Teorie geografie cls a 8-a

Asezarea Romaniei pe Glob

Romania se afla in emisfera nordica, la intersectia paralei de 45 grade latitudine nordica, cu meridianul
de 25 grade longitudine estica. Aceasta asezare determina caracterul temperat al climei Romaniei. Asta
deoarece paralela de 45 grade lat N, care strabate Romania, se afla la jumatatea distantei dintre ecuator
si polul nord.

In Europa, tara noastra se afla in partea centra-sud-estica, la circa 2900 km departare fata de
extremitatile de N, E si V ale continentului si la circa 1000 km, fata de Marea Mediterana.
Aceasta asezare determina o clima temperat continentala pentru tara noastra.

Asezarea geografica a Romaniei

Trei elemente definesc asezarea geografica a Romaniei:
Dunarea, care strabate prin Romania 1.075 km, formeaza granita cu Serbia, Bulgaria,
Moldova si Ucraina;
Carpatii care isi desfasoara 2/3 din lungimea totala in tara noastra;
Marea Neagra la care noi avem iesire pe o lungime de 244 km de litoral.
Putem spune asadar ca Romania este o tara carpatica, dunareana si pontica.
suprafata Romaniei este de 238.391 kmp
punctele extreme:
- la Nord: Horodistea,
-la Sud: Zimnicea,
-la Est: Sulina,
-la Vest: Beba Veche.

Formarea reliefului
 In aceasta lectie veti invata cum si cand s-au format unitatile de relief din tara noastra.
Cea mai veche unitate de relief este Podisul Dobrogei. Acesta s-a format in timpul orogenezelor
caledoniana (Podisul Casimcei) si hercinica (Muntii Macinului).

Carpatii s-au format prin incretirea scoartei, in timpul orogenezei alpine.

Subcarpatii s-au format odata cu inaltarea Carpatilor, prin incretirea scoartei.
Dealurile si podisurile s-au format mai recent prin depunerea unor sedimente aduse de raurile
carpatice.
Exceptie fac Podisul Mehedinti, care s-a format prin incretirea scoartei si Podisul Transilvaniei, care
s-a format prin scufundarea si umplerea treptata cu sedimente.
Campiile s-au format pe locul unor foste mari sau lacuri, prin depunere de sedimente.
Delta Dunarii s-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin actiunea a trei factori: Dunarea cu
aluviunile sale, mareea mica si curentii marini.

Geologia:
Un aspect foarte important in invatarea si mai ales in intelegerea reliefului Romaniei, il reprezinta
alcatuirea geologica sau geologia.
1. Carpatii Orientali

Grupele de Nord si Centrala: roci vulcanice (andezit) in V ; șisturi cristaline in C ; flis (roci sedimentare
cutate) in E
Grupa Sudica – alcatuita doar din flis
Munti alcatuiti din calcare si conglomerate : Ceahlau, Hasmasul Mare, Ciucas

2. Carpatii Meridionali
Alcatuiti din sisturi cristaline, doar la extremitati apar calcare si conglomerate
Calcare si conglomerate apar in: Bucegi, Piatra Craiului, Cernei, Mehedinti

3. Carpatii Occidentali
Grupa Banatului - calcare (relief carstic), sisturi cristaline
Poiana Rusca – sisturi cristaline si marmura
Apusenii – varietate mare de roci (sisturi, calcare, granite) : « mozaic petrografic »
4. Subcarpatii
Flis : gresii, marne, conglomerate

5. Podisurile :
Moldovei, Transilvaniei, Getic,: roci sedimentare necutate (stratele sunt orizontale sau usor inclinate) :
gresii, marne, pietrisuri, argile
Dobrogei : granit si bazalt in Mt. Macinului ; calcare, pietrisuri, loess ; stratele sunt cutate doar in Mt
Macinului ; sisturi verzi in Pod Casimcei
Mehedinti : sisturi cristaline, calcare
Dealurile de Vest : roci sedimentare necutate (gresii, marne, argile), sisturi in Dealurile Silvaniei (in
muntii “inecati”- D. Prisnel si D. Preluca)

6. Campiile :
Argile, nisipuri, pietrisuri, loess
7. Delta Dunarii
Aliviuni : nisipuri, pietrisuri, maluri
Relieful - sinteze - unități de relief

Carpatii
Grupa de Nord
(Grupa Maramuresului si a Bucovinei)
Limite- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Campulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin incretirea scortei, in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Oas, GutaI, Tibles
- Relieful glaciar este prezent in muntii Rodnei (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Oas, Gutai, Tibles, Maramuresului, Rodnei, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Mare) ;
- depresiuni : Maramuresului (strabatuta de raurile Iza si Viseu), Dornelor (pe valea Bistritei), Campulung
(pe valea Moldovei), Oasului
Pasuri si trecatori:
- Mestecanis
- Prislop (1.416 m – cel mai inalt din Orientali)
Hidrografia
- Raurile : Tisa cu Iza si Viseu, Bistrita, Moldova, Suceava, Somesul Mare
- Lacurile : Lala si Buhaescu, lacuri glaciare in Mt. Rodnei; Costiui sI Ocna Sugatag, lacuri in sare in
Depresiunea Maramuresului
Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in muntii vulcanici- roci de constructive ,lemn

Grupa Centrala
(Grupa Moldo-Transilvana)
Limite- la nord depresiunile Dornelor sI Campulung
- la sud Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrală – șisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Centrala cuprinde trei șiruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Călimani
- Orientarea culmilor pe direcția NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Calimani, Gurghiu, Harghita (cu conuri sI cratere)
- Relieful carstic bine dezvoltat (Cheile Bicazului)
- Defileul Muresului intre Toplita-Deda
Diviziuni :
- muntii : Calimani, Gurghiu, Harghita (in partea de vest, munti vulcanici), Ceahlau si Hasmasul Mare
(alcatuiti din calcare si conglomerate), Stanisoarei, Bistritei (in partea de est), Persani, Baraolt, Bodoc (in
sud)
- depresiuni : Giurgeului (strabatuta de raul Mures), Ciucului (pe valea Oltului), Comanesti (pe valea
Trotusului)
Pasuri si trecatori:
Bicaz, Oituz ,Defileul Toplita – Deda (pe Mures) ,Tihuta.
Hidrografia
- Raurile : Muresul, Oltul si Bicazul (cu izvoarele in Mt. Hasmasul Mare), Bistrita, Trotusul
- Lacurile : Lacu Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (lac vulcanic in Masivul Ciomatu), Lacul Izvorul
Muntelui (lac antropic, construit pe valea Bistritei)
Resursele naturale
- sulf in Mt. Calimani , roci de constructie, lemn, carbuni (in Depresiunea Comanesti)

Grupa Sudica
(Grupa Curburii)
Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpatii de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcatuita din flis (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si sisturile cristaline
- Altitudinea maxima este de 1.954 m in Mt. Ciucas
- aici Carpatii se curbeaza, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare sI conglomerate in Mt Ciucas
Diviziuni :
- munții : Vrancei, Siriului, Întorsurii, Baiului, Bârsei;
- depresiunea Brasovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este
străbătută de Olt și de afluentul său Râul Negru.
Pasuri si trecători:
- Oituz, Tușnad, Bratocea
Hidrografia
- Râurile : Oituz, Buzău cu afluenții Bâsca Mare și Bâsca Mică ; Teleajen, Prahova
- Lacul Siriu, antropic, construit pe valea Buzăului
Resursele naturale
- roci de construcție, cărbuni (in Depresiunea Brașovului), lemn.
Carpații Meridionali
limite: de la valea Prahovei, în E până la Culoarul Timiș-Cerna în V
Caracteristicile reliefului:
- sunt cei mai înalți (2544 m Vf. Moldoveanu, Mț. Făgăraș) și mai masivi dintre Carpații
românești
- au un relief glaciar bine dezvoltat
- sunt alcătuiți din roci dure (șisturi cristaline)
- rocile calcaroase și conglomeratele apar pe extremitățile de E și de V
- au puține depresiuni
- îi străbate în totalitate râul Olt.
o prezentare video poate fi urmărită aici

Grupa Bucegi
Limite
- la est -Valea Prahovei
- la vest- Valea Dâmboviței
Geologia
- calcare, conglomerate, șisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Altitudinea maxima este de 2.505 m in Mt. Bucegi, Vf. Omu
- Orientarea culmilor pe direcția N-S
- Relieful carstic bine dezvoltat cu cheile si peșterile Ialomicioarei si Dâmbovicioarei;
- Relief pe conglomerate în Mt. Bucegi (Platoul Bucegi cu “Babele” si “Sfinxul”)
- Relieful glaciar este prezent in munții Leaota (cu circuri si vai glaciare)
Diviziuni :
- munții : Bucegi (alcătuiți din calcare și conglomerate), Leaota (cu șisturi cristaline), Piatra Craiului
(calcare);
- Culoarul Rucăr –Bran ( de origine tectonica, cu altitudini de 800-1300 m, face legătura între Brașov și
Câmpulung)
Pasuri și trecători:
- Bran (in Culoarul Rucăr-Bran)
Hidrografia
- Râurile : Dambovița, Ialomița, Prahova
- Lacul artificial Scropoasa, pe Ialomița
Resursele naturale
Roci de construcție, lemn, s.a.
Grupa Fagarasului
Limite
- la est Valea Dambovitei
- la vest Valea Oltului
Geologia
- sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Fagarasului prezinta cele mai mari altitudini din tara : 2.544 m Vf Moldoveanu si 2.535 m Vf
Negoiu, ambele din Fagaras
- Relief glaciar bine dezvoltat cu circuri si vai glaciare (in Mt Fagaras sI Mt Iezer)
- Culmea principala (Mt Fagarasului) este orientata pe directia V-E si masoara 60 km lungime
- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si Cozia
Diviziuni :
- muntii : Fagarasului, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer;
- depresiuni : Fagarasului (strabatuta de raul Olt), Lovistei (pe Olt)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu
- Cozia
Hidrografia
- Raurile : Olt, Arges, Dambovita
- Lacurile : Capra, Urlea, Balea, Avrig (glaciare, situate in Mt. Fagarasului), Lacul Vidraru (lac artificial,
construit pe Valea Argesului)
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn

Grupa Parangului
Limite
- la est valea Oltului
- la vest vaile Jiului si a Streiului
Geologia
- sisturi cristaline sI calcare in partea de sud
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Parangului este cea mai extinsa grupa din Meridionali
- Altitudinea maxima este de 2.519 m in Mt. Parangului
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful carstic dezvoltat in sud (Pestera Muerii, Pestera Polovragi - in Mt. Capatanii ; cheile Oltetului)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Parang, Sureanu
- La partea superioara, prezinta intinse suprafete netede (Parang, Sureanu, Candrel)
Diviziuni :
- muntii : Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii ;
- depresiuni : Lovistei (pe Olt), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu si Cozia (pe Olt)
- Lainici (pe Jiu)
Hidrografia
- Raurile : Olt cu afluentii Lotru, Oltet si Cibin ; Jiu, Strei,
- Lacurile : Vidra (artificial, construit pe valea Lotrului), Galcescu (glaciar)
Resursele naturale
- carbuni, lemn, roci de constructie

Grupa Retezat-Godeanu
Limite
- la est – vaile raurilor Jiu si Strei
- la vest – Culoarul Timis-Cerna
Geologia
- sisturi cristaline, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- are o forma triunghiulara;
- Altitudinea maxima este de 2.509 m in Mt. Retezat
- Relieful glaciar este prezent in muntii Retezat sI Godeanu (cu circuri sI vai glaciare)
- Relief carstic (in Muntii Cernei sI MehedintI)
Diviziuni :
- muntii : Tarcului, Retezat, Godeanu, Cernei, MehedintI, Valcanului;
- depresiuni : Hateg (pe raul Strei), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Lainici, Merisor,Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei), Poarta Orientala (in Culoarul Timis-
Cerna)
Hidrografia
- Raurile : Jiu, Strei, Cerna, Motru, Bistra
- Lacurile : Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din tara), Bucura (cel mai intins lac glaciar din tara), Lacul
Gura Apei (pe Raul Mare), Lacul Valea lui Iovan (pe Cerna)
Resursele naturale
- carbuni superiori (huila in Depresiunea Petrosani), lemn, roci de constructie, izvoare termale
Carpatii occidentali

Grupa Banatului
Limite
- la sud – Dunarea ,la est – Culoarul Timis-Cernei, la nord si vest – Dealurile de Vest
Geologia
- sisturi cristaline, calcare, roci magmatice
Relieful
Aspecte specifice
- alcatuiti dintr-un mozaic petrografic
- Altitudinea maxima este de 1.446 m in Mt. Semenicului
- Relief carstic cu chei sI pesteri (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic)
- Altitudini mici (de la 617m Mt. Dognecei, la 1446 m in Mt. Semenicului)
- Grupa Banatului este puternic fragmentata
- in sud se dezvolta defileul Dunarii (144 km, cel mai lung din Europa)
Diviziuni :
- muntii : Semenic, Dognecei, Almajului, Locvei, Aninei;
- depresiuni : Almajului, Caras-Ezeris
Pasuri si trecatori:
- Poarta Orientala (Domasnea)
Hidrografia
- Raurile sunt colectate de Dunare : Nera, Caras, Barzava
- Lacurile Secu si gozna, artificiale, construite pe valea Barzavei
Resursele naturale
- minereuri de fier, carbuni, lemn, minereuri neferoase

Muntii Poiana-Rusca
Limite
- la nord Valea Muresului , la sud – Culoarul Bistrei
Geologia
- sisturi cristaline si marmura
Relieful
Aspecte specifice
- au aspect de masiv, fiind marginiti de zone joase (Depresiunea Hategului, Culoarul Bistrei, Valea
Muresului)
- Altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades
- AlcatuitI din sisturi cristaline sI marmura
Diviziuni :
- Muntii Poiana Rusca
- Depresiunea Hategului (strabatuta de raul Strei)
Pasuri si trecatori:
- Poarta de Fier a Transilvaniei (din Culoarul Bistrei)
Hidrografia
- Raurile : Mures,cu afluentul Strei ; Bistra, Bega
Resursele naturale
- minereuri de fier (exploatate la Ghelari si Teliuc), marmura, lemn.

Muntii Apuseni
Limite
- la sud – Valea Muresului , la nord – Valea Barcaului
Geologia
- Muntii Apuseni sunt alcatuitI dintr-o mare varietate de roci (“mozaic petrografic”): calcare, sisturi
cristaline, roci vulcanice
Relieful
Aspecte specifice:
- sunt foarte fragmentati
- Altitudinea maxima este de 1849 m in Mt. Bihorului
- Relieful carstic este foarte bine dezvoltat, cu chei (Cheil Turzii, Cheile Rameti), pesteri (Meziad,
Scarisoara – cu un ghetar, Vantului, Vadu Crisului, Ursilor), avene, cursuri subterane ;
- in vestul Muntilor Apuseni apar « depresiunile golf » (Zarand, Beius, Vad-Borod) ;
- masivele muntoase pornesc radiar din zona centrala a Mt. Bihor;
- in nordul Apusenilor apar muntI “ascunsI”, acoperitI de strate sedimentare noi;
Diviziuni :
- muntii : Bihorului, Metaliferi, Trascaului, Vladeasa, Muntele Mare, Zarand, Muntele Mare) ;
- depresiuni : Zarandului (pe Crisul Alb), Beiusului (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede),
Zlatna, Brad, Halmagiu
Pasuri si trecatori:- Ciucea
Hidrografia
- Raurile : Crisurile (Repede, Negru, Alb), Muresul cu afluentii sai (Ampoi si Aries), Somesul cu Somesul
Mic; Crasna sI Barcau
- Lacurile : Varasoaia (lac in calcar), Lacul Fantanele, Lacul Gilau (lacuri artificiale pe Somesul Cald)
Resursele naturale
-aur si argint in Mt. Metaliferi, marmura in Mt. Codru-Moma, bauxita in Mt. Padurea Craiului, izvoare
minerale (Stana de Vale), lemn.

Subcarpatii Moldovei
Limite
- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotusului
- la est – valea Siretului
- la vest – Carpatii Orientali
Geologia
- roci sedimentare cutate (gresii, marne)
Relieful
Aspecte specifice
- s-au format odata cu Carpatii prin incretirea scoartei
- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Plesului
- fac trecerea de la CarpatI la Podisul Moldovei
- alcatuitI dintr-un singur sir de dealuri sI de depresiuni
Diviziuni :
- Depresiunea Neamtului, strabatuta de raul Neamt (Ozana), inchisa de Culmea Plesului (911 m) ;
- Depresiunea Cracau-Bistrita, strabatuta de raurile Cracau si Bistrita ; este inchisa la exterior de Dealul
Bistritei ;
- Depresiunea Tazlau-Casin, traversata de raurile Tazlau si Casin, afluenti ai Trotusului
Hidrografia
- Raurile: Moldova cu afluentii Neamt si Topolita; Bistrita cu afluentul Cracau; Trotus cu afluentii Tazlau
sI Casin.
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii de Curbura
Limite
- la nord – Valea Trotusului
- la est – Campia Romana
- la sud – Campia Romana
- la vest –Valea Dambovitei
Geologia
- roci sedimentare cutate (flis): gresii, marne, argile

Aspecte specifice
:la nord – Valea Trotusului
- la est – Campia Romana
- la sud – Campia Romana
- la vest –Valea Dambovitei
Relieful
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpati direct la Campia Romana
- Altitudinea maxima este de 996 m, in Magura Odobesti
- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatiilor, find alcatuit din doua siruri de dealuri si depresiuni

- Sunt fragmentati.
- Aici apar fenomene naturale deosebite : « vulcanii noroiosi » (de la Berca si Arbanasi) si « focurile vii »
de la Andreiasu
- in aceasta regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni :
- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Valenii de Munte, Policiori;
- dealuri: Ciolanu, Istrita, Mare, Mg. Odobesti
Hidrografia
- raurile: Putna, Milcov, Buzau, Teleajen
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii Getici
Limite
- la est – Valea Dambovitei
- la vest – Valea Motrului
- la nord – Carpatii Meridionali
- la sud – Podisul Getic
Geologia
- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argile
Relieful
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic
- Altitudinea maxima este de 1218 m, in Magura Chiciora si 1018 m in Magura Matau
- Oltul ii imparte in doua sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Campulung) si unul la vest de
Olt, cu depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatica Olteana, Depresiunea Tg. Jiu)
- Sunt fragmentati, fiind strabatutI de numeroase rauri
Diviziuni :
- Depresiuni : Campulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slatioarei, Mg. Chiciora
Hidrografia
- raurile : Jiu cu Motru si gilort ; Oltul cu afluentii Oltet si Topolog ; Arges
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Podisul Transilvaniei (Depresiunea colinară a Transilvaniei)

Limite
Se afla in centrul tarii, intre : Carpatii Orientali la nord si est ,Carpatii Meridionali la sud ,Apusenii la
vest, Dealurile de Vest la NV
Geologia
- gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrisuri
Relieful
Aspecte specifice
- S-a format prin scufundarea acestei regiuni si umplerea treptata cu sedimente a caror grosime
depaseste 5000 m
- Este situat in interiorul arcului carpatic, de unde sI denumirea de “depresiune” in raport cu Carpatii ;
- Este o depresiune de origine tectonica ;
- Relieful cuprinde dealuri cu altitudini de 500-700 m (exista si cateva varfuri, in Zona marginala, care
depasesc 1000 m);
- In centru prezinta dealuri domoale, netede ce ii dau aspect de podis
Stratele sunt cutate cu samburi de sare pe margini (cute diapire) si boltite in centru (domuri
gazeifere)
- Podisul Transilvaniei este inclinat pe directia est-vest
Diviziuni :
- Zona marginala - se dezvolta pe marginile podisului
- Este formata din dealuri si depresiuni
- Stratele sunt cutate
- Prezinta cute diapire cu samburi de sare
- Depresiuni : Fagarasului (pe Olt), Sibiului (pe Cibin), Culoarul Alba Iulia – Turda
- Podisul Somesan – ocupa partea de nord-vest a Podisului Transilvaniei
- Are altitudini de 500-600 m
- Interfluviile sunt netede
- Este slab inclinat
- Strabatut de Somes
- Resurse de carbuni ;
- Campia Transilvaniei – cuprinsa intre Somese sI Mures
- Are altitudini de 450-500 m
- Este utilizata agricol, motiv pentru care se numeste « campie »
- Vaile sunt largi
- Specifice sunt domurile
- Resurse : gazul metan, solurile
- Podisul Tarnavelor – ocupa partea central-sudica a Podisului Transilvaniei
- Este cea mai inalta si mai extinsa diviziune
- Altitudini de 600-700 m
- Este inclinat pe directia est-vest
- Este strabatut de cele doua Tarnave (Mare si Mica)
- Apar aici domurile
- Subdiviziuni : Podisul Hartibaci si Podisul Secaselor
Hidrografia
- Raurile : Somesul cu afluentii sai (Somesul Mic sI Somesul Mare), Muresul cu afluentii: Tarnava Mica sI
Tarnava Mare, Oltul cu afluentii: Hartibaci sI Cibin.
- Lacuri in sare : Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului.
Resursele naturale
- gaz metan, carbuni, solul, lemnul.

Podisul Moldovei
Limite
- la nord – granita cu Ucraina
- la est – granita cu Republica Moldova
- la sud – Campia Romana
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este cel mai intins podis din tara noastra (se continua in Republica Moldova)
- are altitudini de 300-500 m ;
- este inclinat pe directia nord-sud;
- prezinta interfluvii netede;
- stratele sunt orizontale sau usor inclinate;
- rocile influenteaza relieful: altitudinele cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii,
conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecari de teren datorita substratului argilos
- !!!Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt si unul lin)
Diviziuni :
- Podisul Sucevei – ocupa partea nord-vestica a Podisului Moldovei
- este cea mai inalta si mai racoroasa diviziune a podisului
- are altitudini de peste 600 m ;
- este strabatut de Siret si de Suceava
- subdiviziuni : Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor
- zona agricola (cartoful, sfecla de zahar, pomi fructiferi)
- Campia Jijiei (Campia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podisului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- Vaile sunt largi ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- strabatuta de Jijia si de Bahlui ;
- importanta zona agricola, de unde si denumirea de « campie »
- Podisul Barladului – cuprins intre Siret si Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai intinsa diviziune a Podisului Moldovei
- este inclinat pe directia nord-sud
- aici se produc alunecari de teren
- subdiviziuni: Colinele Tutovei, Depresiunea Elanului, Podisul Central Moldovenesc, Dealurile Falciului,
Podisul Covurlui
Hidrografia
- raurile : Siret cu afluentul Barlad, Prut cu afluentii sai : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Campia Jijiei, Lacul de acumulare Stanca-Costesti de pe Prut

Resursele naturale
Gaze naturale, roci de constructie (nisip cuartos, gips, calcare), solul.
Podisul Dobrogei
Limite : la nord si vest, Dunarea, la est, Marea Neagra, la sud, Bulgaria
Geologia
- sisturi verzi in Pod. Casimcei , granit in Mt. Macinului , calcare, morene, loess
Relieful
Cuprinde doua diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudini maxime de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- inclinat pe directia V-E
- subdiviziuni : Mt. Macinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant
(strabatuta de raurile Taita si Telita)
b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depasesc 200 m
- inclinare E-V
- relief litoral cu faleza si plaja
- subdiviziuni : Pod. Negru Voda, Pod. Dorobantului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess
Hidrografia
- raurile : Taita, Telita, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tasaul, Techirghiol
Resursele naturale
- roci de constructie (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.

Podisul Getic
Limite :la nord – Subcarpatii Getici , la sud – Campia Romana, la est – valea Dambovitei, la vest -
Dunarea
Geologia
- pietrisuri, gresii, marne
Relieful
- are aspect de piemont
- este inclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m in nord si de 300 in sud
- interfluviile sunt netede in sud si inguste in nord
- intersectat de vai adanci
- diviziuni : Platformele Argesului, Jiului, Oltului, Candesti, Cotmeana, Strehaia
Hidrografia
- raurile : Olt, Arges, Jiu, Oltet
Resursele naturale : petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie
Podisul Mehedinti
Limite
- Intre Motru (E) si Dunare (SV)
- La V, Mt Mehedinti ,La SE, Pod Getic
Geologia
- sisturi cristaline si calcare
Relieful
- are structura de munte (sisturi cristaline) si aspect de podis
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : pestera Topolnita, podul natural Ponoare
Hidrografia
- raurile : Motru, Dunarea, Topolnita
- lacul Portile de Fier
Resursele naturale
Roci de constructie, lemnul

Dealurile de Vest
Limite
- la E Occidentalii
- la V – Câmpia de V
Geologia
- pietrișuri, gresii, marne, argile
Relieful
- s-au format prin depunere de sedimente
- au aspect de piemont
- sunt înclinate pe direcția E-V
- pătrund în « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crișene, Dealurile Silvaniei
Hidrografia
- râurile : Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul
Resursele naturale
- cărbuni, ape termale, lemnul, solurile.

Câmpia Română
Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunărea
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, loess
Relieful
- are altitudinea maximă de 300 m
- este cea mai întinsă unitate de câmpie din țara noastră
- se dezvolta pe direcția V-E
- are o dubla înclinare : N-S și V-E
- tipuri de câmpii: înalte (sau piemontane: Pitești, Ploiești), joase (sau de subsidență :
Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Bărăganului), cu dune (în lungul
Jiului, Ialomiței, Călmățuiului)
- specifice sunt crovurile
Diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- între Dunăre și Olt
- străbătut de Jiu
- specifice sunt dunele
- oraș mare – Craiova
b. Sectorul Central
- între Olt-Dunăre-Argeș
- cuprinde câmpiile Piteștilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- între Argeș – Dunăre – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri în loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- Câmpia Bărăganului cea mai întinsă
- Câmpia Siretului Inferior cea mai joasă (5m)
Hidrografia
- râurile : Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău
- lacurile : în crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostiștea, Amara)
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Câmpia de Vest
Limite
- la E – Dealurile de Vest și Occidentalii
- la V – granița cu Serbia și Ungaria
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, argile
Relieful
- este înclinată de la E la V
- pătrunde în depresiunile « golf »
- intra în contact cu Occidentalii
- altitudini de 90-100m
- h max 143 m, Cp Vingăi
- tipuri de câmpii: înalte, ferite de inundații (peste 100 m alt.) și joase (sub 100m, supuse
inundațiilor)
- Diviziuni : Cp. Someșului, Cp. Crișurilor, Cp. Timișului (joase) și Cp. Vingăi, Aradului,
Carei (înalte)
Hidrografia
- râurile : Someșul, Crișurile, Mureșul, Timișul
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, ape termale, solurile

Delta Dunarii
Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale
(existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o
delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele
fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile

Lunca Dunarii
Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea Dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m.
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale) Clima Romaniei

1. Factorii care influenteaza clima Romaniei

a. Asezarea Romaniei pe Glob - determina caracterul temperat al climei
b. Asezarea in cadrul continentului, in partea CSE, faca ca clima tarii nostre sa fie temperat-
continentala de tranzitie.
c. Relieful - detrmina o etajare a elementelor climatice: odata cu cresterea altitudinii, temperatura
scade iar precipitatiile cresc. Pe de alta parte, dispunerea lantului carpatic impiedica, bareaza,
patrunderea maselor de aer: cele oceanice, din V se opresc in V Orientalilor (de aceea si precipitatiile
sunt mai mari in V tarii decat in E), iar masele de aer continental, din E, sunt barate de Orientali si nu
patrund in centrul tarii.
d. Marea Neagra - are o influenta locala, doar pe cativa km departare de tarm se simte influenta sa.

2. Elementele climatice
a. Temperatura aerului scade odata cu altitudinea. Astfel,
- in lunca si Delta Dunarii, temperatrura medie anuala este de peste 11 grade C,
- in campii se inregistreaza valori medii anuale de 10-11 grade C,
- in dealuri si podisuri: 8-9 grade C,
- in munti: 0-6 grade C,
- la peste 2000 m altitudine, temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 - 0 grade C,

Temperaturile extreme, maxima si minima, au avut urmatoarele valori:

 maxima absoluta, a fost de +44,5 grade C, la Ion Sion, langa Braila

 minima absoluta, a fost de -38,5 grade C, la Bod, in Depresiunea Brasovului
b. Precipitatiile, cresc odata cu altitudinea. Astfel,
- in delta se inregistreaza valori medii anuale de 350 mm/an
- in campii, 500-600 mm/an
- in dealuri si podisuri, 700-800 mm/an
- in munti, 1000-1200 mm/an

c. Vanturile
- in partea de est bate crivatul
- in sudul tarii bate austrul
- in partea de vest, vanturile de vest
- in lunca Dunarii, baltaretul
- pe versantul muntilor, foehn

3. Influentele climatice (nuantele climatice)

  influentele baltice (scandinavo-baltice) - afecteaza N tarii
 influentele continentale - afecteaza partea de E si de SE a Romaniei
 influentele potice- se resimt pe o fasie ingusta in lungul litoralului
 influentele oceanice - afecteaza V si C tarii
 influentele submediteraneene - se suprapun pe partea de SV
 influentele de tranzitie - se intalnesc in Campia Romana si Pod. Getic

Limita de ariditate
Limita de ariditate reprezinta linia de contact între teritoriile cu precipitatii suficiente si teritoriile cu
precipitatii insuficiente pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei. La est de limita de ariditate se afla
spatii cu precipitatii insuficiente pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei, în partea sudica a Podisului
Moldovei, în Câmpia Baraganului, Podisul Dobrogei si Delta Dunarii. Explicatia rezida în faptul ca la est
de limita ariditatii, cantitatile anuale de precipitatii atmosferice coboara sub 500 mm pe o arie ce se
întinde pâna în nordul Podisului Dobrogei, a Deltei Dunarii si a Câmpiei Baraganului. În continuare, spre
est precipitatiile coboara sub 400 mm/an pâna la limita cu Marea Neagra. Alte teritorii cu cantitati medii
anuale de precipitatii mai mici de 500 mm/an: partea estica a Podisului Moldovei si extremitatea sudica
a Câmpiei Române, între Valea Desnatuiului si Valea Vedea . În Câmpia de Vest, influenta oceanica de
provenienta vestica determina ierni blânde cu precipitatii mai bogate, care se transpun în cantitati medii
anuale de peste 600 mm/an

Dunărea
- este al 2 lea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), după Volga,
- este cel mai important fluviu european prin numărul de țări străbătute și schimburile comerciale care
se realizează prin intermediul său
- străbate 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova,
Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)
- se varsă în Marea Neagră printr-o deltă.
- în țara noastră parcurge 1.075 km și formează 4 sectoare:

sectorul Baziaș - Porțile de Fier

- aici Dunărea formează cel mai lung defileu din Europa (144 km)
- în acest sector s-a construit sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier
- în urma construirii barajului de la Porțile de fier s-a format un mare lac de acumulare.

sectorul Porțile de Fier - Călărași

- format în S Câmpiei Române
- este cel mai lung sector
- panta de curgere a fluviului este mică
- în acest sector s-au format ostroave (insulițe)
- poduri peste Dunăre Giurgiu - Ruse și Calafat - Vidin (în construcție)

sectorul Călărași - Brăila

- cel mai lat sector (10-15 km)
- aici Dunărea se desprinde de 2 ori în 2 brațe formând : Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei
- poduri: Fetești - Cernavodă și Giurgeni - Vadu Oii

sectorul Brăila - Marea Neagră

- se mai numește Dunărea Maritimă
- permite navigația navelor maritime până la Brăila
- are adâncimi de 7-12 m.

Lacurile României cls. a VIII a

lista lacurilor din România se află aici.

România are peste 3450 de lacuri (aprox. 1,1% din suprafața țării).
După modul de formare se deosebesc:

 lacuri glaciare - formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei),
Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha)
și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);
 lacuri de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de
teren: Lacul Roșu;
 lacuri vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)
 lagune - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai
întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);
 limanuri - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri
fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri
fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina. limanuri maritime:
Lacurile din Meridionali
- lacuri glaciare (apa din precipitații acumulată în excavațiunile rămase în urma retragerii ghețarilor). Ex:
Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele, Gâlcescu, Șureanu, Zănoaga, Bucura
- lacuri de baraj hidroenergetic (apa stocată în amonte de barajul construit). Ex: Vidraru, Vidra, lacurile
de pe valea OLtului, de pe valea Sebeșului, de pe valea Cernei.

Lacurile din Câmpia Română

tipuri genetice:
- limane fluviatile (formate prin bararea gurii de vărsare a unui afluent): Snagov, căldărușani, Fundata,
Oltina, Bugeac, Balta Albă, Amara, Mostiștea.Aceste lacuri se utilizează pentru agrement, piscicultură,
irigații, sport, turism
- lacuri de tasare (acumulări de apă în crovuri sau în depresiuni formate prin tasarea loessului)- apar în
Câmpia Bărăganului. exemple: Ianca, movila Miresii, Plopu
- iazuri (acumulări lacustre în spatele unor baraje construite pe văile din spațiile aride). aprar în Cp.
Română, între Olt și Moștiștea. ex: Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon. Utilizare: piscicultură,
agrement, irigații
- lacuri între dune (acumulări de apă din precipitații pe spațiile mai joase dintre dunele de nisip). apar
între Calafat și Bechet
- lacuri de luncă (apa din precipitații acumulată în depresiuni variabile ca dimensiuni). sunt specifice în
Lunca Dunării și în luncile marilor râuri.
Grindurile și lacurile din Delta Dunării
Grindurile maritime:
- Letea, Sărăturile, Caraorman
Grindurile continentale:
- Stipoc, Chilia
Lacurile:
Puiu, Roșu, Luminița, Iacob, Dranov, Gorgova, Merhei