii desparte de
Muntii Apuseni ; Depresiunea Transilvaniei; Depresiunea Brasov
E – Valea Prahovei ii desparte de Carpatii Orientali
S – Subcarpatii Curburii(intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici(intre Dambovita
si Motru); Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare)
V – Culoarul Timis –Cerna ii desparte de Muntii Banatului
e) microforme de relief
1. forme de relief glaciar(create de ghetari): circurile glaciare, vaile glaciare
2. forme de relief carstic: Cheile Tatarului,Pestera Ialomitei, Pestera Dambovicioara,Pestera
Muierii, Pestera Polovragi
3. forme de relief fluviátil: Defileul Oltului, Defileul Jiului
4. forme de relief climatic: Babele si Sfinxul din Muntii Bucegi
f) altitudinea maxima: - Muntii Fagaras cu Varful Moldoveanu: 2544m+Vf. Negoiu(al doilea ca altitudine)
- in total sase varfuri cu peste 2500m altitudine
g) resurse ale solului: paduri, pasuni
ale subsolului: roci de constructii, lignit in Depresiunea Petrosani
D.Subdiviziuni
- Grupa Bucegi ( intre Prahova si Dambovita),
- Grupa Fagaras(intre Dambovita si Olt),
- Grupa Parang (intre Olt si Valea Jiului si cea a Streiului)
- Grupa Retezat Godeanu (intre Valea Jiului, a Streiului, Depresiunea Petrosani + Pasurile Merisor si
Lainici si Coloarul Timis – Cerna + Pasul Poarta Orientala)
F.Hidrografia:
- rauri: Prahova, Ialomita, Dambovita, Arges,Olt,Jiu, Strei
- lacuri:lacurile de acumulare Dobresti , Moroeni, Vidraru si Vidra lacurile glaciare: Capra, Balea, Podragu,
Urlea, Galcescu, Bucura si Zanoaga
Carpatii Occidentali – caractere generale 5
A) Asezare:
• In vestul tarii si inchid arcul carpatic
• Ramura vestica a Carpatilor Romanesti
B) Limite si vecini
• N- Vaile Barcaului si Somesului ; Dealurile de Vest si Jugul intracarpatic
• E- Depresiunea Colinara a Transilvaniei; Culoarul Orastiei si Valea Muresului ii desparte de
Grupa Parang; Depresiunea Calan; Culoarul Bistrei ii desparte de Grupa Retezat; Culoarul
Timis – Cerna ii desparte de Grupa Retezat Godeanu
• S- Defileul Dunarii
• V – Dealurile de Vest si Campia de Vest (numai in dreptul Muntilor Zarandului)
b) Alcatuirea petrografica- sunt alcatuiti din toate cele trei tipuri de roci dispuse sub forma unui
“mozaic petrografic”
c) Aspectul reliefului
• muntii formati din roci metamorfice sunt mai masivi si mai inalti
• muntii formati din roci sedimentare sunt mai fragmentati si mai josi
• sunt puternic fragmentati tectonic aparand ca masive inconjurate de depresiuni joase;aspect discontinuu
• constituie un “castel de ape” deoarece de pe teritoriul lor izvorasc multe rauri
d) Forme de relief: munti, depresiuni, vai,pasuri
e) Microforme de relief - relief fluviatil: defileul Muresului
- relief carstic: chei, pesteri (Pestera Ursilor,Pestera Scarisoara, Pestera Vantului
Cetatile Ponorului )
f) Altitudinea maxima:- Vf Bihor 1849 m;
- sunt cei mai josi dintre Carpati si, in consecinta, sunt cei mai populati dintre
acestia
g) Subdiviziuni: - Grupa Muntilor Banatului (intre Dunare si Timis)
- Muntii Poiana Rusca (intre Timis si Mures)
- Grupa Muntilor Apuseni (intre Mures si Somes si Barcau)
H) Soluri:cambisoluri, spodosoluri
Subcarpatii Moldovei 6
A) Asezare:
• In estul Carpatilor Orientali
B) Limite si vecini
• N- Valea Moldovei ii desparte de Podisul Sucevei
• E- Valea Siretului ii desparte de Podisul Barladului
• S- Valea Trotusului ii desparte de Subcarpatii Curburii
• V- Grupa centrala a Carpatilor Orientali
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – in ultimele faze ale orogenezei alpine
- prin incretirea scoartei terestre
H) Soluri:argiluvisoluri, cambisoluri
Subcarpatii Curburii 6
A) Asezare:
• In exteriorul Grupei Sudice a Crapatilor Orientali si a Grupei Bucegi
B) Limite si vecini
• N- Valea Trotusului ii desparte de Subcarpatii Moldovei: Grupa Bucegi, Grupa Sudica a Carpatilor
Orientali
• E- Campia Romana
• S- Campia Romana
• V- Valea Dambovitei ii desparte de Subcarpatii Getici
C) Relieful- caracteristici generale
b) Geneza – in ultimele faze ale orogenezei alpine
- prin incretirea scoartei terestre
H) Soluri:argiluvisoluri, cambisoluri
Subcarpatii Getici 6
A) Asezare:
• In exteriorul Carpatilor Meridionali
B) Limite si vecini
• N- Carpatii Meridionali(Grupele Ratezat, Parang si Fagaras)
• E- Valea Dambovitei ii desparte de Subcarpatii Curburii
• S- Podisul Getic
• V- Valea Motrului ii desparte de Podisul Mehedinti
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – in ultimele faze ale orogenezei alpine
- prin incretirea scoartei terestre
H) Soluri:argiluvisoluri, cambisoluri
Dealurile de Vest 7
A) Asezare:
• In vestul tarii; fac trecerea de la Carpati la campie.
B) Limite si vecini
• N- Grupa nordica a Carpatilor Orientali
• E- Carpatii Occidentali;
• S- Valea Nerei
• V – Campia de Vest
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza – prin acumulari de sedimente aduse de raurile ce coboara din Carpatii Occidentali si depuse pe
locul fostei Mari Panonice
b) Alcatuirea petrografica- sunt alcatuiti din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri), si foarte rar sisturi
cristaline si roci vulcanice in magurile din nord
F) Hidrografia-
Rauri - Jiu(cu afluentii Motru si Gilort),Olt(cu afluentii Oltet si Topolog),Arges(cu afluentii Argesel si
Dambovita)
Lacuri - hidroenergetice pe Arges si Olt
a)Geneza – depunerea de strate sedimentare pe un fundament foarte vechi (cel mai vechi pamant al tarii
aflat la adancime), pe locul unei foste mari
c) Aspectul reliefului- are aspect de podis propriu zis insa in cea mai mare parte se prezinta sub forma unor
asocieri de culmi si dealuri joase
d) Forme de relief: dealuri, interfluvii netede sau usor rotunjite
vai cu terase, cueste(= margini abrupte ale unor strate usor inclinate)
e) Fenomene deosebite: frecvente alunecari de teren
f) Altitudinea : maxima – Dealul Ciungi – 688m
F) Hidrografia-
Rauri - Siret(cu afluentii Suceava, Moldova, Barlad), Prut cu afluentii Jijia si Bahlui
a) Geneza –format in acelasi timp cu Carpatii Meridionali prin incretirea scoartei terestre;
e) Microforme de relief: relief carstic tipic: pesteri(Topolnita), doline, avenuri, cursuri subterane
f) Altitudinea : 600m
e) Alcatuirea petrografica- Podisul Casimcei este alcatuit din sisturi verzi(roci metamorfice) –cele mai
vechi roci aflate la suprafata de pe teritoriul tarii noastre
- Muntii Macinului sunt alcatuiti din granite (roci magmatice)
- Podisul Dobrogei de Sud este alcatuit din roci sedimentare(calcare si gresii)
acoperite de un strat de loess
f) Aspectul reliefului- partea centrala si de nord a podisului este inclinata de la vest spre mare, iar partea de
sud este inclinata de la mare spre vest
-relief cu aspect ondulat si nefragmentat cu frecvente abrupturi
d) Forme de relief: dealuri joase cu aspect de podis, depresiuni,
e) Microforme de relief: relief litoral : plaje, faleze, delta; relief carstic
f) Altitudinea : maxima- vf Greci -467m-Muntii Macinului
g) Subdiviziuni:- Podisul Dobrogei de Nord (Muntii Macinului, Culmea Niculitel,Dealurile Tulcei,
Depresiunea Nalbant, Podisul Babadagului )
- Podisul Dobrogei Centrale(Podisul Casimcei)
- Podisul Dobrogei de Sud: Podisul Medgidiei, Podisul Oltinei,Podisul Negru Voda,Zona
Litorala
D) Bogatiile- solului- terenuri arabile
- subsolului-roci de constructii;cupru
E) Clima- etaj climatic de dealuri joase(N) si de campie(S)
-Temperaturi medii anuale de peste 11 grade in sud si est si de 10-11 grade in vest
- precipitatii 400-500mmm si chiar sub 400mm(in sud)
-influente climatice de ariditate si influente pontice pe o fasie lata de 10km de-a lungul tarmului
-sunt frecvente secetele- ceea ce face ca raurile sa aiba debite intermitente
-vanturi: Crivatul si brizele marine
F) Hidrografia-
Rauri -Telita, Taita, Slava, Casimcea; pe valea Carasu s-a amenajat canalul Dunare –Marea Neagra
Lacuri:- Laguna Razim(L.Razim,L.Zmeica, L.Golovita, L. Sinoe) - cel mai intins lac din tara noastra
- Laguna Siutghiol
- Lacul Techirghiol(namoluri terapeutice), Lacul Tasaul(in care se varsa Casimcea),
Lacul Mangalia(cu ape sulfuroase)- limane fluvio- maritime
G) Vegetatia si animalele: zona de stepa
:paduri de stejar in Muntii Macinului
H) Soluri: clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri balane
Depresiunea Colinara a Transilvaniei 12
A) Asezare:
• in interiorul arcului carpatic
B) Limite si vecini
• N-V- jugul intracarpatic o desparte de Dealurile de Vest
• N si E- Carpatii Orientali(grupa nordica si grupa centrala)
• S- Carpatii Meridionali(grupele Fagaras si Parang)
• V- Muntii Apuseni
C) Relieful- caracteristici generale
g) Geneza – s-a format o data cu aparitia si ridicarea lantului carpatic
- in interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare, in urma careia s-a format o regiune de
acumulare a sedimentelor;ocupata de ape marine, a fost umpluta cu sedimente erodate din Carpati,
fundamentul aflandu-se azi la 4500m adancime
b) Alcatuirea petrografica-sunt prezente roci sedimentare moi (argile, marne, nisipuri, gresii
pietrisuri)
c) Aspectul reliefului- este o mare arie depresionara intracarpatica
d) Forme de relief: relief de podis, dealuri si depresiuni marginale
e) Microforme de relief: - datorita substratului argilos se intalnesc frecvente alunecari de teren.
- se intalnesc boltiri ale scoartei terestre numite domuri gazeifere in care se gaseste
gaz metan
- cute diapire cu sare
f) Altitudinea- mijlocie de 500-600m, altitudinea maxima- 1080 – Dealul Becheci
g) Subdiviziuni:
1. zona marginala- in est:dealurile Bistritei, depresiuni si dealuri asemanatoare celor
subcarpatice, in sud: depresiunile submontane: Sibiu si Fagaras;
- in vest: Culoarul Alba Iulia – Turda, Dealul Feleacului,Depresiunea
Huedin;
- in nord, Depresiunea Lapus, Culmea Breaza
2.partea centrala: - Podisul Transilvaniei cu urmatoarele subdiviziuni:
a) Podisul Somesan marginit la sud de cele doua Somese, mai inalt
b) Campia Transilvaniei – intre Somese si Mures
-cu relief mai domol dezvoltat pe substrat argilos(cu
alunecari de teren)
- poarta denumirea de campie datorita utilizarii agricole
c) Podisul Tarnavelor- intre Mures(la nord), Olt si Cibin(la sud)
– cu altitudini mai ridicate si relief mai accidentat spre est si
cu altitudini mai coborate spre vest
D) Bogatiile- solului- terenul agricol, apele curgatoare, lacurile
- subsolului- gaz metan, sare, carbune
E) Clima-etaj climatic de podisuri si dealuri inalte
- temp medii anuale de 7-8 grade
- precipitatii medii anuale de 600-800 mm
- vanturile de vest, si foehn in sud(Vantul Mare ce coboara primavara din Muntii Fagaras in
depresiunile Fagaras si Sibiu, topind zapezile) si in vest, coborand de pe versantii estici ai
Muntilor Apuseni
- influente climatice oceanice
F) Hidrografia-
Rauri - Somesul Mare,Somesul Mic, Muresul(cu afluentii Tarnava Mica si Tarnava Mare), Oltul,
Cibinul
Lacuri - in masive de sare: L.Ocna Sibiului,L. Ocna Mures,L. Ocna Dej,L. Turda, L.Ursu de la Sovata
- Iazuri(In Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor)
- lacuri de acumulare pe Olt
G) Vegetatia si animalele: etajul padurilor de foioase(stejar si fag)
b) Alcatuirea petrografica- sunt alcatuiti din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri, loess, )
c) Aspectul reliefului- sunt interfluvii largi care cresc in latime de la est catre vest , strabatute de vai cu
terase
- campia patrunde pe cursul principalelor rauri in interiorul Carpatilor Occidentali, unde formeaza
asa numitele”depresiuni golf”
F) Hidrografia-
Rauri - Barzava, Timis, Bega, Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Barcau, Somes
Lacuri- iazuri
Apele subterane au un caracter termal- sunt folosite terapeutic , la termoficarea unor cartiere din
Oradea, la incalzirea unor sere
G) Vegetatia si animalele:
- zona de silvostepa
- etajul stejarului
- vegetatie azonala in lunci, crovuri si pe nisipuri
e) Alcatuirea petrografica- este alcatuita din roci sedimentare(argile, pietrisuri, nisipuri, loess
f) Aspectul reliefului- sunt interfluvii largi care cresc in latime de la nord catre sud, strabatute de vai cu
terase
- este inclinata de la vest catre este si de la nord catre sud
- raurile au cursurile deviate catre est, fapt ce indica directia de retragere a marii si
modul de inclinare a campiei
- este acoperita cu un strat gros de loess care creste in grosime de la vest catre est(20m
grosime)
F) Hidrografia-
Rauri - Jiu, Olt, Oltet, Arges, ,Dambovita, Ialomita, Buzau, Siret, Calmatui, Vedea,
Teleorman
Lacuri - lacuri cu apa sarata- L.Sarat,L.Amara
- limane fluviatile: L.Snagov, L.Caldarusani(pe Ialomita)
- lacuri de agrement(antropice): L.Baneasa, L.Herastrau, L.Floreasca,L.Tei
- lacuri hidroenergetice pe Olt si pe Dunare(Ostrovu Mare-Portile de Fier II)
Platforma litorala= portiunea de tarm care este supusa actiunii de eroziune a valurilor
Luncile
Luncile=portiune mai joasa a vaii unui rau, situata in apropierea acestuia si supusa frecvent inundatiilor
Lunca Dunarii
- este cea mai intinsa
- se intinde de la Drobeta Turnu Severin pana la Delta
- latimea sa ajunge pana la 20-25km in Insula Mare a Brailei
Vegetatia este azonala, alcatuita din plante iubitoare de apa.(plopi, salcii, anini)