Proiect 2
Proiect 2
Proiect 2
PROIECT
PENTRU
Coordonator ştiinţific,
Prof.ing. Stroe Mihai
Absolvent,
Sandu Adrian
Tulcea
2019
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN TULCEA
LICEUL TEHNIC „HENRI COANDĂ” TULCEA
Domeniul: Electric
Specializarea: Maistru electromecanic aparate de măsură și automatizari
Tema lucrării
STUDIUL APARATELOR,
ECHIPAMENTELOR SI
INSTALATIILOR DE MASURARE A
TENSIUNII ELECTRICE IN
INSTALATIILE ELECTRICE
Coordonator ştiinţific,
Prof.ing.Stroe Mihai Absolvent,
Sandu Adrian
Tulcea
2019
CUPRINS
ARGUMENT .....................................................................................................................pag. 1
CAPITOLUL I
Procesul de masurare ..........................................................................................................pag. 3
Masurandul .........................................................................................................................pag. 4
Unitatea de masura ..............................................................................................................pag. 7
Metoda de masurare ............................................................................................................pag. 9
Mijloace de masurare ……………………………………………………..........................pag, 12
CAPITOLUL II
Tensiunea electrica ..............................................................................................................pag. 13
Volmetre cu diode ..............................................................................................................pag. 15
Voltmetrul electronic cu dioda detectoare si amplificator de curent continuu ……...…….pag. 16
Voltmetre cu detectie anodica .............................................................................................pag. 17
Voltmetre cu detectie pe grila..............................................................................................pag. 19
Voltmetre electronice in punte.............................................................................................pag. 20
Voltmetre cu retragere .........................................................................................................pag. 21
Voltmetre de opozitie ..........................................................................................................pag. 22
Voltmetre electronice cu tranzistoare ..................................................................................pag. 23
Voltmetre digitale ................................................................................................................pag. 24
Voltmetre cu trioda inversata ..............................................................................................pag. 24
Voltmetre electronice logaritmice .......................................................................................pag. 25
Milivoltmetre electronice ……………………………………………………………....…pag. 25
SSM si PSI …………………………………………………………………………….…..pag. 26
Bibliografie...........................................................................................................................pag. 32
ARGUMENT
Scopul acestei lucrari il constituie studiul aparatelor de masura a tensiunii electrice utilizate
in instalatiile electrice si automatizari.
1. Iluminatul electric , atât pentru nevoile de producţie cât şi pentru iluminatul public ,
iluminatul interior al locuinţelor , a spaţiilor de învăţământ şi administraţie , etc.
5. Radiocomunicaţiile si televiziunea , atât cea pentru marele public cât şi cea utilizată în
comunicaţii speciale sau televiziunea cu circuit închis pentru urmărirea proceselor din mediul
toxic sau periculos , pentru pază , pentru investigaţii în medicină , etc.
1
8. Cercetarea spaţiului cosmic , aselenizarea şi revenirea oamenilor pe Pământ din spaţiul
cosmic este de neconceput fără aportul curentului electric.
Este de la sine înţeles că pentru a putea fi folosit în atâtea aplicaţii , curentul electric trebuie
să fie produs în permanenţă ( majoritar este produs de termocentralele şi hidrocentralele sistemului
energetic ). De la locul de producere energia electrică este transportată prin linii de transport , în
prealabil , tensiunea fiind ridicată printr-o staţie de transformare ridicătoare de tensiune şi
distribuită spre consumatori prin reţeaua de distribuţie alimentată prin intermediul staţiilor de
transformare coborâtoare de tensiune , posturi de transformare şi puncte de distribuţie .
În acest uriaş ‘Imperiu electric’ , curenţii electrici se întâlnesc într-o gamă foarte mare de valori ,
de la ordinul microamperilor până la mii de amperi , obţinuţi de la surse ce au tensiuni de la
ordinul milivolţilor până la zeci de mii de volţi , de curent continuu şi/sau de curent alternativ la
frecvenţe industriale şi/sau frecvente ridicate.
Pentru fiecare domeniu de activitate există anumite particularităţi ale echipamentelor şi circuitelor
folosite : în decurs timpului s-au considerat curenţi tari cei de ordinul zecilor de amperi la tensiuni
de ordinul sutelor de volţi şi curenţi slabi , specifici telecomunicaţiilor, radiotehnicii şi instalaţilor
de semnalizare, comandă şi protecţie , care de regulă sunt sub un amper şi cu tensiuni de ordinul
zecilor de volţi .
Utilizarea pe scară largă a energiei electrice nu este posibilă fără respectarea normelor de tehnica
securităţii muncii şi PSI . Nerespectarea lor poate duce la apariţia unor accidente grave : incendii
, avarii , arsuri sau electrocutări mortale .
2
CAPITOLUL I
PROCESUL DE MASURARE
Măsurarea este procesul empiric, obiectiv prin care se atribuie numere sau, în general,
simboluri proprietăţilor obiectelor sau evenimentelor din lumea reală, în vederea descrierii ori
caracterizării lor.
În sens restrâns, se consideră că numai numerele, care reflectă în modul expus la prima
definiţie un raport la o amplitudine sau valoare standard luată ca unitate de măsură, pot constitui
rezultatul măsurării.
• Unitatea de măsură;
• Metoda de măsurare;
3
• Mijloacele de măsurare sau aparatele de măsurat;
• Etalonul.
1.1. MĂSURANDUL
Dintre proprietăţile unui obiect sau eveniment doar o parte sunt măsurabile. Desigur
tendinţa este de a creşte numărul proprietăţilor sau calităţilor măsurabile.
a) În funcţie de relaţiile care există între manifestarea proprietăţilor unui obiect sau eveniment
(calitatea ce interesează) şi o valoare numerică sau un simbol, există:
• mărimi măsurabile;
• mărimi reperabile;
• indicatori.
4
• o operaţie internă – adunarea (asociativă şi comutativă);
Se poate exemplifica aici cu masa, lungimea, unghiurile, capacitatea unui condensator, care
sunt mărimi măsurabile aditive şi concentraţia care este mărime măsurabilă neaditivă prin
juxtapunere.
Pentru mărimile reperabile se poate defini numai o relaţie de echivalenţă şi eventual o relaţie
de ordine.
• Duritatea, unde pe lângă relaţia de echivalenţă există şi o relaţie de ordine. Scara Mohr
pentru durităţi, ce constă în atribuirea de numere de la 1 la 10 în ordinea tăriei pentru minerale;
Indicatorii sunt valori atribuite manifestărilor unor proprietăţi fără a se putea defini (cel puţin
după cunoştinţele actuale) relaţii de echivalenţă şi de ordine totală.
Exemple: durerea, moralul unui grup, nivelul de învăţământ într-un anumit loc, riscul unei
epidemii în agricultură, iminenţa unui cutremur. Deşi determinarea indicatorilor se face în urma
unor măsurări precise, ea este foarte subiectivă, datorită dependenţei de o modelare.
• mărimi vectoriale – caracterizate prin modul direcţie şi sens, sau caracterizate printr-o
matrice linie sau coloană cu n elemente, în raport cu sistemul de axe de referinţă corespunzător
spaţiului n dimensional;
5
c) În funcţie de grad, există:
• mărimi de grad 1, care sunt mărimi de tip intensitate, cum ar fi, I (intensitatea curentului
electric), E (intensitatea câmpului electric), H, etc.
• mărimi de grad 0, sau mărim de tip parametric, care sunt raportul a două
• Mărimi constante;
• Mărimi variabile.
Legat de mărimile variabile se poate face o împărţire a lor sau, în general, a semnalelor după
caracteristici, conform Fig.1.2. Această clasificare prezintă importanţă în ceea ce priveşte
prelucrarea semnalelor.
6
Semnale deterministe sunt semnalele care pot fi descrise prin funcţii matematice sau grafic.
Semnalele stochastice sunt mult mai complexe, fiind constituite dintr-o infinitate de colecţii,
dintr-un ansamblu de funcţii eşantion.
Deoarece eşantioanele diferă între ele, măsurarea în mod individual a uneia sau alteia dintre
valori aparţinând unei funcţii eşantion nu prezintă utilitate decât dacă se dă probabilitatea de
apariţie a valorii respective.
Valoarea măsurată a unei mărimi se exprimă printr-un număr urmat de unitate de măsură.
Totuşi pe lângă unităţile SI, se mai utilizează şi alte unităţi denumite tolerate precum gradul
Celsius pentru temperatură, Gauss pentru inducţia magnetică, et. În sistemul internaţional există 3
clase de unităţi:
• Unităţi fundamentale – sunt stabilite independent unele de altele fiind adoptate prin convenţii
internaţionale;
• Unităţi derivate – sunt stabilite în raport cu cele fundamentale, deci sunt deduse din cele
fundamentale pe baza unor relaţii cunoscute;
7
• metrul, m, pentru lungime;
Metrul, m, reprezintă distanţa parcursă de lumină în vid, timp de 1/299 792 458 s. Această
definiţie fost adoptată în 1983, înlocuind definiţia bazată pe radiaţia atomului de kriptton 86, care
la rândul ei a înlocuit în 1960 definirea metrului bazată pe prototipul de platină iradiată adoptată
în 1889 de către Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi – CGMG (Conference Generale des
Poids and Measures – CGPM) şi pătrată la Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi – BIMG de
la Sevres-Paris.
Amperul, A, reprezintă intensitatea unui curent electric constant, care, menţinut în două
conductoare paralele, rectilinii, cu lungime infinită, aşezate în vid la o distanţă de 1 m unul de altul
ar produce între cele două conductoare o forţă de 2 107 N/m. Această definiţie a amperului a fost
adoptată în 1948.
8
Prefixe ale Sistemului Internaţional de unităţi
Prefixe pentru multiplii şi submultiplii SI
Multiplii Submultiplii
Prefix Simbol Multiplicator Prefix Simbol Multiplicator
24
yotta Y 10 yocto y 10-24
zetta Z 1021 zepto z 10-21
exa E 1018 atto a 10-18
peta P 1015 femto f 10-15
tera T 1012 pico p 10-12
giga G 109 nano n 10-9
mega M 106 micro µ 10-6
kilo k 103 milli m 10-3
hecto h 102 centi c 10-2
deca da 10 deci d 10-1
• metode directe;
• metode indirecte.
Metodele indirecte constau dintr-o serie de măsurări directe, urmate de operaţii de calcul.
În cazul măsurărilor indirecte, intervin unul sau mai multe moduri de interacţiune ale unor
mărimi cu altele, în vederea cuantificării.
9
unde x1, x2...xn sunt măsurate prin metode directe
De cele mai multe ori măsurările indirecte sunt mai puţin precise decât cele directe.
• Prin comparaţie simultană, când la măsurare participă şi etalonul, deci măsurandul este comparat
nemijlocit cu mărimea de referinţă (etalonul);
• Prin comparaţie succesivă, denumite şi metode cu citire directă. În acest caz etalonul serveşte
pentru calibrarea iniţială (gradarea) şi eventual calibrarea periodică a aparatului de măsurat.
Aparatul memorează (mecanic sau electric) informaţia de calibrare şi o transmite cu ocazia fiecărei
măsurări.
10
Aşa cum s-a arătat cele două principale metode de măsurare au condus la denumirile de
măsurări directe şi măsurări indirecte.
Denumirea de măsurări active vine de la faptul că spre deosebire de cele pasive, în acest
caz se măsoară răspunsul unui sistem la o excitaţie exterioară, de exemplu un semnal de test.
Referitor la detecţia sau identificarea unui sistem, aceasta se poate face, de exemplu, prin
detecţia şi prelucrarea răspunsului sistemului la o excitaţie exterioară.
Astfel pe baza reflexiei unor unde electromagnetice sau unde acustice de către un obiect
se poate determina poziţia acestuia.
Energia excitaţiei exterioare poate fi de orice tip, electrică, magnetică, optică, mecanică,
etc., iar semnalele de test utilizate sunt fie deterministe (semnal sinusoidal, dreptunghiular, trenuri
de sinusoide, impuls, etc), fie stochastice.
11
Trebuie menţionat că există şi măsurări efectuate în vederea perfecţionării modelării unui
sistem tehnic sau biologic.
• memorarea datelor;
• afişarea rezultatelor;
Acest lucru este realizat de către mijlocele de măsurare sau sistemele de măsurare.
Mijloacele de măsurare, sub formă generală, sunt alcătuite din trei tipuri de convertoare:
• Convertoare de prelucrare;
12
CAPITOLUL II
TENSIUNEA ELECTRICA
Prin definiție , diferența de potențial electric (tensiunea electrică) dintre două puncte ale
unui câmp electric este mărimea fizică scalară egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de
câmp pentru a deplasa o sarcină de probă între cele două puncte și valoarea sarcinii de probă. În
sistemul internațional , unitatea de măsură pentru U este 1 V (Volt).
Clasificari:
13
- analogice
- numerice.
14
Schema de baza de masurare a tensiunilor cu un dispozitiv magnetoelectric este data in
Fig. 2.6, in care:
– Ra -este rezistenta aditionala;
– Rbm -este rezistenta proprie a bobinei mobile;
– I - dispozitivul magnetoelectric.
Unitatea de măsură a tensiunii electrice denumită astfel în cinstea lui Alessandro Volta
(1745 - 1827) este voltul.
15
2.2 VOLTMETRUL ELECTRONIC CU DIODA DETECTOARE SI
AMPLIFICATOR DE CURENT CONTINUU
Una dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un voltmetru electronic este aceea
de a avea o rezistenta de intrare cat mai mare. Pentru a se obtine aceasta, in grupul de detectie se
utilizeza rezistente cat mai mari. Din acest motiv, curentul care trece prin rezistenta este foarte
mic,ceea ce impune folosirea in serie cu rezistenta a unui aparat de masurat foarte sensibil.
Folosirea unui aparat foarte sensibil este insa foarte costisitoare si se poate evita conectandu-se
dupa dioda detectoare un voltmetru electronic, care consta dintr-un repetor catodicsi dintr-un
aparat indicator mai putin sensibil.
16
2.3 VOLTMETRE CU DETECTIE ANODICA
Voltmetrele cu detectie anodica sunt constituite dintr-o trioda, care are negativare fixa si
al carui punct de functionare este situat in cotul inferior al caracteristicii. Daca se aplica un semnal
alternativ la grila, in circuitul anodic are loc o detectie si curentul continuu anodic creste. Aparatul
de curent continuu din circuitul anodic poate masura cresterea curentului anidic,masurand
tensiunea semnalului aplicat pe grila. Schema tipica a unui astfel de voltmetru se prezinta in Fig.
2.9.
Negativarea fixa este aleasa astfel, incat tubul sa lucreze fie in clasa AB, fie in clasa B, fie
in clasa C. Caracteristicile corespunzatoare se prezinta in fig.13. Asa cum se arata in continuare,
la functionarea in clasa AB, indictia aparatului este proportionala cu valoarea eficace a semnalului
aplicat.
17
18
2.4 VOLTMETRE CU DETECTIE PE GRILA
19
2.5 VOLTMETRE ELECTRONICE IN PUNTE
Voltmetrele elctronice in punte sunt formate ditr-un numar de rezistente si de tuburi, care formeaza
o punte Wheatstone. Daca nu se aplica nici un semnal, aceasta punte este la echilibru. Aplicarea
semnalului de masurat pe grila unuia dintre tuburi modifica rezistenta interna a acestuia si prin
aceasta puntea se dezechilibreaza. Tensiunea care apare la bornele aparatului din diagonala puntii
depinde de tensiunea aplicata pa grila, asfel incat aparatul poate fi etalonat direct in volti.
Semnalul care se aplica pe grila tubului este, de obicei, continuu, semnalul alternativ de
masurat detectandu-se cu ajutorul unei diode separate; uneori, insa, cum este cazul montajului din
figura 16, tubul care formeaza un brat al puntii este in acelasi timp si detector de grila.
Montajul cu un singur tub este mai simplu, insa mai nestabil decat montajele cu doua
tuburi, etalonarea fiind influientata atat de variatia tensiunii de alimentare, cat si de imbatranirea
20
tubului. Montajele cu doua tuburi sunt mai stabile, deoarece fiind simetrice si tuburile lucrand in
conditii identice, rezistenta lor interna variaza in mod identic, datorita variatiei tensiunii de
alimentare sau imbatranirii tuburilor, astfel incat etalonarea voltmetrului se mentine.
Voltmetrele cu retragere sunt destinate masurarii tensiunilor de varf. Ele sunt constituite
dintr-un tub care are in serie o polarizare variabila si dintr-un aparat care masoara curentul anodic.
Schemele de principiu ale unor asfel de voltmetre se prezinta in Fig. 2.13.
21
Modul de lucru este urmatorul: in absenta semnalului,se scurtcircuiteaza grila si se variaza
negativarea, pana cand aparatul indica curentul minim perceptibil. Se noteaza tensiunea U 1 de
polarizare.
Se aplica, apoi, semnalul, ceea ce provoaca evident cresterea curentului anodic.Se regleaza
din nou tensiunea de polarizare, pana cand aparatul indica din nou curentul minim perceptibil.
Tensiunea de polarizare are, in acest caz, valoarea U2. Diferenta U2-U1 este sgala cu tensiunea de
varf a semnalului aplicat.
22
2.8 VOLTMETRE ELECTRONICE CU TRANZISTOARE
Deoarece factorul de amplificare al unui tranzistor nu este prea mare, iar pe de alta parte,
amplificatoarele de curent continuu cu tranzistoare cu mai multe etaje se realizeaza dificil, astfel
de voltmetre se intrebuinteaza relativ rar si numai in montaje realizate de amatori.
Deoarece tranzistorul prezinta un efect termic important, etalonarea nu se realizeaza cu
precizie.
23
2.9 VOLTMETRE DIGITALE
In ultimul timp, in tehnica masurarilor electronice se utilizeaza pe o scara cat mai larga
instrumentele digitale sau numerice, la care rezultatul masurarii apare direct sub forma numerica.
Prin voltmetrul digital se intelege un aparat dgital destinat masurarii tensiunilor.
Exista mai multe tipuri de voltmetre digitale, toate caracterizandu-se prin cateva proprietati
comune, si anume: functionarea automata, precizie buna, pana la 0,01%, impedanta de intrare
mare, de ordinul a 2000 MOhmi.
Pentru masurarea tensiunilor mari continue se poate realiza si montajul cu tub invers, la
care tensiunea de masurat se aplica intre anod si catod, masurarea facandu-se la circuitul de grila.
24
2.11 VOLTMETRE ELECTRONICE LOGARITMICE
Voltmetrele electronice logaritmice sunt de doua categorii: unele utilizeaza tuburi cu panta
variabila, iar altele lucreaza cu curenti de grila mici.
Voltmetrele electronice descrise pana acum nu se pot utiliza pentru masurarea tensiunilor
foarte mici, de ordinul milivoltilor, deoarece domeniul lor de masura incepe la tensiuni de
aproximativ un volt; este insa evident faptul ca aceste tensiuni pot fi masurate tot cu voltmetrele
de tipul descris anterior,daca, in prealabil, semnalele mici de masurat sunt amplificate convenabil.
In acest scop s-au construi voltmetre cu amplificator sau, dupa cum se mai numesc, milivotmetre.
Elementele care se constituie milivoltmetrul trebuie proiectate cu ingrijire, ele trebuind sa
indeplinesca anumite conditii.
25
SSM SI PSI
• Asigurarea inaccesibilităţii elementelor care fac parte din circuitele electrice şi care se realizează
prin :
- îngrădirea cu plase metalice sau cu tăblii perforate, respectându-se distanţa impusă până la
elementele sub tensiune.
26
- menajarea cablului de legătură în timpul mutării uneltei dintr-un loc de muncă în altul, pentru a
nu fi solicitat prin întindere sau răsucire ; unealta nu va fi purtată ţinându-se de acest cablu ;
- interzicerea reparării sau remedierii defectelor în timpul funcţionării motorului sau lăsarea fără
supraveghere a uneltei conectate la reţeaua electrică ;
principale şi auxiliare.
Mijloacele principale de protecţie constau din : tije electroizolante, cleşti izolanţi şi scule cu
mânere izolante. Izolaţia acestor mijloace suportă tensiunea de regim a instalaţiei în condiţii sigure,
cu ajutorul lor este permisă atingerea parţilor conducătoare de curent aflate sub tensiune.
• Deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri
de curent periculoase.
Se aplică mai ales la instalaţiile electrice care funcţionează cu punctul neutru al sursei de
alimentare izolat faza de pământ. Întrerupătorul automat cu protecţie la curenţi de defect este
destinat prevenirii electrocutării prin atingere indirectă.
27
Menţionând faptul ca un curent de defect de 300-500 A poate deveni, în anumite condiţii,
un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigură protecţia şi împotriva acestui pericol.
• Izolarea suplimentară de protecţie constă în executarea unei izolări suplimentare faţă de izolarea
obişnuită de lucru, dar care nu trebuie să reducă calităţile mecanice şi electrice impuse izolării de
lucru.
- aplicarea unei izolări suplimentare între izolaţia obişnuită de lucru şi elementele bune
conducătoare de electricitate ale utilajului ;
Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin corp
trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror efecte se manifestă prin
şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.
Electrocutarile
• contracţia muşchilor;
• oprirea respiraţiei ;
• fibrilaţia inimii ;
• pierderea cunoştinţei ;
28
• atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii electrice aflate
sub tensiune.
• atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care in mod normal nu este
sub tensiune dar care in mod accidental poate fi pus sub tensiune.
Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de atingere Ua.
Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două puncte de pe
sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite.
Tensiunea de pas poate să apară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau de protecţie,
prin care trece curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor aflat sub tensiune şi căzut
la pământ.
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au normele
de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:
• frecvenţa curentului;
29
Un alt factor deosebit de important care determină gravitatea electrocutărilor este
rezistenţa electrică a corpului omenesc în momentul atingerii. Valoarea şi caracterul rezistenţei
electrice a corpului omenesc depind de: ţesutul muscular, aparatul circulator, organele interne, de
sistemul nervos cât şi de procesele biofizice şi biochimice foarte complicate care au loc în corpul
omenesc.
• suprafaţa de contact
• umiditatea mediului
Arsurile
Arsurile electrice au consecinţe grave, fiind mai periculoase decât celelalte arsuri.
30
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor şi a supraîncălzirii, trebuie
luate următoarele măsuri:
- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului electric trebuie să fie
neinflamabile.
- Siguranţele, întrerupătoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul exploatării pot provoca
întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul funcţionării trebuie montate
pe socluri izolate termic.
- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu motoare electrice
antiexplozive, iar instalaţiile şi aparatajul să fie în execuţie antiexplozivă.
31
BIBLIOGRAFIE
32