Guide For The Application of The ENE TSI (EN)

Agenția Europeană a Căilor Ferate
Ghid de aplicare a STI ENE


În conformitate cu mandatul-cadru C(2010)2576 final

din 29 aprilie 2010
Referința în AEF: ERA/GUI/07-2011/INT

Versiunea în AEF: 2.00
Data: 16 octombrie 2014

Rue Marc Lefrancq, 120
Document
BP 20392
elaborat de
F-59307 Valenciennes Cedex
Franța
Document Type: Ghid
Statutul
Public
documentului:
                                                                                         
Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 1 din 23

Numele fişierului: ERA_2014_01230000_RO_TRA.doc
Agenţia Europeană a Căilor Ferate ● Rue Marc LEFRANCQ, 120 ● BP 20392 ● F-59307 Valenciennes Cedex ● Franţa ● Tel. +33 (0)3 27 09 65 00 ● Fax +33 (0)3 27 33 40 65 ●
http://www.era.europa.eu


Cuprins
1. DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTULUI GHID ...................................................... 3
1.1. Domeniul de aplicare .............................................................................................................. 3
1.2. Conținutul ghidului ................................................................................................................. 3
1.3. Documente de referință .......................................................................................................... 3
1.4. Definiții, abrevieri și acronime ............................................................................................... 3
2. ORIENTĂRI PRIVIND APLICAREA STI ENE .................................................................... 4
2.1. Cuvânt înainte.......................................................................................................................... 4
2.2. Cerințe esențiale...................................................................................................................... 4
2.3. Caracteristicile subsistemului ............................................................................................... 4
2.3.1. Tensiunea și frecvența (punctul 4.2.3) ................................................................................. 5
2.3.2. Parametrii legați de performanța sistemului de alimentare (punctul 4.2.4) ......................... 5
2.3.3. Capacitatea de curent, sisteme c.c., trenuri în staționare (punctul 4.2.5) ........................... 6
2.3.4. Frânarea cu recuperarea energiei (punctul 4.2.6) ............................................................... 7
2.3.5. Măsuri de coordonare a protecției electrice (punctul 4.2.7)................................................. 7
2.3.6. Armonici și efecte dinamice pentru sisteme c.a. (punctul 4.2.8) ......................................... 7
2.3.7. Geometria liniei aeriene de contact (punctul 4.2.9) ............................................................. 8
2.3.8. Gabaritul pantografului (punctul 4.2.10)............................................................................... 9
2.3.9. Forța medie de contact (punctul 4.2.11) ............................................................................ 10
2.3.10. Comportamentul dinamic și calitatea captării curentului (punctul 4.2.12) ......................... 10
2.3.11. Spațierea pantografelor (punctul 4.2.13) ........................................................................... 10
2.3.12. Sectoare de separare (punctele 4.2.15 și 4.2.16).............................................................. 12
2.3.13. Sistemul de colectare la sol a datelor energetice (punctul 4.2.17) .................................... 12
2.4. Interfețe .................................................................................................................................. 13
2.4.1. Interfața cu subsistemul „material rulant”. .......................................................................... 13
2.4.2. Exploatare și gestionarea traficului .................................................................................... 15
2.5. Elementele constitutive de interoperabilitate (ECI)........................................................... 16
2.6. Evaluarea conformității ........................................................................................................ 16
2.6.1. Generalități ......................................................................................................................... 16
2.6.2. Element constitutiv de interoperabilitate – linia aeriană de contact................................... 17
2.6.3. Subsistemul „energie” ........................................................................................................ 18
2.6.4. Evaluarea proiectelor de LAE existente – clarificări .......................................................... 19
2.6.5. Evaluarea măsurilor de protecție împotriva șocurilor electrice (4.2.18) ............................ 21
2.6.6. Clarificări suplimentare privind tabelul B.1 – verificarea CE a subsistemului „energie” .... 21
2.7. Implementare ......................................................................................................................... 22
2.7.1. Generalități ......................................................................................................................... 22
2.7.2. Plan de implementare pentru tensiune și frecvență (punctul 7.2.2) .................................. 22
2.7.3. Planul de implementare pentru geometria LAE (punctul 7.2.3)......................................... 22
2.7.4. Implementarea sistemului de colectare la sol a datelor energetice (punctul 7.2.4) .......... 23
                                                                                         



1. DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTULUI GHID

1.1. Domeniul de aplicare
1.1.1. Prezentul document este o anexă la „Ghidul de aplicare a STI-urilor”. Acesta oferă
informații referitoare la aplicarea specificației tehnice de interoperabilitate pentru
„subsistemul energie – material rulant de călători și locomotive”, adoptată prin
regulament al Comisiei [Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei] (denumită în
continuare STI ENE).
1.1.2. Ghidul trebuie să fie citit și utilizat doar în coroborare cu STI ENE. Ghidul are ca scop
facilitarea aplicării acesteia, dar nu i se substituie.
Partea generală a „Ghidului de aplicare a STI-urilor” trebuie să fie, de asemenea, luată
în considerare.
1.2. Conținutul ghidului

1.2.1. În capitolul 2 din prezentul document sunt prezentate extrase din textul original al STI
ENE, în casete colorate, urmate de un text care oferă orientări.
1.2.2. Nu sunt oferite orientări pentru fiecare clauză atunci când textul original al STI ENE nu
necesită explicații suplimentare.
1.2.3. Orientările se aplică voluntar. Acestea nu impun nicio altă cerință în afară de cele
stabilite în STI ENE.
1.3. Documente de referință

Documentele de referință sunt indicate ca notă de subsol în regulamentul Comisiei și în
anexele la acesta (STI ENE), precum și în partea generală a „Ghidului de aplicare a STI-
urilor”.
1.4. Definiții, abrevieri și acronime

Definițiile, abrevierile și acronimele sunt furnizate în apendicele G la STI ENE și în
partea generală a „Ghidului de aplicare a STI-urilor”.
                                                                                         



2. ORIENTĂRI PRIVIND APLICAREA STI ENE

2.1. Cuvânt înainte
Domeniul geografic de aplicare al STI ENE este rețeaua întregului sistem feroviar al Uniunii, astfel
cum este definită la articolul 2 din regulament.
Ca observație generală, trebuie subliniat că STI nu trebuie să fie considerată drept un manual de
proiectare. De asemenea, nu este o listă completă a evaluărilor care trebuie să fie efectuate pentru
a începe exploatarea subsistemului. Procesul de dare în exploatare a oricăror instalații fixe este un
aspect care se supune legislației naționale referitoare la construcție și proceselor de punere în
funcțiune care vizează toate elementele, inclusiv cele care nu intră în domeniul de aplicare al STI.
Cerințele stabilite în STI includ doar acele elemente care sunt importante din perspectiva
interoperabilității, pentru compatibilitatea subsistemului „energie” (astfel cum este definit în
Directiva privind interoperabilitatea) cu un vehicul feroviar conform cu STI.
Pe liniile existente, se intenționează ca, pe măsură ce activitățile progresează, să se obțină o
compatibilitate deplină cu STI ENE. Aceste activități pot fi efectuate element cu element, pe o
perioadă extinsă de timp, astfel cum se prevede în clauza 7.3.2(1).
2.2. Cerințe esențiale

Cerințele esențiale vizează:
 siguranța,
 fiabilitatea și disponibilitatea,
 sănătatea,
 protecția mediului,
 compatibilitatea tehnică
 accesibilitatea
și sunt abordate în capitolul 3 din STI.
2.3. Caracteristicile subsistemului

Următoarele clauze se referă la punctele corespunzătoare din STI.
                                                                                         



2.3.1. Tensiunea și frecvența (punctul 4.2.3)
(1) Tensiunea și frecvența subsistemului „energie” trebuie să corespundă unuia dintre cele patru
sisteme specificate în conformitate cu secțiunea 7:
 c.a. 25 kV, 50 Hz;
 c.a. 15 kV, 16,7 Hz;
 c.c. 3 kV;
 c.c. 1,5 kV.
(2) Valorile și limitele tensiunii și frecvenței trebuie să respecte clauza 4 din EN 50163:2004 pentru
sistemul selectat.
Gama largă de sisteme existente de alimentare cu energie electrică de tracțiune și faptul

că vehiculele proiectate pentru exploatarea pe mai mult de un sistem de tracțiune
reprezintă standardul tehnologic actual fac trecerea la un singur sistem neviabilă din
punct de vedere economic.
Prin urmare, aplicarea sistemelor c.a. 25 kV, 50 Hz, c.a. 15 kV, 16,7 Hz, c.c. 3 kV sau
c.c. 1,5 kV este permisă pentru subsistemele noi, modernizate sau reînnoite, luând în
considerare dispozițiile prevăzute în secțiunea 7 din STI (a se vedea și secțiunea 2.7.2
din prezentul ghid).
Parametrii de tensiune și frecvență pentru aceste sisteme sunt standardizați în
EN 50163:2004.
Pe liniile cu viteze mai mari de 250 km/h, sunt permise doar sistemele a.c., din cauza
necesarului mare de energie electrică al trenurilor (punctul 7.2.2. Planul de
implementare pentru tensiune și frecvență din STI ENE).
Pentru informații referitoare la implementarea prezentei STI, a se vedea secțiunea 2.7
din prezentul ghid.
2.3.2. Parametrii legați de performanța sistemului de alimentare (punctul 4.2.4)
 Curentul maxim al trenului
Concepția subsistemului „energie” trebuie să asigure capacitatea sursei de alimentare cu energie electrică
de a atinge performanța specificată și trebuie să permită exploatarea trenurilor la o putere mai mică de
2 MW fără limitarea puterii sau a curentului.
Pentru a evita costurile inutile cu materialul rulant, s-a decis ca subsistemul energie să
fie compatibil cu trenurile (o combinație de elemente de material rulant cuplate între ele)
programate, până la 2 MW fără limitarea puterii sau a curentului.
Limitarea puterii sau a curentului trebuie să fie înțeleasă în conformitate cu clauza 7.3
(Dispozitiv de limitare a puterii sau a curentului) din EN 50388:2012.
Această limită de putere se referă la puterea maximă preluată de la LAE pentru un tren
complet.
                                                                                         



Limitările din EN 50388:2012 capitolul 7.2 (Reglementare automată) se aplică tuturor

trenurilor, indiferent de puterea instalată.
A fost introdusă o interfață cu subsistemul „exploatare și gestionarea traficului”
(Compunerea trenurilor și întocmirea manualului de parcurs) pentru a completa
domeniul de aplicare al acestui parametru (a se vedea, de asemenea, secțiunea 2.4.2
din prezentul ghid).
Curentul maxim admis al trenului este prevăzut în RINF, clauza 1.1.1.2.2.2.

 Tensiunea utilă medie
Tensiunea utilă medie calculată „la pantograf” trebuie să respecte clauza 8 din EN 50388:2012 (cu excepția
clauzei 8.3, care este înlocuită de punctul C.1 din apendicele C).
La simulare trebuie să se țină seama de valorile factorului de putere real al trenurilor.
Punctul C.2 din apendicele C oferă informații suplimentare față de cele cuprinse în clauza 8.2 din
EN 50388:2012.
Tensiunea utilă medie ca indice de calitate pentru sistemul de alimentare cu energie

electrică este sigurul indice propus în EN 50388:2012 pentru dimensionarea sistemului
de alimentare cu energie electrică. Acest parametru este calculat în conformitate cu
EN 50388:2012, clauza 8 (Cerințe pentru performanța sistemului de alimentare cu
energie electrică). Pentru completarea acestuia, s-a adăugat apendicele C pentru a oferi
mai multe detalii privind metoda de calcul.
La calcularea calității alimentării cu energie electrică, este important să se rețină că
obiectivul este un sistem de alimentare cu energie care, în condiții normale de
exploatare, poate alimenta fiecare tren cu energia electrică necesară pentru respectarea
orarului la costuri rezonabile.
2.3.3. Capacitatea de curent, sisteme c.c., trenuri în staționare (punctul 4.2.5)
LAE a sistemelor c.c. trebuie să fie proiectată pentru a suporta 300 A (în cazul unui sistem de alimentare
de 1,5 kV) și 200 A (în cazul unui sistem de alimentare de 3 kV) per pantograf, atunci când trenul se află în
regim de staționare.
Capacitatea de curent în regim de staționare se obține pentru valoarea de încercare a forței de contact
statice indicată în tabelul 4 de la clauza 7.2 din EN 50367:2012.
LAE trebuie proiectată ținându-se seama de limitele de temperatură în conformitate cu clauza 5.1.2 din
EN 50119:2009.
Scopul acestei cerințe este prevenirea supraîncălzirii punctului de contact dintre patina
de contact a pantografului și firul de contact atunci când trenul este în staționare și este
alimentat cu energie electrică, de exemplu pentru echipamentele auxiliare.
Informațiile referitoare la materialul patinei de contact utilizat pentru încercări trebuie să
fie indicate în dosarul tehnic.
                                                                                         



2.3.4. Frânarea cu recuperarea energiei (punctul 4.2.6)
Sistemele de alimentare c.a. trebuie proiectate astfel încât să permită utilizarea frânării cu recuperarea
energiei, capabilă să facă schimb de energie fără intermitențe fie cu alte trenuri, fie prin orice altă metodă.
Sistemele de alimentare c.c. trebuie proiectate astfel încât să permită utilizarea frânării cu recuperarea
energiei cel puțin prin schimb de energie electrică cu alte trenuri.
Frânarea cu recuperarea energiei atât pentru sistemele c.c., cât și pentru sistemele a.c.
este utilizată la scară largă la materialul rulant modern.
Tehnologiile actuale permit, în timpul frânării cu recuperarea energiei, alimentarea
sistemului cu curent cu armonică scăzută, ceea ce reduce impactul asupra calității
energiei livrate de furnizorul de energie altor consumatori.
Expresia: „prin orice altă metodă” se referă la reintroducerea energiei în rețeaua publică,
stocarea sau utilizarea directă energiei în alt scop sau pentru alți consumatori.
2.3.5. Măsuri de coordonare a protecției electrice (punctul 4.2.7)
Proiectarea coordonării protecției electrice a subsistemului „energie” trebuie să respecte cerințele detaliate
în clauza 11 din EN 50388:2012.
Pentru coordonarea protecției, este necesară o imagine globală a întregului proces și

interfețe între subsistemele LOC&PAS și energie.
În acest scop, STI ENE face referire la clauza 11 (Coordonarea protecției) din
EN 50388:2012.
Este important de reținut că, deși clauza 11 din EN 50388:2012 descrie toate măsurile
de coordonare a protecției electrice, în STI ENE sunt obligatorii doar cerințele pentru
substații.
2.3.6. Armonici și efecte dinamice pentru sisteme c.a. (punctul 4.2.8)
Interacțiunea dintre sistemul de alimentare cu energie de tracțiune și materialul rulant poate genera
instabilități electrice în sistem.
Pentru a asigura compatibilitatea sistemului electric, supratensiunile armonice trebuie să nu depășească
valorile critice specificate în clauza 10.4 din EN 50388:2012.
Aceste fenomene sunt legate de caracteristicile armonice și dinamice ale instalațiilor fixe
de alimentare cu energie electrică și ale materialului rulant, care pot crea supratensiuni
și alte fenomene de instabilitate în sistemul de alimentare cu energie electrică.
Trebuie să se acorde o atenție deosebită la introducerea unui element nou [a se vedea
EN 50388:2012 clauza 10.2 (Procedură de acceptare pentru elemente noi)] într-un
mediu electric existent stabil. STI subliniază necesitatea efectuării unui studiu de
compatibilitate în acest caz, pentru a evalua toate consecințele determinate de
                                                                                         



introducerea noului element în sistem. Studiul de compatibilitate este explicat în detaliu

în EN 50388:2012 clauza 10 (Armonici și efecte dinamice) la care face referire STI.
Rolul organismului notificat în legătură cu acest aspect este doar să verifice dacă în
studiul prezentat sunt îndeplinite criteriile din EN 50388:2012 clauza 10.4 (Metodologie
și criterii de acceptare).
2.3.7. Geometria liniei aeriene de contact (punctul 4.2.9)
Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru pantografe cu geometria armăturii specificată la
punctul 4.2.8.2.9.2 din STI LOC&PAS, ținând seama de normele prevăzute la punctul 7.2.3 din prezenta STI.
 Înălțimea firului de contact

Geometria liniei aeriene de contact este principala interfață cu pantograful.
Înălțimea firului de contact este definită în tabelul 4.2.9.1, incluzând înălțimea nominală a
firului de contact, înălțimea minimă prin construcție a firului de contact și înălțimea
maximă prin construcție a firului de contact.
Aceste trei valori au legătură cu viteza prin construcție a liniei.
Informații suplimentare privind înălțimea minimă și maximă a firului de contact sunt
furnizate în EN 50119:2009.
Aceste valori sunt furnizate în RINF, clauzele 1.1.1.2.2.5 și 1.1.1.2.2.6.
Acești parametri sunt stabiliți pentru a se asigura în permanență încadrarea valorilor
maxime și minime absolute în intervalul de funcționare al pantografului.
Înălțimea maximă a firului de contact este inclusă pentru îndeplinirea nevoilor locale (de
exemplu, linii de spălare, ateliere, zone de încărcare etc.) unde trenurile se deplasează
cu viteză redusă, fără cerințe privind comportamentul dinamic și calitatea captării
curentului între pantograf și LAE.
Gradientul firului de contact și rata de schimbare a gradientului sunt luate în considerare
pentru asigurarea unui comportament dinamic adecvat și a calității captării curentului
(4.2.12).
Pentru rețeaua cu ecartament de 1 520 mm, au fost incluse cerințe speciale de înălțime.
 Devierea laterală maximă

Devierea laterală maximă a firului de contact față de axa căii ferate sub acțiunea unui vânt lateral trebuie să
fie în conformitate cu tabelul 4.2.9.2.
Valorile trebuie ajustate ținând seama de mișcarea pantografului și de toleranțele liniei, în conformitate cu
apendicele D.1.4.
Devierea laterală maximă admisă are legătură cu profilurile vizate ale armăturii
pantografului, astfel cum sunt definite la punctul 4.2.8.2.9.2 din STI LOC&PAS.
                                                                                         



Valorile devierii laterale sunt adaptate în conformitate cu mișcarea pantografului și

toleranțele liniei, luând în considerare apendicele D la STI ENE.
Pentru rețeaua cu ecartament de 1 520 mm sunt stabilite valori speciale ale devierii
laterale maxime.
2.3.8. Gabaritul pantografului (punctul 4.2.10)
Determinarea gabaritului cinematic mecanic al pantografului.
Acest punct – împreună cu apendicele D la STI ENE – se bazează pe seria de
standarde EN 15273 referitoare la calculul detaliat al gabaritului pentru infrastructură și
vehicule.
Prezenta STI utilizează conceptele de lățime și lungime a armăturii pantografului, astfel
cum sunt definite în figura 2.3.7 de mai jos.
Lățime Lungime
Figura 2.3.7 – Armătura pantografului, lățime și lungime (în conformitate cu figura 1 din
EN 50206-1:2010)
Apendicele D este considerat a fi mai specific pentru materialul rulant și pantografele

conforme cu STI.
Apendicele D definește profilul de referință care este utilizat pentru calculul gabaritului
structural minim necesar pentru trecerea liberă și devierea laterală maximă a firului de
contact.
                                                                                         



Determinarea gabaritului static al pantografului.

Apendicele D conține cerința pentru gabaritul pantografului pentru rețeaua cu
ecartament de 1 520 mm.
2.3.9. Forța medie de contact (punctul 4.2.11)
(1) Forța medie de contact Fm reprezintă valoarea mediei statistice a forței de contact. Fm este compusă din
componentele statică, dinamică și aerodinamică ale forței de contact a pantografului.
(2) Intervalele în care este cuprinsă Fm pentru fiecare dintre sistemele de alimentare cu energie electrică
sunt definite în tabelul 6 din EN 50367:2012.
(3) Liniile aeriene de contact trebuie proiectate astfel încât să poată suporta limita superioară prin
construcție a Fm prevăzută în tabelul 6 din EN 50367:2012.
(4) Curbele se aplică la viteze de până la 320 [km/h]. Pentru viteze de peste 320 km/h se aplică procedurile
stabilite la punctul 6.1.3.
Pentru a defini limitele forței de contact pentru performanța interacțiunii, o trimitere la

EN 50367:2012 înlocuiește fostele tabele și formule referitoare la curbe [a se vedea STI
ENE HS și STI ENE CR – limitele pentru performanța interacțiunii (forța de contact)].
Formulele din EN 50367:2012 (tabelul 6) reprezintă limita superioară prin construcție a
Fm, urmând aceeași abordare ca în STI ENE CR.
Prin urmare, LAE trebuie să fie proiectată astfel încât să accepte un vehicul cu un
pantograf care exercită o forță de contact în intervalul dintre Fm,min și Fm,max astfel cum
sunt indicate în EN 50367:2012 (tabelul 6).
STI impune ca linia aeriană de contact să fie proiectată astfel încât să poată susține
limita superioară prin construcție a Fm prevăzută în EN 50367:2012 tabelul 6. Prin
urmare, forța medie de contact exercitată în timpul măsurării pentru evaluarea LAE este
Fm,max sau mai mare. Acest lucru este necesar deoarece Fm nu poate fi ajustată exact
pentru măsurare.
2.3.10. Comportamentul dinamic și calitatea captării curentului (punctul 4.2.12)
(1) În funcție de metoda de evaluare, linia aeriană de contact trebuie să atingă valorile de performanță
dinamică și de ridicare a firului de contact (la viteza prin construcție) stabilite în tabelul 4.2.12.
Comparativ cu cerințele din STI-urile anterioare, cerințele privind comportamentul

dinamic și calitatea captării curentului au fost separate de metodele de evaluare.
Pentru mai multe detalii referitoare la evaluare, a se vedea secțiunea 2.6 din prezentul
ghid.
2.3.11. Spațierea pantografelor (punctul 4.2.13)
Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru minimum două pantografe exploatate adiacent, astfel
încât distanța minimă dintre axele armăturilor pantografelor adiacente să fie cel mult egală cu valorile
                                                                                         



prevăzute într-una dintre coloanele A, B sau C din tabelul 4.2.13.
Pentru proiectarea LAE, este important de subliniat că valorile din tabelul 4.2.13 au ca
scop:
 stabilirea faptului că LAE trebuie să fie proiectate astfel încât să accepte cel puțin
două pantografe.
 stabilirea unei clasificări a configurațiilor de proiectare a LAE (tipurile A, B sau C).
 stabilirea distanței maxime dintre axele armăturilor pantografelor adiacente pentru
proiectarea LAE.
 stabilirea unei baze pentru specificarea limitelor LAE în RINF pe care operatorii
trebuie să le ia în considerare înainte de darea în exploatare a unui tren pe o linie.
Atunci când operatorul nu respectă valorile prevăzute în RINF, pot fi efectuate
încercări suplimentare.
 faptul că nu trebuie să se stabilească distanța minimă dintre axele armăturilor
pantografelor adiacente în contextul ECI LOC&PAS sau evaluării subsistemului.
Valori prin construcție pentru LAE-a.c. de tip B

[ordonate: distanța (m), abscise: viteză (km/h)]
Figura de mai sus oferă un exemplu pentru o LAE-a.c. de tip B. Proiectantul LAE are
libertatea de a extinde linia de delimitare în interiorul zonei gri. Valorile reale sunt
prezentate în RINF. Atunci când valorile sunt exact valorile tipului B, zona albă este cea
care dă valorile permise pentru trenuri.
Tabelul 4.2.13 – Spațierea pantografelor pentru proiectarea LAE – definește spațierea

minimă dintre axe pentru două pantografe care funcționează adiacent.
                                                                                         



Coloanele „A”, „B” și „C” sunt specificate ca „referință” pentru definirea specificației
minime a performanței liniei de contact pentru operarea trenurilor cu până la două
pantografe. Această „referință” stabilește o poziție care poate fi evaluată.
Spațierea reală prin construcție poate fi redusă pentru a permite operarea trenurilor cu
pantografe mai apropiate la viteze mai mari sau pentru a permite trei sau mai multe
pantografe în uz pe un tren. În numeroase cazuri, construcția conform limitelor minime
definite în STI poate fi insuficientă pentru satisfacerea nevoilor anumitor operatori
feroviari – proiectantul trebuie să ia în considerare acest aspect la proiectarea liniei
aeriene.
Informațiile referitoare la numărul de pantografe în funcțiune pe un tren și distanțele între
două pantografe consecutive care pot fi utilizate pe o anumită linie la o anumită viteză
sunt stabilite în RINF, clauza 1.1.1.2.3.3.
2.3.12. Sectoare de separare (punctele 4.2.15 și 4.2.16)

Principalul obiectiv al sectoarelor de separare este să asigure că un vehicul poate trece
fără șuntarea a două faze/sisteme adiacente.
În cazul liniilor cu viteză v ≥ 250 km/h, au fost păstrate cerințele din STI ENE HS
referitoare la proiectare. Pentru alte linii, STI lasă o mai mare libertate de alegere în
ceea ce privește proiectarea sectoarelor de separare.
Detalii referitoare la sectoarele de separare speciale sunt oferite în RINF,
clauza 1.1.1.2.4.
Informații suplimentare sunt oferite în EN 50367:2012 și EN 50388:2012.
Atunci când este necesară separarea a două sectoare de alimentare ale aceluiași
sistem (comutarea fazelor are loc fără nicio sarcină), se aplică și normele pentru
sectoarele de separare a fazelor.
Lungimea sectorului în sectoarele de separare trebuie să asigure luarea în considerare
a suprapunerilor între sectoare. Lungimea totală D va asigura părăsirea în siguranță a
primului sector de către pantograful care trece primul, înainte ca cel de-al doilea
pantograf să intre în sectorul respectiv. Definirea valorii D în cadrul sectoarelor de
separare utilizând calculul static nu este suficientă, influența dinamică trebuie să fie luată
în considerare.
2.3.13. Sistemul de colectare la sol a datelor energetice (punctul 4.2.17)
(2) Sistemul de colectare la sol a datelor energetice (SCD) trebuie să primească, să stocheze și să exporte
datele compilate pentru facturarea energiei fără a le corupe.
Un impact semnificativ asupra elaborării STI ENE (comparativ cu STI ENE CR) l-a avut
extinderea prin noua Directivă 2011/18/UE (de modificare a Directivei 2008/57/CE) a
subsistemului „energie” pentru a include și componentele terestre ale sistemului de
măsurare a consumului de energie electrică.
                                                                                         



Sistemul de măsurare a consumului de energie electrică de tracțiune a fost divizat în

două părți:
 Sistemul de colectare la sol a datelor energetice (SCD), stabilit în STI ENE,
 Sistemul de măsurare a energiei la bord (SME), stabilit în STI LOC&PAS.
Mai multe detalii despre strategia de implementare sunt oferite în secțiunea 2.7.4 din
prezentul ghid.
Nu trebuie efectuată nicio evaluare a sistemului de colectare la sol a datelor energetice
de către organismul notificat în cadrul verificării subsistemului „energie”.
2.4. Interfețe
Interfețele între subsistemul „energie” și alte subsisteme sunt tratate la punctul 4.3 din
STI. În prezenta secțiune, sunt analizate doar interfețele care necesită explicații
suplimentare.
Comparativ cu STI-urile ENE anterioare, a fost eliminată interfața cu STI SRT, deoarece
cerințele speciale legate de subsistemul „energie” care trebuie avute în vedere în
legătură cu tunelurile sunt abordate în noua STI SRT.
2.4.1. Interfața cu subsistemul „material rulant”.
Lista completă a parametrilor corespunzători între ENE și STI LOC&PAS este
prezentată în tabelul 4.3.2. La punctele de mai jos sunt subliniate aspecte particulare.
2.4.1.1. Materialul firului de contact/materialul patinei de contact
Interfața între subsistemele „material rulant” și „energie” și parametrii aferenți în ambele
STI-uri a luat în considerare rezultatele proiectului de cercetare (CoStrIM – materialul
patinei de contact) în cazul acceptării carbonului impregnat cu cupru pe rețeaua a.c..
Alte materiale, aprobate pe anumite rețele, sunt indicate în RINF, clauza 1.1.1.2.3.4.
2.4.1.2. Sistemul de colectare la sol a datelor energetice/sistemul de măsurare a
energiei la bord
În urma publicării Directivei 2011/18/UE, introducerea în domeniul de aplicare al

subsistemului „energie” a componentelor terestre ale sistemului de măsurare a
consumului de energie electrică a necesitat o analiză mai atentă a interfeței între vehicul
și sol în procesul de transmitere a datelor. În timpul elaborării STI ENE nu s-a ajuns la
un consens privind această interfață și, prin urmare, specificația legată de protocoalele
de interfață și formatul datelor transferate reprezintă un punct deschis (a se vedea
apendicele D la STI LOC&PAS).
Este important să se facă distincție între înțelesul următoarelor concepte:

 Sistemul de decontare a energiei,
 Sistemul de colectare a datelor.
                                                                                         



Sistemul de decontare a energiei este definit ca procesul prin care datele de la punctele
de măsurare sunt atribuite unui anumit punct din cadrul lanțului de alimentare cu energie
electrică, împreună cu informații legate de tarife, oferind o bază pentru efectuarea
plăților pentru volumul de energie electrică, taxele pentru utilizarea sistemului asociate
rețelelor de transmisie și distribuție, precum și clauzele contractuale comerciale între
actorii din cadrul lanțului de alimentare cu energie electrică (de exemplu, generatoare,
operatorii sistemelor de transmisie/distribuție, furnizori, consumatori etc.).
Sistemul de colectare a datelor este un serviciu la sol care colectează date compilate
pentru facturarea energiei (CEBD) de la un sistem de măsurare a energiei electrice la
bord (SME).
Diagrama de mai jos ilustrează relațiile principale:
EN RO
Meter substation Substație de contorizare
Settlement system 1 Sistem de decontare 1
ENERGY MARKET PIAȚA ENERGIEI
Other consumptions Alte tipuri de consum
e.g. UIC 930 de exemplu, UIC 930
Settlement system 2 / 3 Sistem de decontare 2/3
Estimated method Metodă estimată
No meter Fără contor
Meter Contor
Data collecting system 1 / 2 Sistem de colectare a datelor 1/2
TSI scope (chapter 4) Domeniul de aplicare al STI (capitolul 4)
                                                                                         



Din perspectiva interoperabilității sistemului feroviar, este necesar ca un SME să poată

efectua schimb de date cu SCD.
Scopul UIC 930 (Schimbul de date în scopul decontării transfrontaliere a energiei pentru
calea ferată) este de a defini procesele și protocoalele utilizate pentru schimbul de date
privind consumul de energie electrică între gestionarii de infrastructură și, prin urmare,
STI ENE nu impune conformitatea cu UIC 930.
Statele membre trebuie să asigure implementarea unui sistem de decontare la sol

capabil să primească date de la orice SCD și să le accepte pentru facturare, în termen
de doi ani de la închiderea punctului deschis menționat mai jos.
Punct deschis
Punctul deschis privește protocolul de comunicații între bord și sol și structura și formatul
datelor (de exemplu, XML).
Regulamentul STI ENE prevede că acest punct deschis va fi închis la doi ani de la
intrarea în vigoare a prezentului Regulament STI ENE.
Apendicele I la STI LOC&PAS (Puncte deschise care nu au legătură cu compatibilitatea

tehnică între vehicul și rețea) indică faptul că ar trebui utilizată seria de standarde
EN 61375 (Rețeaua de comunicații a trenurilor).
Soluția stabilită în anexa A la EN 50463-4 2012 (Măsurarea energiei la bordul trenurilor,

partea 4: comunicații) (care conține protocolul și formatul datelor) și definită ca soluție
preferată este considerată a fi în general compatibilă cu EN 61375.
Seria de standarde EN 50463:2012 (Măsurarea energiei la bordul trenurilor) este în curs

de revizuire pentru definirea formatului datelor și pentru asigurarea compatibilității
depline cu seria de standarde EN 61375 (Rețeaua de comunicații a trenurilor).
2.4.2. Exploatare și gestionarea traficului
Subsistemul „energie” nu are doar o interfață cu o unitate individuală (definită în STI

LOC&PAS), ci și cu un tren (care poate fi o compunere de unități asamblată de
întreprinderile feroviare la nivel operațional). În acest context, există anumiți parametri ai
subsistemului „energie” (a se vedea punctul 4.3.5 din STI ENE) care au o interfață cu
subsistemul „exploatare și gestionarea traficului”. Acești parametri care au un impact
asupra proiectării subsistemului „energie” și care afectează pregătirea și exploatarea
trenurilor sunt reflectați în Registrul de infrastructură și în documentele întreprinderii
feroviare (manualul de parcurs).
                                                                                         



2.5. Elementele constitutive de interoperabilitate (ECI)

LAE ca ECI
Experiența sprijină ideea de a menține LAE ca ECI, deoarece avantajele sunt
importante:
 armonizarea diferitelor „tipuri” de LAE,
 reducerea proliferării versiunilor diferite de LAE și a diferitelor etape de evaluare ale
aceleiași LAE atunci când se aplică procedura declarației intermediare de verificare
(DIV),
 LAE poate fi oferită ca „produs” pe piață,
 reducerea procesului de evaluare a subsistemului atunci când se utilizează o LAE
care a fost deja certificată.
Linia aeriană de contact, a se vedea punctul 5.1(2) (b) din STI ENE.
În ceea ce privește definiția LAE, la punctul 5.1, cablurile de alimentare și cablurile de
șuntare sunt incluse în măsura în care sunt influențate de parametrii definiți la
punctul 5.2 din STI ENE.
2.6. Evaluarea conformității

2.6.1. Generalități
Evaluarea conformității este efectuată la două niveluri:

 evaluarea conformității elementului constitutiv de interoperabilitate (LAE), definită la
punctul 6.1 din STI ENE,
 verificarea CE a subsistemului „energie”, definită la punctul 6.2 din STI ENE.
Pentru evaluarea conformității elementului constitutiv de interoperabilitate LAE și
verificarea CE a subsistemului „energie” se aplică modulele definite în Decizia
2010/713/UE a Comisiei. Alegerea modulelor pentru elementul constitutiv de
interoperabilitate și subsistem este prezentată în capitolul 6 din STI ENE.
Atunci când este necesară o procedură specială de evaluare, STI ENE descrie
respectiva procedură în secțiunile specifice (LAE este definită la punctul 6.1.4, iar
subsistemul este definit la punctul 6.2.4).
Anumite aspecte ale procedurii speciale de evaluare sunt explicate mai jos.
                                                                                         



2.6.2. Element constitutiv de interoperabilitate – linia aeriană de contact
Scopul procedurii de evaluare este de a verifica proiectarea LAE în raport cu cerințele

relevante stabilite la punctul 5.2.1 din STI ENE.
Tabelul A.1 descrie etapele evaluării LAE ca ECI.
Evaluarea LAE ca ECI este efectuată în două etape; o examinare a proiectării, iar pentru
unii parametri sunt necesare încercări în conformitate cu procedura specială de evaluare
pentru elementul constitutiv de interoperabilitate (a se vedea punctul 6.1.4 din STI ENE).
Trebuie să se acorde o atenție deosebită evaluării proiectelor de LAE existente utilizate

înainte de publicarea prezentei STI (a se vedea secțiunea 2.6.4 din prezentul ghid).
2.6.2.1. Procedura specială de evaluare pentru elementul constitutiv de
interoperabilitate –linie aeriană de contact
2.6.2.1.1. Evaluarea comportamentului dinamic și a calității captării curentului
Comportamentul dinamic și calitatea captării curentului descriu relația dintre linia
aeriană de contact și pantograf, în vederea obținerii calității adecvate a captării
curentului și evitării uzurii sau deteriorării excesive.
Pentru o mai mare claritate comparativ cu STI ENE CR anterioară, acest punct a
fost restructurat în 3 părți:
o Metodologie (conținând explicațiile generale)
o Simulare (examinarea proiectării)
o Măsurare (încercări la fața locului)
Pentru a facilita și accelera procesul de evaluare, STI include posibilitatea efectuării
simulării utilizând tipurile de pantografe care sunt în curs de certificare ca element
constitutiv de interoperabilitate, cu condiția ca ele să îndeplinească celelalte cerințe
ale STI LOC&PAS.
Evaluarea acestei cerințe este definită la punctul 6.1.4 din STI ENE, iar performanța
este confirmată prin simulare la fiecare dintre combinațiile viteză/spațiere a
pantografelor pentru care a fost concepută linia aeriană. Pentru certificarea CE a
proiectării LAE ca ECI, sunt repetate cel puțin scenariile cele mai pesimiste
(spațiere/viteză) ale pantografelor care reies din simulare, în cadrul unei încercări
dinamice la fața locului.
În cadrul încercărilor la fața locului cu pantografe multiple, combinația de două
pantografe care au fost utilizate în simulare este permisă.
Procedura de evaluare a comportamentului dinamic și a captării de curent a
pantografului ca ECI nu intră în domeniul de aplicare al STI ENE, dar este definită
în STI LOC&PAS.
2.6.2.1.2. Evaluarea curentului în staționare (sisteme c.c.)
                                                                                         



Pentru sistemele c.c., trebuie să se efectueze evaluări suplimentare pentru a se

evita supraîncălzirea punctului de contact în staționare.
Metodologia este definită în anexa A.3 (încercări suplimentare pentru sistemele c.c.)
la standardul EN 50367:2012. Pentru evaluare, trebuie să se utilizeze valoarea de
încercare a forței statice de contact prevăzută în EN 50367:2012 (tabelul 4,
punctul 7.2).
2.6.3. Subsistemul „energie”
Principalele preocupări în evaluarea subsistemului „energie” sunt legate de încorporarea
în acesta a LAE.
În general, subsistemul „energie” trebuie să conțină o LAE – ECI care deține o declarație
CE de conformitate. În acest caz, evaluarea proiectării LAE este deja realizată, iar
evaluarea LAE în cadrul subsistemului se va axa pe integrarea în subsistem.
Dacă subsistemul „energie” constă într-o LAE care nu deține o declarație CE de
conformitate (astfel cum se specifică la punctul 6.3 din STI ENE), evaluarea
subsistemului „energie” va necesita un efort mai mare. În acest caz, LAE trebuie să fie
evaluată și în raport cu cerințele definite în tabelul B din STI ENE (indicate cu X2)).
2.6.3.1. Procedurile speciale de evaluare pentru subsistemul „energie” – în legătură cu

LAE
Atunci când LAE a fost certificată ca element constitutiv de interoperabilitate, aceasta

poate fi utilizată pe linii interoperabile după integrarea într-un subsistem.
2.6.3.1.1. Evaluarea comportamentului dinamic și a calității captării curentului
(integrarea într-un subsistem)
Principalul aspect al evaluării comportamentului dinamic și a calității captării
curentului la o LAE certificată este identificarea erorilor de concepție a alocării și de
instalare.
Aceste măsurători se realizează cu un pantograf-element constitutiv de interoperabilitate care prezintă

caracteristicile forței medii de contact specificate la punctul 4.2.11 din prezenta STI pentru viteza prin
construcție a liniei, ținând seama de aspecte legate de viteza minimă și de liniile de garare.
Viteza minimă trebuie să fie înțeleasă ca viteza de exploatare pentru orice fir de
cale. Atunci când viteza în exploatare este mai mică decât viteza prin construcție a
LAE – ECI (de exemplu, din cauza unor constrângeri legate de configurație și/sau
cale și/sau semnalizare), încercările trebuie să fie efectuate la viteza de exploatare
maximă a căii.
Viteza maximă de exploatare a căii este inclusă în certificatul „CE” de verificare,
emis de organismul notificat în cadrul condițiilor de valabilitate a certificatului.
Pentru viteze de până la 120 km/h (sisteme c.a.) și pentru viteze de până la
160 km/h (sisteme c.c.) erorile semnificative de instalare nu sunt în general
                                                                                         



demonstrate prin măsurarea forței de contact. În acest caz, pot fi utilizate metode
alternative de identificare a erorilor de construcție, precum măsurarea înălțimii firului
de contact, a decalajului și spațiului pentru ridicare. Această abordare nu poate fi
adoptată pentru procesul de certificare a ECI.
2.6.4. Evaluarea proiectelor de LAE existente – clarificări
Implementarea STI ENE pentru proiectele LAE existente generează preocupări și

întrebări în legătură cu procesul de evaluare, acestea putând fi împărțite în trei grupuri:
a) Cadrul juridic pentru aplicarea în continuare a proiectelor LAE care sunt deja în
utilizare pe rețeaua în cauză (pentru LAE ca ECI și pentru LAE necertificate)
În primul rând, trebuie subliniat că STI-urile ENE nu au stabilit nicio cerință nouă și
în general au reflectat nivelul tehnologic actual. În acest sens, LAE în uz susținute
prin numeroase evidențe privind exploatarea și întreținerea trebuie să îndeplinească
majoritatea cerințelor STI.
Pentru LAE existente care sunt supuse unei evaluări a conformității, procesul este
efectuat în conformitate cu punctul 6.1.2 din STI ENE. La acest punct, pentru un ECI
introdus pe piața UE înainte de intrarea în vigoare a prezentei STI, este prevăzută
aplicarea următoarelor module: CA – controlul intern al producției (fără implicarea
organismului notificat) sau CH – conformitatea bazată pe un sistem de management
al calității complet (cu implicarea organismului notificat care verifică sistemul de
management al calității instituit de un solicitant).
Pentru LAE necertificată integrată în subsistemul ENE, poate fi utilizat procesul
descris la punctul 6.3 din STI ENE, dar cu o perioadă limitată de timp.
Acesta conferă posibilitatea utilizării LAE existente – în general în cadrul rețelei date
– pe baza experienței dovedite (dovezi de exploatare și întreținere).
Este deosebit de important pentru modernizare și reînnoiri atunci când proiectul este
în continuă dezvoltare pe parcursul unei perioade de timp pe lina de exploatare sau
pe o extindere a rețelei existente. În acest caz, experiențele dobândite din
îndeplinirea cerințelor privind subsistemul din STI ENE (capitolul 4) trebuie să fie
suficiente pentru darea în exploatare a subsistemului. Este responsabilitatea
solicitantului să decidă dacă să verifice și această LAE în raport cu procedura
(procedurile) de evaluare de la punctul 6.1 din STI ENE.
Deși o LAE-ECI poate fi oferită pe alte „piețe” ca „produs”, trebuie să se rețină că
este un „produs special” care există ca proiect și ca ansamblu real doar atunci când
este încorporată într-un subsistem.
Pentru a acoperi riscul legat de caracteristicile speciale (de exemplu, tuneluri,
poduri, configurație etc.) atunci când LAE-ECI este integrată într-un nou subsistem,
solicitantul poate decide, în mod opțional, dacă să verifice și această LAE în raport
cu procedura (procedurile) de evaluare de la punctul 6.1 din STI ENE.
b) Efectuarea procesului de certificare a ECI dacă instrumentele de simulare, datele

pentru simulare etc. nu sunt disponibile.
                                                                                         



Această problemă a fost ridicată la efectuarea aplicării STI ENE CR și se referă

doar la evaluarea parametrului comportamentului dinamic și a calității captării
curentului. În cadrul metodologiei detaliate descrise în STI ENE CR, a fost urmată
abordarea din STI ENE HS, cu accent pe:
- utilizarea simulărilor pentru reducerea numărului de încercări la fața locului și
- încercări de măsurare la fața locului cu pantograful și tronsonul de linie

alese.
În urma primirii de feedback din implementarea STI-urilor au fost exprimate anumite

preocupări:
- Accesul la instrumentele de simulare, dezvoltate în special pentru extinderile

la rețeaua HS. Acestea sunt de obicei programe informatice adaptate,
specifice și sunt îmbunătățite constant pe baza feedbackului primit.
- Disponibilitatea datelor – modele matematice ale tipurilor de pantografe și

LAE (care pot face obiectul legislației privind proprietatea).
Trebuie subliniat că aceste probleme sunt temporare și depind de numărul limitat de

ECI certificate disponibile pe piață. Aspectul va fi soluționat prin creșterea numărului
de produse noi, implementarea la scară mai largă a STI-urilor și bazele de date
actualizate (precum ERADIS).
CENELEC la rândul său revizuiește în prezent (nou element de lucru în 2014)

standardul existent EN 50318 (Validarea simulării a interacțiunii dinamice între
pantograf și linia aeriană de contact) pentru a încorpora modelele matematice ale
LAE și ale pantografelor, pentru a ajuta la elaborarea și aplicarea instrumentelor de
simulare.
Cooperarea strânsă între gestionarul de infrastructură și producătorul de vehicule

(sau întreprinderea feroviară) va accelera procesul de evaluare, în beneficiul
amândurora.
În cazul proiectelor LAE existente în exploatare de cel puțin 20 de ani, pentru a

facilita evaluarea subsistemului „energie” și pentru a deschide piața, s-a introdus în
STI o dispoziție care reduce evaluarea doar la măsurătoare.
c) Necesitatea efectuării încercărilor dinamice în cazul integrării în subsistem a tipurilor

de LAE pentru vitezele aplicate în rețeaua convențională.
Acest aspect a fost abordat la punctul de mai sus (a se vedea secțiunea 2.6.3).
Astfel cum s-a subliniat în STI, principala idee în spatele acestor încercări este
identificarea erorilor de concepție a alocării și de instalare, luând în considerare
faptul că LAE a fost integral verificată în cadrul procesului de certificare ca ECI.
                                                                                         



Urmând această abordare și prin beneficiul experienței, precum și cu scopul

reducerii numărului de încercări (și a costurilor aferente), pentru vitezele prevăzute
în STI [a se vedea punctul 6.2.4.5(5) din STI ENE] măsurarea forței dinamice de
contact este considerată a nu fi necesară pentru identificarea erorilor semnificative
de instalare. În acest caz, măsurătorile statice sunt considerate suficiente pentru
acest scop.
2.6.5. Evaluarea măsurilor de protecție împotriva șocurilor electrice (4.2.18)
Organismul notificat trebuie să evalueze etapele fazei de producție indicate în

tabelul B.1 doar dacă niciun alt organism independent nu a făcut acest lucru.
Un „organism independent” înseamnă în acest context orice entitate de evaluare

(organism sau persoană) care este competentă în conformitate cu legislația națională
(de exemplu, legislația din domeniul construcției sau legislația din domeniul feroviar)
pentru efectuarea evaluării măsurilor de protecție împotriva șocurilor electrice.
Acest organism independent poate să fie sau să nu fie o organizație care acționează și
ca organism notificat sau organism desemnat în sensul Directivei 2008/57 CE privind
interoperabilitatea.
Pentru a evita repetarea inutilă a acestor încercări, solicitantul unei verificări CE în

conformitate cu STI ENE trebuie să informeze organismul notificat cu privire la existența
acestor încercări și să furnizeze certificatele și documentația tehnică relevante.
Organismul notificat trebuie să includă dovezi ale verificărilor efectuate de organismul

independent în dosarul tehnic și să le indice în certificatul CE.
2.6.6. Clarificări suplimentare privind tabelul B.1 – verificarea CE a subsistemului
„energie”
Pentru corecta interpretare a tabelului B.1, pentru următorii parametrii, indicația „N/A”
trebuie să fie înțeleasă în sensul în care evaluarea nu este în general efectuată de
organismul notificat, cu excepția situațiilor prezentate mai jos:
- Geometria liniei aeriene de contact (4.2.9), în coloana „Asamblat”, înainte de darea în

exploatare, atunci când se utilizează o metodă alternativă de evaluare, astfel cum se
prevede la punctul 6.2.4.5. [Evaluarea comportamentului dinamic și a calității captării
curentului (integrarea într-un subsistem) din STI și
- Comportamentul dinamic și calitatea captării curentului (4.2.12), în coloana „Validare”

în condiții reale de exploatare, atunci când expresia „Asamblat, înainte de darea în
exploatare” nu este posibilă din cauza, de exemplu: a limitărilor operaționale ale
vitezei sau sarcinii maxime necesare pentru stabilitatea căii.
                                                                                         



2.7. Implementare
2.7.1. Generalități
În subsistemul „energie”, cele mai importante două elemente pentru obținerea accesului
liber sunt:
 sistemul de alimentare cu energie electrică și
 linia aeriană de contact care permite trecerea pantografelor vizate.
În plus, „componentele terestre ale sistemului de măsurare a consumului de energie

electrică” sunt incluse în subsistemul „energie”, astfel încât trebuie să se acorde o
atenție deosebită și implementării acestora.
2.7.2. Plan de implementare pentru tensiune și frecvență (punctul 7.2.2)
Aspectul sistemului de alimentare cu energie electrică trebuie să fie avut în vedere cu

flexibilitate, ținând seama de situația locală și de alte subsisteme, precum „control-
comandă și semnalizare” (CCS) sau „infrastructură”, și de progresul tehnologiilor de
construcție a vehiculelor cu sisteme multiple.
Decizia privind sistemul de alimentare cu energie electrică trebuie să fie luată la nivelul
statului membru, deoarece implică angajamente nu doar în sectorul feroviar, ci și în alte
sectoare, inclusiv investițiile necesare în sistemul energetic (transmisie/distribuție),
dezvoltare regională și acorduri internaționale.
În cazul limitelor de viteză ridicate – pentru liniile noi cu viteze mai mari de 250 km/h,
alegerea se limitează la sistemele c.a., ținând seama de necesarul de energie și de
reducerea pierderilor în instalațiile fixe.
2.7.3. Planul de implementare pentru geometria LAE (punctul 7.2.3)
Fiind o strategie la nivel de stat membru, geometria LAE trebuie să cuprindă întreaga
rețea a statului membru, luând în considerare rețeaua ca sistem cu potențiale zone și
coridoare care pot necesita strategii diferite. Strategiile pentru zonele și coridoarele
învecinate trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare.
Planul de implementare specifică următoarele norme:
(a) Liniile noi cu viteze mai mari de 250 km/h trebuie să fie compatibile cu ambele
lungimi de pantografe (1 600 mm + 1 950 mm, conform definiției din STI LOC&PAS
punctele 4.2.8.2.9.2.1 și 4.2.8.2.9.2.2). Dacă acest lucru nu este posibil, LAE
trebuie să fie proiectată astfel încât să poată fi utilizată cel puțin de pantograful de
1 600 mm.
(b) Liniile reînnoite sau modernizate cu viteze egale sau mai mari de 250 km/h trebuie
să fie compatibile cel puțin cu pantograful de 1 600 mm.
                                                                                         



(c) Alte cazuri: LAE trebuie concepută pentru a fi utilizată cel puțin de unul dintre
pantografe: pantograful de 1 600 mm sau pantograful de 1 950 mm.
Pentru sistemele cu alt ecartament decât 1 435 mm, LAE trebuie să fie concepută
pentru a fi utilizată cel puțin de unul dintre pantografele următoare:
- pantograf de 1 600 mm
- pantograf de 1 950 mm
- pantograf de 2 000/2 260 mm (specificat la punctul 4.2.8.2.9.2.3 din STI

LOC&PAS).
2.7.4. Implementarea sistemului de colectare la sol a datelor energetice
(punctul 7.2.4)
Procesul de implementare a sistemului de colectare la sol a datelor energetice este

complex și implică actori din afara sistemului feroviar. Trebuie să fie realizat prin strânsa
colaborare a autorităților de reglementare de pe piața energiei și de pe piața feroviară.
Trebuie subliniat că acest proces se referă nu doar la adaptarea soluțiilor tehnice, ci
poate influența și cadrul juridic național actual referitor la punerea în aplicare a
directivelor privind piața energiei, a directivelor din domeniul feroviar și a altor acte
legislative naționale (de exemplu, din domeniul fiscal). Este, de asemenea, important să
se definească rolul și responsabilitățile entităților din domeniul feroviar (gestionarii de
infrastructură, întreprinderile feroviare) pe piața energiei. STI impune pentru această
sarcină un calendar strâns –2 ani de la închiderea „punctului deschis” de la
punctul 4.2.17.
                                                                                         


Guide For The Application of The ENE TSI (EN)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Guide For The Application of The ENE TSI (EN)

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Guide For The Application of The ENE TSI (EN)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Agenția Europeană a Căilor Ferate

Ghid de aplicare a STI ENE

Agenția Europeană a Căilor Ferate

Ghid de aplicare a STI ENE

În conformitate cu mandatul-cadru C(2010)2576 final

Referința în AEF: ERA/GUI/07-2011/INT

Data: 16 octombrie 2014

Agenția Europeană a Căilor Ferate

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 1 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 2 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

1. DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTULUI GHID

1.2. Conținutul ghidului

1.3. Documente de referință

1.4. Definiții, abrevieri și acronime

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 3 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

2. ORIENTĂRI PRIVIND APLICAREA STI ENE

2.2. Cerințe esențiale

2.3. Caracteristicile subsistemului

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 4 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

2.3.1. Tensiunea și frecvența (punctul 4.2.3)

Gama largă de sisteme existente de alimentare cu energie electrică de tracțiune și faptul

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 5 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

Limitările din EN 50388:2012 capitolul 7.2 (Reglementare automată) se aplică tuturor

Curentul maxim admis al trenului este prevăzut în RINF, clauza 1.1.1.2.2.2.

Tensiunea utilă medie ca indice de calitate pentru sistemul de alimentare cu energie

2.3.3. Capacitatea de curent, sisteme c.c., trenuri în staționare (punctul 4.2.5)

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 6 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

2.3.4. Frânarea cu recuperarea energiei (punctul 4.2.6)

Pentru coordonarea protecției, este necesară o imagine globală a întregului proces și

2.3.6. Armonici și efecte dinamice pentru sisteme c.a. (punctul 4.2.8)

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 7 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

introducerea noului element în sistem. Studiul de compatibilitate este explicat în detaliu

 Înălțimea firului de contact

 Devierea laterală maximă

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 8 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

Valorile devierii laterale sunt adaptate în conformitate cu mișcarea pantografului și

Apendicele D este considerat a fi mai specific pentru materialul rulant și pantografele

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 9 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

Determinarea gabaritului static al pantografului.

Pentru a defini limitele forței de contact pentru performanța interacțiunii, o trimitere la

Comparativ cu cerințele din STI-urile anterioare, cerințele privind comportamentul

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 10 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

prevăzute într-una dintre coloanele A, B sau C din tabelul 4.2.13.

Valori prin construcție pentru LAE-a.c. de tip B

Tabelul 4.2.13 – Spațierea pantografelor pentru proiectarea LAE – definește spațierea

Referinţa: ERA/GUI/07-2011/INT Versiunea: 2.00 Pagina 11 din 23

Ghid de aplicare a STI ENE

2.3.12. Sectoare de separare (punctele 4.2.15 și 4.2.16)